Curtea de Apel Timișoara a desființat măsura respingerii contestației petentului Gheorghe Percea pronunțată miercuri de către Tribunalul Caraș-Severin și a admis cererea acestuia de înlocuire a măsurii preventive din arest preventiv în arest la domiciliu.

Primarul suspendat al comunei Ciclova Română își va petrece următoarele 28 de zile în arest, la domiciliu. Curtea de Apel Timișoara a respins propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DNA-ST Timişoara privind prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului Percea Gheorghe.

„ În baza art. 204 alin. 12, art. 237 alin. 2, art.242 alin.2 C.p.p. raportat la art. 222 ,art. 202 alin. 4 lit. d , art.218, art.219 Cod procedură penală înlocuieşte măsura arestului preventiv dispusă faţă de inculpatul Percea Gheorghe, cu măsura preventivă a arestului la domiciliu pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 08.12.2017, până la data de 06.01.2018, inclusiv”, se arată în hotărârea camerei de consiliu din 8 decembrie a.c. .

Citește și: Primarul Percea rămâne în arest! Judecătorii au respins cererea de înlocuire a măsurii preventive

Pe toată perioada măsurii preventive, primarul Puiu Percea nu are voie  să părăsească imobilul din Ciclova Română, unde acesta are domiciliul, fără permisiunea organului judiciar și, de asemenea, nu are voie să ia legătura cu ceilalți inculpați, precum și cu martorii din dosarul de urmărire penală.

Citește și: Primarul comunei Ciclova Română, Puiu Percea, rămâne în arest

„ În baza art. 221 alin. (1) C. proc. pen. impune inculpatului Percea Gheorghe obligaţia de a nu părăsi imobilul din Ciclova Romănă nr.[..] jud. Caraş Severin fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza. În baza art. 221 alin. (2) C. proc. pen., pe durata arestului la domiciliu, inculpatul Percea Gheorghe are următoarele obligaţii: a) să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară, sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat; b) să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii […],  toţi martorii din prezenta cauză […]”, se mai arată în încheierea Curții de Apel Timișoara.

Citește și: UPDATE: Primarul comunei Ciclova Română, Puiu Percea, reținut de procurorii anticorupție

Diana RADU

Curtea de Apel Timișoara a respins, luni, contestația făcută de primarul comunei Ciclova Română, Puiu Percea, cu privire la măsura arestării preventive pe o perioada de 29 de zile, sentință pronunțată de către Tribunalul Caraș-Severin, în dosarul în care edilul-șef al comunei cărășene este acuzat de fapte de corupție.

Magistrații de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Timișoara au respins ca fiind nefondată cererea de punere în libertate a primarului comunei Ciclova Română, Gheorghe Puiu Percea. Măsura arestării a fost luată de către Tribunalul Caraș-Severin, la propunerea procurorilor DNA, într-un dosar în care primarul comunei din Valea Carașului este acuzat de mai multe infracțiuni ce vizează fapte de corupție.

Citește și: Primarul comunei Ciclova Română, Puiu Percea, reținut de procurorii anticorupție

Acesta a fost reținut pentru 24 de ore și ulterior arestat pentru 29 de zile pentru săvârșirea infracțiunilor de: folosire sau prezentare cu rea credinţă de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta a avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată (22 acte materiale) și complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea credinţă de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta a avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată (19 acte materiale), se arată într-un comunicat de presă al DNA-ului.

„În perioada 2012 – 2017, inculpatul Percea Gheorghe, primarul localității Ciclova Română, județul Caraș Severin, beneficiind de autoritatea și influența conferite de funcția publică deținută, a determinat patru persoane din localitate să depună la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) cereri unice de plată pe suprafață, pentru a încasa subvenții în cadrul diferitelor scheme de plăți. În acest sens, mai multe contracte de concesiune au fost încheiate de persoanele respective cu primăria condusă de inculpatul Percea Gheorghe,pentru terenurile agricole care aparțineau Consiliului Local și Primăriei Ciclova Română”, sunt acuzațiile formulate de către procurorii anticorupție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

Citește și: Ancheta de la primăria Ciclova Română a procurorilor DNA vizează fapte de corupție!

În aceeași perioadă,patru fermieri, beneficiind de ajutorul inculpatului Percea Gheorghe, au depus cu rea-credință la A.P.I.A. mai multe documente care conțineau mențiuni nereale, în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață, pentru suprafețe de teren pe care nu le  dețineau în realitate. Acționând în  această manieră, cele patru persoane au beneficiat de fonduri nerambursabile în sumă totală de 3.072.055 lei.

Citește și: Primarul Puiu Percea: „Dacă n-au reușit să mă doboare prin vot, încearcă cu DNA-ul!“

Decizia pronunțată luni în ședința camerei de consiliu este una definitivă, edilul cărășean urmând să petreacă cele 29 de zile în arestul Poliție Caraș-Severin.

Diana RADU

Profesorii Florin Fărcășescu și Mirela Georgeta Milotin, trimiși în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor ca infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, în formă continuată, în dosarul „BAC pe pile pentru VIP-uri” au fost condamnați definitiv de Curtea de Apel Timișoara.

Judecătorii Curții de Apel Timișoara s-au pronunțat joi în dosarul „BAC pe pile pentru VIP-uri”. Magistrații l-au condamnat definitiv pe profesorul Florin Fărcășescu la 3 ani de închisoare cu executare pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, precum și interzicerea unor drepturi.

„În temeiul art. 25 Cod penal din 1969 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 (în forma în vigoare la data comiterii infracţiunii) şi art. 246 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal din 1969 şi art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Fărcăşescu Florin, la pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la „abuz în serviciu contra intereselor persoanelor” ca infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, în formă continuată. În temeiul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 65 alin. (1) coroborat cu art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b), c) Cod penal din 1969 şi art. 53 pct. 2 lit. a) Cod penal din 1969 interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, drepturile de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita profesia de cadru didactic, pe o durată de 2 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale stabilite. În temeiul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 71 alin. (1), (2) coroborat cu art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b), c) Cod penal din 1969 interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita profesia de cadru didactic, începând cu data pronunţării prezentei decizii şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale stabilite. În temeiul art. 33 lit. b) Cod penal din 1969 raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) Cod penal din 1969 contopeşte cele două pedepse principale stabilite prin prezenta decizie şi aplică inculpatului pedeapsa principală rezultantă de 3 (trei) ani închisoare cu executare în regim privativ de libertate. În temeiul art. 35 alin. (3) Cod penal din 1969 contopeşte cele două pedepse complementare stabilite şi aplică inculpatului pedeapsa complementară rezultantă constând în interzicerea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita profesia de cadru didactic, pe o durată de 2 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante. În temeiul art. 35 alin. (3) Cod penal din 1969 contopeşte cele două pedepse accesorii stabilite şi aplică inculpatului pedeapsa accesorie rezultantă constând în interzicerea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita profesia de cadru didactic, începând cu data pronunţării prezentei decizii şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante” este motivația magistraților de la Curtea de Apel Timișoara.

În cazul profesoarei Mirela Georgeta Milotin, magistrații au aplicat inculpatei o pedeapsă de trei ani de închisoare, însă aceasta nu va merge după gratii, deoarece judecătorii au suspendat executarea pedepsei pe o perioadă de 4 ani de probațiune.

„În temeiul art. 33 lit. b) Cod penal din 1969 raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) Cod penal din 1969 contopeşte cele patru pedepse principale stabilite prin prezenta decizie şi aplică inculpatei pedeapsa principală rezultantă de 3 (trei) ani închisoare. În temeiul art. 35 alin. (3) Cod penal din 1969 contopeşte cele patru pedepse accesorii stabilite şi aplică inculpatei pedeapsa accesorie rezultantă constând în interzicerea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita profesia de cadru didactic, începând cu data pronunţării prezentei decizii şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante. În temeiul art. 861 Cod penal din 1969 dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 862 alin. (1) Cod penal din 1969, calculat de la data pronunţării prezentei decizii. În temeiul art. 863 alin. (1) Cod penal din 1969, pe durata termenului de încercare inculpata este obligată să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate de serviciul de probaţiune, la Serviciul de Probaţiune Caraş-Severin; b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă” , își motivează magistrații sentința aplicată inculpatei Milotin.

Tot în sentința pronunțată joi, magistrații au anulat lucrările scrise la disciplina limba și literatura română ale elevilor care au beneficiat de bunăvoința comisiilor de bacalaureat.

„În baza art. 25 alin. (3) Cod procedură penală declară false şi dispune anularea lucrărilor scrise de bacalaureat (sesiunea august – septembrie 2011) la disciplina limba şi literatura română, ale candidaţilor Tanc (în prezent Moţi) Lucia (lucrare ataşată în fotocopie la filele 844 – 848 vol. 4 d.up) şi Rusu Marius Ionuţ (lucrare ataşată în fotocopie la filele 894 – 898 vol. 4 d.up)”

Totodată, instanța a menținut dispoziția de obligare a inculpaţilor Florin Fărcăşescu şi Mirela Georgeta Milotin la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

„În baza art. 275 alin. (2) şi (4) Cod procedură penală obligă pe fiecare din inculpaţii – apelanţi la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat pentru soluţionarea apelurilor declarate de aceştia”, se mai arată în sentință.

Sentința a fost pronunțată în ședința publică din 16 martie și este una definitivă.

Diana RADU

Curtea de Apel Timișoara a dat câștig de cauză comunei Buchin în bătălia cu autoritățile din Caransebeș pentru stabilirea graniței dintre cele două localități.

Autoritățile locale din Caransebeș au rămas cu buza umflată după ce comuna Buchin a căștigat în instanță dreptul de proprietate asupra terenurilor de la ieșire din municipiul gugulanilor.

Limitele dintre cele două localități au fost stabilite clar în anul 1968. De atunci începând, comuna Buchin a fost cea care deținea terenurile aflate în imediata apropiere de pasajul de la ieșire din Caransebeș.

Cum zona s-a dezvoltat considerabil în ultima vreme, iar investitorii au început să-și deschidă firme noi sau sucursale pe terenurile respective, locația s-a transformat dintr-o simplă întindere de pământ, într-o adevărată sursă de bani la bugetul local al comunei Buchin. Și asta datorită taxelor și impozitelor colectate de la firme.

Tocmai de aceea, Caransebeșul și-a îndreptat atenția spre regândirea hotarelor dintre localități. Cum zona este într-o continuă ascensiune și are un potențial imens, autoritățile gugulane au decis să-și încerce norocul pentru lărgirea orașului.

Dacă ar fi reușit, terenurile respective ar fi intrat în proprietatea Caransebeșului, iar taxele și impozitele colectate s-ar fi dus automat în bugetul gugulanilor.

Bătălia dintre cele două localități pentru terenuri durează de câțiva ani buni, iar instanța de judecată din Caraș-Severin a înclinat inițial balanța în favoarea Caransebeșului.

Cu toate că gugulanii au câștigat în primă fază procesul, autoritățile locale din Buchin nu s-au lăsat călcate în picioare, așa că au făcut recurs. Magistrații de la Curtea de Apel Timișoara au fost cei care au decis să admită acest recurs, decizia fiind definitivă.

„Procesul a fost înaintat de Instituția Prefectului, nu a fost început de una dintre cele două autorități teritoriale. Chiar dacă instanța din Caraș-Severin a dat inițial câștig de cauză Caransebeșului, noi am făcut recurs. Ne-a fost aprobat recursul la Curtea de Apel Timișoara. Așa era normal să fie, de la reorganizarea teritorială a României terenurile respective sunt ale noastre”, explică Gheorghe Coilă, primarul localității Buchin.

În aceste condiții, Caransebeșul nu mai are nicio șansă să pună mână pe terenurile care aparțin de Buchin încă din anul 1968.

Alexandra JURCA