Adrian Doxan are șanse mari să revină la conducerea Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin, de unde a fost demis în urmă cu aproape un an de zile de ministrul Educației Naționale de la aceea vreme, Liviu Pop. Doxan, care a contestat în instanță ordinul de revocare a obținut o primă victorie la Curtea de Apel Timișoara, unde s-a dispus anularea respectivului ordin. Mai mult, conform soluției judecătorilor, Doxan ar trebui repus pe funcție și să i se plătească despăgubiri. Soluția nu este definitivă.

Adrian Doxan a ocupat funcția de inspector școlar general din luna mai 2016 până în august 2017, mai întâi fiind numit prin detașare în interesul învățământului, după care a susținut un concurs pentru respectivul post. Demis din funcție, alături de alți 12 șefi de Inspectorate Școlare Județene, Doxan a anunțat de la început că va contesta decizia, susținând că este vorba despre o hotărâre abuzivă și că s-ar fi luat pe criterii politice.

Iată soluția pe scurt a Curții de Apel Timișoara: „Admite cererea formulată de reclamantul Doxan Adrian în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale. Dispune anularea Ordinului Ministrului Educaţiei Naţionale nr.4697/18.08.2017 privind revocarea reclamantului din funcţia de Inspector Şcolar General al Inspectoratului Şcolar al Judeţului Caraş-Severin. Dispune repunerea reclamantului în situaţia anterioară emiterii Ordinului sus menţionat, în sensul reintegrării în funcţia de Inspector Şcolar General al Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin şi, totodată, obligarea pârâtului la plata de despăgubiri echivalente drepturilor salariale ce s-ar fi cuvenit reclamantului, actualizate cu indicele de inflaţie, de la momentul revocării din funcţie până la reîncadrarea în funcţia deţinută. Dispune obligarea pârâtului la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în sumă de 650 lei. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Timişoara”.

În locul lui Doxan, la conducerea ISJ Caraș-Severin a fost numit fostul deputat Ioan Benga, care din luna aprilie a acestui an a devenit directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin. Inspectoratul Școlar Caraș-Severin este condus în prezent de Lenuța Ciurel.

Karina TINCUL

Fostul primar al comunei Bozovici, consilierul județean Aurel Miclea, condamnat la trei ani de închisoare cu executare, nu mai ajunge după gratii, după ce Curtea de Apel Timișoara a desființat sentința inițială, dată de Tribunalul Arad.

Miclea a fost acuzat de comiterea infracțiunii de luare de mită, în celebrul caz al fraudării fondurilor europene prin intermediul APIA Caraș-Severin. Procurorii DNA au susținut că acesta ar fi primit mită 150.000 de lei pentru atribuirea în mod discreționar a unor contracte de concesiune a pajiștilor comunei Bozovici.

 „Prin mijlocirea inculpatului Anculia Romică Pavel, oamenii de afaceri Sauca Vasile și Văcariu Eftime Darius i-au remis edilului comunei Bozovici sumele de 135.000 lei respectiv 15.000 lei.

Ca urmare a acestor înțelegeri, în data de 11 mai 2012, inculpatul Miclea Aurel a redactat contractul de concesiune cu titlu gratuit avut în vedere cu inculpatul Sauca Vasile, ce privea o suprafață de 365,62 ha pășune aparținând comunei Bozovici.

Ca urmare a arestării preventive a inculpatului Anculia Romică Pavel nu s-a mai încheiat și contractul de concesiune a unor suprafețe de pășune aparținând comunei Bozovici cu inculpatul Văcariu Eftime Darius”, se arata în rechizitoriul întocmit de procurori.

În același dosar, judecătorii de la Tribunalul Arad au decis să îl condamne pe Eftime Darius Văcariu la doi ani de închisoare cu suspendare pentru infracţiunea de dare de mită.

Sentința Tribunalul Arad a fost însă desființată de Curtea de Apel Timișoara, care a respins apelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.N.A. – Serviciul Teritorial Timişoara și a admis în schimb apelurile declarate de Aurel Miclea și Eftime Darius Văcariu.

„În temeiul art. 81 C.p. din 1969 dispune suspendarea condiţionată a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului Miclea Aurel pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 254 C.p. din 1969 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C.p.. În temeiul art. 82 C.p. din 1969 stabileşte termen de încercare de 5 (cinci) ani pe seama inculpatului Miclea Aurel. În temeiul art. 71 alin. 5 C.p. din 1969 pe durata suspendării executării pedepsei principale se suspendă executarea pedepselor accesorii aplicate inculpatului Miclea Aurel. Atrage atenţia inculpatului Miclea Aurel asupra dispoziţiilor art. 83 C.p. din 1969. II”, se arată în decizia pe scurt a Curții de Apel.

De asemenea, magistrații au decis reducerea de la 2 ani la 1 an de închisoare a pedepsei aplicate lui Eftime Darius Văcariu pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită:

„Reduce de la 2 ani închisoare la 1 (un) an închisoare pedeapsa aplicată inculpatului Văcariu Eftimie Darius prev. de art. 255 C.p. din 1969 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C.p. Înlătură dispoziţiile privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate acestui inculpat. În temeiul art. 81 C.p. din 1969 dispune suspendarea condiţionată a pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului Văcariu Eftimie Darius pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 255 C.p. din 1969 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C.p.. În temeiul art. 82 C.p. din 1969 stabileşte termen de încercare de 3 (trei) ani pe seama inculpatului Văcariu Eftimie Darius. În temeiul art. 71 alin. 5 C.p. din 1969 pe durata suspendării executării pedepsei principale se suspendă executarea pedepselor accesorii aplicate inculpatului Văcariu Eftimie Darius”.

Decizia Curții de Apel Timișoara este definitivă.

Karina TINCUL

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara au dispus trimiterea în judecată a șefului Serviciului Fiscal Orășenesc Oravița, Costa Goian, și a avocatului Aurelian Păsule, ambii acuzați de săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. În prezent Goian se află în arest la domiciliu, iar avocatul din cadrul Baroului Caraş-Severin va fi judecat în libertate. 

„În cursul lunii aprilie 2016, inculpatul Goian Costa, în calitate de șef al Serviciului Fiscal Orășenesc Oravița, a pretins prin intermediul inculpatului Păsule Aurelian, de la o persoană  (denunțător în cauză) ce reprezenta interesele unui om de afaceri, suma de 7.000 euro, promițând că-și va exercita influența asupra factorilor de decizie din cadrul A.N.A.F., astfel încât să nu se dispună  măsurile legale ce se impuneau a fi aplicate cu ocazia unui control efectuat la firma omului de afaceri, respectiv sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la existența infracțiunii de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de aproximativ 100.000 euro.

În același context, la data de 27 iulie 2016, prin intermediul inculpatului Păsule Aurelian, inculpatul Goian Costa a primit efectiv suma de 24.000 lei din totalul de 30.000 lei pretinși inițial, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Timişoara.

Această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

foto: pressalert.ro

Karina TINCUL

La Curtea de Apel Timișoara va avea loc astăzi prima înfățișare în dosarul în care Sorin Frunzăverde și Ionesie Ghiorghioni sunt judecați pentru că ar fi încercat să influențeze mai mulți primari cărășeni să voteze cu Iohannis la alegerile din decembrie 2014. 

Tribunalul Caraș-Severin a decis în la mijlocul lunii ianuarie ca Frunzăverde să fie condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru folosire a influenței în vederea obținerii unui folos necuvenit, cu un termen de încercare de patru ani. De asemenea, acesta a fost scutit de munca în folosul comunității, pe motivul stării de sănătate precare.

De cealaltă parte, fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, Ionesie Ghiorghini a fost condamnat la trei ani și două luni în spatele gratiilor pentru folosirea influenţei în vederea obţinerii unui folos necuvenit, influenţarea declaraţiilor și săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual și uz de fals.

Decizia Tribunalului Caraș-Severin a fost contestată la Curtea de Apel Timișoara.

Update: Acum câteva momente a fost adus Ionesie Ghiorghioni de la penitenciarul din Timișoara, iar în sală se află și Președintele CJ Caraș-Severin Sorin Frunzăverde.

Fostul vicepreședinte al Consiliului Județean, Ghiorghioni face declarație în fața Curții de Apel: „Nu consider că am înfăptuit nici o infracțiune deoarece în rechizitoriu se precizează că în cauză au existat foloase necuvenite” , afirmă Ghiorghioni.

Ghiorghioni cere achitarea în acest dosar pentru că în cauză nu s-a făcut deosebire între calitatea lui politică și cea administrativă: ,,Am vorbit cu primarii, dar aceste acțiuni s-au desfășurat în campania electorală. Judecătorul fondului a apreciat că foloasele necuvenite s-ar fi tradus în voturi, fapt ce nici nu s-a pus în discuție” .

În legătură cu accidentul în care a fost implicat, Ghiorghioni a afirmat că prima declarație a oferit-o poliției la distanță de 2 luni față de producerea lui. ,,Accidentul nu s-a produs așa cum apare în declarație, am fost lovit din spate de un alt autoturism. Nimeni nu a fost influențat de către mine, după accident martorii mi-au transmis să merg liniștit la spital pentru că se vor ocupa ei de mașină. Ideea ajutorului a pornit de la ei, nu de la mine. Eu aveam șofer de serviciu la Consiliul Județean, dar nu îl puteam plăti peste cele 8 ore pentru care era retribuit în timpul orelor de lucru. Prin urmare, în afara acestor ore, autoturismul a fost încredințat spre conducere altor doi șoferi. Cei doi aveau înscrisuri din partea mea în cazul în care erau opriți. Șoferul din afara programului de la CJ a declarat că a condus autovehiculul, nu a fost constrâns, intimidat sau corupt în cele 5 minute de la producerea accidentului. În ceea ce privește cuantumul impus pe fond de 7.000 lei, vă mărturisesc că după aproape un an de la cele pentru care sunt acuzat îmi este dificil sa îl achit”.

În boxa inculpaților, Ionesie Ghiorghioni are figura unui om resemnat care își ridică cu greu privirea spre avocații care îl apără.

Update 2: În fața completului Curții de Apel se află Sorin Frunzaverde!

Sorin Frunzăverde a declarat că dosarul în care este judecat este unul politic, iar el nu a obținut nici un folos în urma faptelor de care este acuzat. Mai mult decât atât, președintele forului județean a afirmat că nu avea nevoie să își consolideze poziția de lider la Consiliul Județean, el fiind ales în vara lui 2012 cu peste 47% din sufragii, procent reprezentând peste 70.000 de voturi din partea cărășenilor.

 „Pe 18 Decembrie 2014 au fost alegeri în PNL la nivel național pentru funcția de președinte și nu am participat la ele. Al doilea presupus folos ar fi fost consolidarea mea în funcția de vicepreședinte al Partidului Național Liberal și cea de președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, deși eu reprezentam PNL în grupul PPE , unde fusesem ales în 2014, cu mandat până în 2017. Am reușit ca cele două grupări PD-L și PNL să fie împreună în același mare grup european, PPE, sub aceeași siglă, a PNL”, a afirmat Frunzăverde,  care în final a cerut să fie achitat: „Discuțiile purtate și apărute ulterior în acest dosar au fost eminamente politice. Mă consider nevinovat și vă rog sa dispuneți achitarea mea“.

Update 3: Sorin Frunzăverde și Ionesie Ghiorghioni și-au încheiat depozițiile la Curtea de Apel din Timișoara, avocații depunând alte cereri prin care se invoca neconstituționalitatea interceptărilor din dosarul ,,Voturi pentru Iohannis”, conform recentei decizii pe aceasta temă a Curții Constituționale: „Probele obținute ilegal nu pot fi introduse în procesul penal, spune legea iar noi vă rugam să se verifice în ce mod a influențat folosirea acestor mijloace deciziile din acest dosar”. De asemenea, avocații celor doi oameni politici condamnați de prima instanță, la Reșița au cerut să afle dacă punerea în executare a interceptărilor în acest dosar s-a făcut de către SRI. 

Președintele instanței de apel a afirmat că se va admite cererea adresată DNA cu privire la modul în care s-a făcut punerea în executare a interceptărilor de către SRI.

Karina TINCUL

Ministrul Justiției, Raluca Alexandra Prună, prezentă ieri la bilanțul Curții de Apel Timișoara, a făcut o serie de precizări cu privire la intenția construirii unui penitenciar la Reșița, intenție intens vehiculată în 2015, dar care nu s-a concretizat în niciun fel până în prezent.

Ideea a venit la inițiativa fostului ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, care în vizita sa la Reșița de anul trecut, a adus în discuție problema deficitului de penitenciare la nivel național.

Nevoia de astfel de spații este mare, cu atât mai mult cu cât cheltuielile pentru deplasarea deținuților sunt extrem de mari și inutile, susținea acesta.

Raluca Prună dezarmează însă această idee. Chiar dacă sumele necesare pentru transportul unui deținut de la Reșița spre Timișoara sunt mari, costul construirii unui penitenciar nou în municipiu este de zeci de ori mai crescut.

Actualul ministru al Justiției susține că România nu este o țară care să dispună de resursele financiare necesare pentru astfel de investiții, așadar nu există nicio șansă ca Reșița să aibă penitenciar în viitorul apropiat.

„Se vorbește despre construcția mai multor penitenciare printr-o Hotărâre de Guvern adoptată anul trecut, care privește strategia de dezvoltare a sistemului penitenciar din România, dar prin această hotărâre doar două penitenciare noi sunt finanțate și niciunul dintre ele nu este la Reșița.

Asta nu exclude decizii viitoare privind această inițiativă. Eu am mai spus că prioritatea mea nu este construcția de noi penitenciare pentru simplul fapt că suntem o țară care nu dispune de foarte mulți bani, construcția unui penitenciar costă foarte mult. Cel puțin acum nu se va construi un penitenciar la Reșița, este o intenție dar nu avem finanțare pentru așa ceva”, explică Raluca Prună.

CITEȘTE ȘI: Reșița nu va avea penitenciar în viitorul apropiat! Ministrul Justiției explică de ce!

Tot ieri, în cadrul bilanțului Curții de Apel Timișoara, Raluca Prună a susținut că Judecătoria Moldova Nouă nu se va închide.

Amenințată cu desființarea încă din anul 2012, atunci când a fost inclusă pe o listă de 32 de instanțe care nu au activitate și nu funcționează la parametri normali, Judecătoria din Clisura Dunării a stat cu sufletul la gură până acum.

Ministrul Justiției liniștește apele și susține proiectul legislativ de dizolvare a acestor instanțe a fost respins în Parlament și în momentul de față se caută o soluție de repunere în funcție a acestora prin distribuirea atribuțiilor, de la instanțele mari, spre cele mici care nu au activitate.

„A existat un proiect legislativ ce a fost respins în Parlament, dacă nu ma înșel era vorba de 32 de instanțe și parchete mici. Legislativul a respins această propunere și, pentru a asigura o mai bună echilibrare a judecătoriilor, se va gândi probabil o reorganizare la nivel orizontal. Adică soluția ar fi de a degreva instanțe echivalente sufocate de dosare și să le dăm mai mult de lucru celor care nu au o încărcătură mare”, a adăugat Raluca Prună.

CITEȘTE ȘI: Judecătoria Moldova Nouă, încă sub amenințarea închiderii! Vezi cine îi decide soarta!

Alexandra JURCA

Efrem Străin se bucură încă de libertate, asta după ce Curtea de Apel Timișoara a decis respingerea apelului făcut de Parchet prin care se cerea arestarea preventivă a consilierului corupt.

Trendul corupției pare să fie în creștere în Caraș-Severin. Cu toate că era de la sine înțeles că oamenii legii sunt cu ochii pe județ, asta după ce baronii Frunzăverde, Ghiorghioni și Stepanescu au căzut pe capete, se pare că unii aleși locali nu se lasă impresionați.

Efrem Străin a fost prins săptămâna trecută în flagrant într-un bar în timp ce primea 400 de lei de la un tânăr care dorea o locuință ANL. Consilierul a fost săltat de DGA și arestat preventiv pentru 24 de ore, pentru ca mai apoi să fie trimis în arest la domiciliu.

Nemulțumit de decizie, Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin a contestat imediat arestul la domiciliu. Fără rezultat, însă. Și asta pentru că judecătorii Curții de Apel Timișoara au respins ca fiind nefondată contestația.

„Cu privire la apelul declarat de consilierul local Efrem Străin judecătorii de la Curtea de Apel Timişoara au decis că “respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş – Severin”.

CITEȘTE ȘI: Consilier local reşițean, prins în flagrant în timp ce lua mită pentru o locuință ANL

CITEȘTE ȘI: Polițist local, mână în mână cu alesul ce a primit bani pentru un ANL! Străin, în arest la domiciliu!

Alexandra JURCA

Consilierul local al municipiului Reșița, Efrem Străin, ar putea fi arestat preventiv pe 29 februarie. Actualmente, consilierul suspectat pentru luare de mită, se află în arest la domiciliu.

Curtea de Apel Timişoara trebuie să se pronunţe cu privire la apelul declarat de procurorii Parchetului Caraş-Severin împotriva respingerii propunerii lor de arestare preventivă a consilierului local prins în flagrant.

Prins în flagrant în timp ce primea de la un reşiţean suma de 400 de euro, pentru a-şi trafica influenţa şi a-i obţine acestuia o locuinţă ANL, Efrem Străin a fost reţinut de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin care au şi propus arestarea preventivă a acestuia. Judecătorul de drepturi şi libertăţi al Instanţei judeţene a respins propunerea Parchetului şi a decis arestarea la domiciliu a inculpatului, chiar dacă acesta fusese prins în flagrant.

Procurorii au făcut apel la decizia instanţei şi aşa dosarul a ajuns la Curtea de Apel Timişoara care a programat pentru 29 februarie discutarea acestui dosar. Sentinţa dată de aceştia va rămâne definitivă.

Lider de sindicat, Efrem Străin reprezenta, culmea, Consiliul Local Reşiţa chiar în Consiliul de Administraţie al Liceului Teologic Baptist din Reşiţa. Frumos exemplu a reuşit să dea acesta viitorilor pastori ai Bisericii!

Diana RADU

Curtea de Apel Timişoara a pronunţat astăzi sentinţa definitivă, în urma apelului înaintat de către DNA şi de Ghiorghioni după sentința Tribunalului Caraş-Severin. Instanța cărășeană l-a condamnat deja pe fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Caraș-Severin la şapte ani şi patru luni de închisoare pentru că a fost prins în flagrant luând mită de la familia Armaşu. Curtea de Apel i-a scăzut astăzi pedeapsa.

Fostul vicepreședinte al Consiliului Județean va sta 4 ani și șase luni în închisoare, asta după ce Curtea de Apel Timișoara a desființat parțial sentința inițială, schimbând încadrarea din cea reținută inițial, într-una singură: trafic de influență în formă cotinuată.

„Desfiinţează parţial sentinţa apelată, sub aspectul încadrării juridice reţinute faţă de inculpatul G.I., al pedepselor principale, complementare şi accesorii aplicate inculpatului G.I., al dispoziţiei de menţinere a sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatului G.I. până la concurenţa sumelor de 180 Euro şi 5.276 lei, al omisiunii de a dispune confiscarea sumei de 9500 lei de la inculpatul G.I. şi de a menţine sechestrul asigurator pentru recuperarea acestei sume.

Rejudecând în aceste limite: Admite cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpat; schimbă încadrarea juridică faţă de inculpat din cea reţinută în sentinţă într-o singură infracţiune de trafic de influenţă în formă continuată; condamnă inculpatul G.I. – la pedeapsa principală de 4 (patru) ani şi 6 (şase) luni închisoare”.

Reamintim că atât reprezentanții DNA, cât şi Ionesie Ghiorghioni au făcut recurs în urma sentinței date de Tribunalul Caraș-Severin. Nepotul lui Ghiorghioni, Cosmin, recunoscuse încă de la început săvârşirea faptelor şi a ales să meargă pe procedura simplificată.

Fostul vicepreședinte CJ nu a recunoscut acuzaţiile DNA şi susţine în continuare că totul ar fi o înscenare a unor grupuri de interese care vor să preia conducerea Consiliului Judeţean Caraş-Severin, fapt pentru care a şi făcut apel la judecata Curţii de Apel din Timişoara.

Dosarul a ajuns încă de anul trecut pe masa magistraţilor timişoreni, dar aceştia au amânat deja de două ori pronunţarea unei sentinţe în acest dosar. Cum ultima amânare era pentru data de astăzi şi cum legea le permite să amâne doar de trei ori pronunţarea, astăzi este mai mult ca sigur că vom avea o sentinţă în ceea ce-l priveşte pe Ionesie Ghiorghioni.

Sentinţa pronunţată astăzi este definitivă şi nu va mai putea fi atacată.

Diana RADU

Victorie importantă pentru asociațiile de mediu și iubitorii de natură: pe râurile Şucu-Olteana şi Bistra Mărului, situate în situl Natura 2000, din munții Țarcu, nu vor fi construite microhidrocentrale. Judecătorii au dat câștig de cauză Federaţiei Coaliţia Natura 2000, decizând să anuleze acordurile de mediu emise de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin. Decizia este una definitivă. 

Sentința împiedică constuirea de către SC Alset Energy SRL a patru microhidrocentrale pe Râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana, salvând astfel de la distrugere aria protejată la nivel europena situl Natura 2000, spun reprezentanții ONG-urilor de mediu. Munții Țarcu concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale (81%), cu o diversitate remarcabilă şi cu o abundenţă locală de 25-78 ori mai mare faţă de media la nivel naţional.

„Salutăm corectitudinea magistraților și ne bucurăm că mediul și biodiversitatea au câștigat în fața investitorilor care abuzează de influenţă şi putere în goana după câştiguri imediate. Este un succes important, care generează un precedent favorabil pentru situații abuzive similare. Am demonstrat că legislația de mediu trebuie respectată indiferent de situație iar avizele de mediu nu sunt niște hârtii la dosar, ci decizii care pot distruge sau salva un colț din natură”, a declarat Liviu Cioineag, directorul Federaţei Coaliţia Natura 2000, mulțumind organizațiilor care au asigurat suportul necesar: WWF România şi Asociaţia Altitudine Timișoara.

Organizațiile de mediu au solicitat încă de anul trecut Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severinsă să respingă avizarea proiectelor de construire a microhidrocentralelor, lansând chiar o petiție publică în acest sens, ignorată însă de APM Caraș-Severin. Drept urmare, Federația Coaliția Natura 2000 a solicitat în instanță anularea acordurilor de mediu în luna august 2014, pentru a evita efectele negative ale construcției și funcționării microhidrocentralelor asupra speciilor de faună acvatică și asupra habitatelor protejate. Argumentele prezentate de Federația Coaliția Natura 2000 în fața judecătorlor: acordurile de Mediu au fost emise de către APM Caraș-Severin cu ignorarea prevederilor Avizului de Mediu la Strategia Energetică a României și în ciuda avizului negativ al administratorului sitului Natura 2000.

Coaliția a avut câștig de cauză în primă instanță, la Tribunalul Caraș-Severin, însă instituția abilitată împreună cu beneficiarul SC Alset Energy SRL  au făcurs recurs la Curtea de Apel Timișoara, recurs respins însă de judecători.

Autor fotografii râul Olteana: Alin Drăguşin.

Karina TINCUL

Fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin și profesor al Universității Drăgan din Lugoj, Valentin Cârstea a fost achitat vineri de Curtea de Apel Timișoara pentru luare de mită, trafic de influență și fals intelectual.

Acesta a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru luare de mită în formă continuată, doi ani de închisoare pentru trafic de influență în formă continuată și un an pentru infracțiunea de fals intelectual, două dintre cele trei infracțiuni fiind comise de Cârstea în calitate de cadru didactic al universității lugojene. Mai mult, Valentin Cârstea și-a pierdut și dreptul de a se întoarce în spatele catedrei.

„Condamnă pe inculpatul C.V la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (faptele săvârşite în calitate de cadru didactic). Interzice inculpatului C.V. exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptului de a exercita profesia de cadru didactic, pe o perioadă de 5 ani. [….] Condamnă acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată. […] Condamnă acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „fals intelectual” (în calitate de cadru didactic)”, după cum se arată în dosar.

Mai mult, Cârstea a fost condamnat și pentru luare de mită, faptă săvârșită în calitate de procuror, dar instanța a decis contopirea pedepselor, fost procuror cărășean urmând să execute doar trei ani de închisoare cu suspendare.

„[…] Contopeşte pedepsele aplicate inculpatului C.V. în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare la care adaugă un spor de 1 an închisoare; inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani închisoare. […] Dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepse rezultante de 3 ani închisoare aplicată inculpatului C.V.. În temeiul art. 92 C.p. stabileşte termen de supraveghere de 4 (patru) ani pe seama inculpatului”.

CITEȘTE ȘI: Detalii uluitoare în dosarul procurorului cărășean Valentin Cârstea

Pe toată această perioadă de patru ani, Cârstea este obligat să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Caraş-Severin, la datele fixate de acesta, să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa, să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, să comunice schimbarea locului de muncă, să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Mai mult, Cârstea are obligaţia de a frecventa unul dintre programele de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probaţiune Caraş-Severin sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate și va trebui să presteze un număr de 120 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei municipiului Reşiţa sau al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Caraş-Severin.

Reamintim că procurorii DNA Timișoara l-au prins în flagrant pe procurorul Valentin Cârstea în timp ce primea de la un cumpărător de influență mai multe bunuri electronice, în toamna anului trecut.

Conform rechizitoriului întocmit de procurori, inculpatul Valentin Cârstea, în calitatea de cadru didactic  al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Europene „Drăgan” din Lugoj, a primit, în patru tranşe, de la un denunțător, bunuri în valoare totală de 8.747 lei, în scopul promovării frauduloase de către  denunţător, a examenelor din anul I. Cârstea i-a acordat studentului nota de promovare, fără ca acesta să se prezinte măcar la examen.

De asemenea, inculpatul a acceptat propunerea de remitere a unui laptop de către denunţător, în schimbul  dispunerii unei soluţii de declinare a competenței într-o cauză penală aflată în instrumentarea magistratului. În final, Cârstea a primit un televizor color, în valoare de 2.969 lei, atât pentru promisiunea de a soluţiona favorabil un dosar penal, cât şi în completarea foloaselor deja remise în lunile august şi decembrie 2013, în legătură cu promovarea, de către denunţător, în mod fraudulos, a tuturor examenelor din anul I.

Valoarea totală a bunurilor primite de inculpatul Cârstea Valentin de la denunţător este de 8.747 lei (aparate electrocasnice, electronice și produse alimentare).

Alexandra JURCA

Foto: Pressalert.ro