Arhitectul reșițean, Dan Cincu, cel care scrie istoria orașului său natal pe pahare de carton, subiect abordat într-un articol anterior pe Reper24, nu este preocupat doar de monumentele și clădirile simbolice ale urbei, ci și de întoarcerea la identitatea locală a fiecărei zone a județului prin păstrarea stilului arhitectural dominant, atunci când proiectează case.

Citește și Dan Cincu, arhitectul care „scrie” istoria Reșiței pe pahare!

„De exemplu, clădirea aceea de la Vila Klaus mi se părea una mai reprezentativă pentru zona aceasta decât mi se cere să proiectez, eu am făcut Tirol, am făcut Grindeștiul, într-un anumit stil de arhitectură și toată lumea îmi cere în stilul acela, dar nu e local, nu-i de aici ca identitate, dar Vila Klaus este de aici ca identitate! De ce? Pentru că pemii au venit de undeva de prin zona Karlovy Vary. Dacă te uiți la arhitectura Karlovy Vary care seamănă cu arhitectura de pe Vila Klaus sau de pe pavilionul de la Buziaș.

Acum, de exemplu, am trei clienți cărora le fac trei case la Trei Ape și le-am propus asta și au marșat pe ideea să încercăm totuși să ne întoarcem la identitatea locală a zonei, dar identitatea locală este foarte greu de găsit și este foarte greu de întreținut”, afirmă Dan Cincu.

Arhitectul trage un semnal de alarmă în privința viitorului monumentelor, care sunt din ce în ce mai puține. Pe lângă faptul că în județ nu s-a mai proiectat nimic încă din perioada comunistă, soarta clădirilor construite până prin anii 1940 au un viitor sumbru sau nu-l mai au deloc.

„În nomenclatorul de monumente ele au anumite categorii: categoria A, B, în funcție de importanță, vechime și lista asta se tot împuținează. Eu am o problemă cu asta, pe faptul că lista s-a oprit undeva prin `40 și de acolo încoace nu mai există niciun monument, nu s-a mai proiectat nimic.

De exemplu, nu-mi place că s-a neglijat NERA, era un exemplu de arhitectură comercială din perioada aceea, cu o rampă exterioară pe care se mergea, la care s-a renunțat pentru că e clar că fenomenul comercial evoluează, dar el evoluează atâta timp cât îl lași, dacă eu îmi trec sub protecție niște clădiri, care consider, există niște departamente pentru astfel de monumente, nu mai fac ce vreau cu ele. Noi avem de fapt o arhitectură a clădirilor care se oprește undeva prin anii 40 și de atunci încolo nu mai există niciun monument. Și o să ajungem în 2050 și o să zicem că nu mai există monumente din anii `80, anii `90, din anii 2000. Ar trebui totuși să se mai completeze la lista aceea sau să se mai adauge la lista aceea”, spune ușor dezamăgit arhitectul reșițean, Dan Cincu.

Lorena POENARU

Managerul Spitalului Județean de Urgență Reșița, Alina Stancovici a pus accentul pe necesitatea realizării spitalului modular la Reșița în condițiile în care Staționarul 3 nu mai oferă de mult condiții pentru servicii medicale de calitate, iar despre o investiție în reabilitarea lui nici nu poate fi vorba pentru că spitalul are probleme financiare.

„Am făcut o solicitare încă din săptămânile trecute, pe care i-am prezentat-o și domnului Dunca, vorbim de Staționarul 3, o clădire veche din 1957 în care de multă vreme nu s-au mai făcut investiții. Pe o analiză cost-beneficiu se știe că spitalul județean este în pierdere și are probleme financiare.

Acel Staționar 3 nu mai oferă servicii medicale de calitate, nu din vina personalului medical, ci din vina condițiilor improprii din clădire, vorbim și de condițiile hoteliere pe care le oferă acea clădire, suntem mereu cu sabia deasupra capului pentru că este firesc ca pacienții să reclame condițiile existente în acel staționar”, a declarat Alina Stancovici, directorul Spitalului Județean de Urgență Reșița.

Spitalul modular care se dorește a fi o extensie a Staționarului 1, subiect dezbătut pe larg într-un articol anterior, ar putea fi amplasat în curtea din spate și va funcționa în primă fază ca spital pentru Covid, iar după ce se va depăși pandemia, în acele construcții ușoare modulare vor fi tratate și alte afecțiuni.

Citește și Dunca se zbate pentru realizarea unui spital modular la Reșița! Doar două sunt disponibile la nivel național!

„Nu putem să vorbim de sănătatea comunității dacă nu oferim condiții. Condițiile înseamnă și spațiul în care pacientul stă, în acest context se impune ca pentru moment să renunțăm la acea clădire. Se vorbește despre aceste construcții ușoare, spitalul modular, tocmai pentru că Ministerul Sănătății susține acest lucru, am considerat că ar fi bine să accesăm o astfel de oportunitate.

Am găsit deschiderea necesară, s-a făcut un proiect, am discutat cu proiectantul, este vorba despre o construcție modulară formată din 3 pavilioane, momentan vorbim despre un  spital modular pentru Covid pe care ulterior să îl putem folosi pentru tratarea pacienților cu alte afecțiuni și evident să facem o reorganizare a tuturor secțiilor spitalului județean. Este important ca anumit secții din Staționarul 2, cum ar fi neurologia sau diabetul să ajungă în Staționarul 1, tot din considerente economice și tot din considerente care privesc calitatea îngrijirilor medicale”, a mai declarat Alina Stancovici.

Lorena POENARU

Începând cu data de 29.06.2020 se vor deschide în municipiul Reșița două puncte de colectare separată a deșeurilor voluminoase și a deșeurilor din construcții.

Unul dintre puncte va fi pe strada Scorușului nr. 1D (incinta fostului depou CFU), iar celălalt va fi amplasat pe bulevardul Muncii nr. 25, cartier Govândari (între sediul Serviciului Public Direcția pentru Întreținerea și Repararea Patrimoniului Consiliului Local, Serviciul de Iluminat Public și Deszăpezire și Supermarket Kaufland).

Cele două puncte vor funcționa după următorul program:

– de luni până vineri între orele 8:00 – 12:00 – pentru punctul de colectare situat pe bd. Muncii, nr. 25;

– de luni până vineri între orele 12:30 – 16:00 – pentru punctul de colectare situat pe  str. Scorușului, nr. 1D.

Punctele de colectare sunt destinate stocării temporare doar a anumitor tipuri de deșeuri: deșeuri voluminoase (mobilier, saltele, uși, ferestre, obiecte sanitare – ex. vas  de toaleta, chiuvetă etc.) și deșeuri din construcții rezultate din amenajări / reamenajări interioare a spațiilor de locuit, rezultate din gospodăriile populației și pentru care nu este necesară emiterea autorizației de Construire.

Preluarea deșeurilor se efectuează exclusiv de la persoanele fizice care au domiciliul în municipiul Reșița, pe baza actului de identitate. Cantitatea de deșeuri care poate fi preluată gratuit de la un cetățean, în punctul de colectare, este de maxim 3 mc/an,  pentru deșeurile din construcții și maxim 10 mc/ an, pentru deșeurile voluminoase.

Accesul în cadrul punctelor de colectare separată a deșeurilor este permis doar vehiculelor cu sarcina utilă de maxim 3,5 tone.

Primăria Reșița a emis și o serie de obligații ale cetățenilor referitoare la depozitarea temporară a deșeurilor în punctul de colectare separată a deșeurilor:

1. a) să respecte Regulamentul de funcționare a Punctului de colectare separată a deșeurilor voluminoase și a deșeurilor de construcții din municipiul Reșița;
2. b) să nu transporte în vederea stocării temporare în punctul de colectare, deșeuri provenite din alte tipuri de activități (comerciale sau industriale);
3. c) cetățenii din Municipiului Reșița care domiciliază la case trebuie să dețină contract de salubrizare încheiat cu operatorul de salubrizare licențiat pentru această activitate;
4. d) deșeurile voluminoase de uz casnic, precum piesele de mobilier, trebuie demontate sau dezasamblate;
5. e) deșeurile din construcții provenite din locuințe, generate de activități de reamenajare și reabilitare interioară sau exterioară a acestora, pot fi depozitate în saci rezistenți, precum cei de rafie. Deșeurile din construcții nu pot conține alte tipuri de deșeuri. Sacii care vor conține alte tipuri de deșeuri nu vor fi primiți în punctele de colectare.

Lorena POENARU

Nu întotdeauna există lucrări de anvergură care să se vadă, să deranjeze o perioadă de timp din cauza disconfortului creat. Cele mai multe sunt mărunte, dar la fel de utile și benefice unei localități precum e Reșița. În aceste zile, profitând de vremea caldă și frumoasă, salariații Direcției de Administrare a Patrimoniului din cadrul Primăriei Reșița, sunt împărțiți în mai multe zone ale orașului.

„Am terminat Calea Timișoarei și de astăzi vom plomba gropile din carosabil pe străzile principale din Govândari, urmând să intrăm apoi în cele 4 micro-raioane și vom începe cu micro 2“ – a declarat pentru Reper 24, Daniel Călin, șeful „Secției“, așa cum  mai este cunoscută această direcție.

„La Liceul Traian Vuia am oprit lucrările de modernizare. Datorită faptului că școala nu reîncepe până la toamnă, finalizarea lucrărilor nu mai constituie o prioritate și le-am amânat până în luna august. Reabilităm și igienizăm o serie de apartamente mici și locuințe cu o cameră, de tip social, în care vor fi mutați cei care stau în blocurile din Mociur, zonă care va fi demolată în întregime.

O altă lucrare de amploare este „inelarul“, situat în microraionul 3, care se întinde de la Biserica Sfinții Petru și Pavel în aval spre Kaufland. Este o zonă unde am reabilitat infrastructura rutieră, trotuarele și acum lucrăm la defrișarea și curățarea spațiilor verzi. În acea zonă nu s-a făcut nimic de ani de zile, iar la adăpostul vegetației și a împrejmuirilor făcute de locatari am găsit de toate, inclusiv un beci, construit de un locatar“ – a mai precizat Daniel Călin șeful „Secției“.

Dan AGACHE