Ceasul suspendat de la CET sau 7 Noiembrie, așa cum este cunoscut de reșițeni, a revenit „acasă” pe locul unde ani de zile a fost unitatea de măsură a trecerii timpului în viața urbei. Ceasul de la 7 Noiembrie făcea parte dintr-o rețea de 24 de ceasuri răspândite prin toată centrala orașului. Niciunul dintre cele 24 de ceasuri nu funcționa individual. După unii cunoscători ai istoriei orașului, se pare că ceasul ar fi fost montat pe la începutul anilor `70 și a avut o perioadă scurtă de funcționare, dar în tot acest timp a fost parte integrantă a peisajului din zona fostului CET.

„A fost o “extensie” a ceasurilor interioare din termocentrala ce asigura căldura și apa caldă reșițenilor. Acesta și alte șapte erau dirijate de un creier central, care s-a stins în urma demolărilor ce au urmat după renunțarea la sistemul centralizat de încălzire. Prin grija colegilor de la întreținere, ceasul exterior a fost trimis la Timișoara, recondiționat și, datorită notorietății pe care și-a câștigat-o în anii ‘80, a fost repus în funcțiune pe același amplasament. La 7 Noiembrie se dă, din nou, Ora Exactă!”, este vestea dată de municipalitate.

Reșițenii au salutat această inițiativă și o parte au mărturisit că nu se așteptau să mai vadă vreodată ceasul. „A fost un timp când nu funcționa și am vrut să fac un grup să-l „înfiem”….acum merge ca ceasul!”, a scris o reșițeancă pe rețeaua de socializare.

Se pare că de data aceasta administrația locală a fost cu un pas înainte, ceea ce nu poate decât să bucure reșițenii. Un alt localnic se arată și mai entuziasmat și scrie, după ce află despre amplasarea ceasului: „Tot mai frumos, orașul meu!”, iar reacțiile pozitive curg: „M-am bucurat când l-am văzut, o amintire frumoasă!”, sau „L-am văzut și eu acum doua zile… Nu îmi venea să cred că e acolo!!!”, ori „Serios??? Funcționează iar ceasul? E minunat dacă a fost reparat și pus la punct!”, „L-am văzut ieri și m-am bucurat!…..lipsea ceva, acum e ok!”, sunt doar câteva dintre aprecierile expuse de către iubitorii simbolurilor orașului după de Primăria a făcut public anunțul privind recondiționarea și reamplasarea acestui ceas.

Elena FRANȚ

Noul magazin Lidl din Reșița, situat pe Strada Revoluția din Decembrie, pe platforma fostului CET, își va deschide porțile săptămâna viitoare. Conform primelor informații, reșițenii îi vor putea trece pragul începând de joi, 19 iulie. Unitatea va dispune de o suprafaţă de vânzare de 1.300 de metri pătraţi şi aproximativ 150 de locuri de parcare, dar şi de o staţie de încărcare a automobilelor electrice.

Ca de obicei, atunci când este deschis un nou supermarket, și de data aceasta, clienții vor fi întâmpinați cu tot felul de promoții și acțiuni speciale. Astfel, în ziua inaugurării vor fi reduceri de peste 20% la articole nealimentare, dar și la cele alimentare, precum mezeluri, lactate, dulciuri și altele. Totodată, în săptămâna următoare deschiderii magazinului, de joi până duminică, clienții vor beneficia de o degustare a produselor de la Brutăria Lidl.

Orarul de funcționare a noii unități va fi între 07:30 și 22:00, de luni până sâmbătă, iar duminică, între 08:00 și 20:00.

Tot pe platforma de la CET se construiește în prezent și un supermarket Kaufland, care va fi inaugurat în perioada următoare.

Karina TINCUL

Două ședințe fierbinți ale Consiliului de Administrație al societății comerciale Termo Serv CET Reșița SRL, urmașa defunctelor CET 2010 și a CET Energotermului din municipiul Reșița, s-au desfășurat în ultima lună, scopul acestora fiind eficientizarea activității societății.

Împreună cu administratorul societății, Corvin Drăghici, consilierul local Florin Ionescu, prospăt ales în CA-ul Termo Serv, a identificat o serie de oportunități privind eficientizarea și diversificarea activității și prin aceasta creșterea profitului societății, într-un viitor nu foarte îndepărtat.

La baza acestui deziderat stau datele financiare dar și o analiză amplă a graficelor statistice ale societății Termo Serv CET Reșița pentru anul precedent, care, la o primă vedere pot fi interpretate ca bune, dar care ar putea fi îmbunătățite, după cum afirmă consilierul Florin Ionescu.

Prin urmare, consilierul ales din partea Consiliului Local al Municipiului Reșița ca membru în Consiliul de Administrație al SC Termo Serv CET Reșița – societate la care CL Reșița este unic acționar, a propus deschiderea mai multor coduri CAEN pentru această societate, unul dintre cele mai importante fiind cel legat de activitatea ce vizează confecțiile metalice, Reșița fiind recunoscută în trecut pentru lucrări executate în acest domeniu.

Termo Serv CET Reșița are în prezent 27 de angajați, dar în funcție de diversitatea activităților pe care le are în vedere, numărul angajaților societății ar putea crește.

Sergiu TABAN

Investițiile care urmează să fie demarate pe locul fostului CET, acolo unde un clujean are de gând să ridice două supermarketui unul lângâ celălalt, a ridicat multe discuții la nivelul Consiliului Local. Dacă pe de o parte, primarul Popa și consilierii liberali sunt de părere că sunt bune și supermarketurile decât nimic, vocile PSD grăiesc altfel.

Din punctul de vedere al consilierului Ionuț Chisăliță, Reșița ar trebui să ia exemplul Occidentului, pe care tânjește inutil să îl ajungă din urmă, și să mute marii coloși comerciali din inima orașului în afara acestuia. Acesta susține chiar că Reșița este deja un oraș sufocat de supermarketuri și magazine mari, investiții care nu fac altceva decât să distrugă afacerile întreprinzătorilor locali. Ideea construirii a două astfel de magazine unul lângă celălalt, în condițiile în care orașul are deja destule, este de-a dreptul absurdă, susține consilierul local.

„Atunci când vom face planul urbanistic și se va gândi dezvoltarea acestui municipiu, eu cred că ar trebui să ne luăm și noi după niște țări occidentale în care aceste mari firme care deschid supermarketuri investesc în afara orașului nu în interiorul acestuia. Noi, prin ceea ce facem, prin faptul că se construiesc tot felul de astfel de supermarketuri în mijlocul orașului, și două unul lângă celălalt, în condițiile în care Reșița are deja destule, omorâm micii întreprinzători, omorâm acele asociații familiale care trăiesc din vânzarea unor produse.

Ne-am trezit în  toate zonele din oraș cu supermarketuri, nu este normal așa ceva. Omorâm acest oraș, ne vom trezi sufocați de supermarketuri. La un oraș de 60.000 de locuitori, vom avea 10 astfel de magazine. Poate reușim cumva să schimbăm strategia acestui oraș, în așa fel încât de acum să dăm aprobări pentru astfel de construcții în afara orașului, pentru că așa este normal, așa este în Occident, acolo unde ne chinuim să ajungem”, Ioan Chisăliță.

Trebuie să înghițim în sec pentru a progresa!

Confruntat cu privire la faptul că, în urma discuțiile purtate cu investitorul din Cluj, a dat undă verde construirii celor două supermarketuri, primarul Popa vine să lămurească situația. De orice altă investiție în zonă, s-ar fi ales praful.

„Sunt un adept al susținerii micilor întreprinzători, dar vreau să vă spun că am fost pus în situația în care investitorul din Cluj a venit cu propunerea de a face două astfel de supermarketuri, a vrut chiar trei, și i-am zis că încerce să se ducă la el în oraș să ceară așa ceva de la Primărie, că nu va primi acordul. Am fost foarte vehement la prima întâlnire, am fost mai puțin vehement la a doua întâlnire, atunci când omul a venit și mi-a spus că este de acord cu mine”, explică primarul Ioan Popa.

„Dacă fac apartamente, le vindem?”….NU

Edilul-șef a detaliat și modul în care au mers discuțiile cu investitorul. Acesta a cumpărat onest un teren și niște clădiri care nu mai funcționează și nu mai foloseau nimănui, dar, în fața reticenței autorităților locale legată de construirea de supermarketuri, a venit cu o serie de întrebări.

„M-a întrebat ce să facă acolo. << Dacă fac apartamente, le vindem? >> Știind că avem cel mai mic preț la apartamente din România am dat din umeri și i-am zis că nu cred că le vinde. Ulterior m-a întrebat: << Dacă ridic clădiri de birouri de clasă A, le închiriem? >> Știind ce clădiri avem noi de birouri jumătate goale, i-am zis că nu cred că le închiriem. Am zis atunci << bine, faceți un supermarket, poate două >>. Există situații în care, ca să ajungi într-un loc pe care ți-l dorești, trebuie să treci printr-o anumită etapă, îmi pare rău să constat asta”, a adăugat Ioan Popa.

Alexandra JURCA

Caravana Fondurilor Europene desfășurată ieri la Reșița a adus vești bune cu privire la noua perioadă de programare 2014-2020, dar și o serie de statistici mai mult sau mai puțin îmbucurătoare la nivel local.

Statisticile generale cu privire la județul Caraș-Severin nu au fost deloc rele. Și asta pentru că reprezentanții Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale au anunțat că cea mai mare parte din proiectele mari pe infrastructură a fost până acum realizate la nivel de județ.

Nu la fel sunt prognozele și la nivel local, însă. și asta pentru că Reșița a pierdut un proiect extrem de important, prin care s-ar fi putut accesa fonduri europene consistente.

Este vorba aici despre proiectul pentru instalațiile mari de ardere, mai exact CET-urile, proiect  pierdut din cauza numărului mare de debranșări.

„Reșița  a pierdut un proiect mare pentru instalațiile de ardere. Proiectul a fost pierdut din cauza debranșărilor. CET-urile  nu au avut suficienți utilizatori și în cazul acesta proiectul a devenit neeligibil”, explică Mariana Damian, consilier al Organismului Intermediar POS Mediu Timișoara-Regiunea Vest.

Pierderile sunt mari, și asta pentru că proiectul presupunea o finanțare de aproape 40 de milioane de euro, bani care ar fi venit exclusiv de la Uniunea Europeană. Cu acești bani, CET-urile urmau să fie dotate corespunzător pentru eliminarea noxelor în aer și reabilitarea energetică

„Din păcate proiectul a fost pierdut pe POS1 Mediu. Era un proiect mare, de 30-40 de milioane de euro, ce urmau să fie investiți pentru reabilitare energetică și eliminarea noxelor în aer”, a mai menționat Mariana Damian.

Alexandra JURCA

Guvernul României a aprobat alocarea unei alte sume de peste 100.000 de lei pentru sprijinirea unor foști abonați ai CET-ului. Ajutoarele de urgență au fost aprobate în timp ce din municipiul Reșița încep să dispară încet dar sigur urmele fostei societăți de furnizare a agentului termic. 

La propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Guvernul a aprobat alocarea sumei de 132.000 lei pentru sprijinirea a 58 de familii sau persoane singure din municipiul Reșița. Acestea se află în continuare în situații deosebite ca urmare a încetării furnizării energiei termice în regim centralizat, luna mai 2014, fiind ultima în care s-a furnizat apă caldă, se arată pe site-un Guvernului. ”Menționăm că, în a doua parte a anului 2014, ca urmare a intrării în insolvență a operatorului de termoficare local, Executivul a acordat ajutoare de urgență în sumă totală de 1.150.000 lei unui număr de 450 familii și persoane singure din municipiul Reșița”, mai precizează reprezentanții Guvernului. Potrivit reprezentanților Primăriei Reșița, cele 58 de familii au primit aceste ajutoare de abia acum deoarece nu au depus la timp toată documentația necesară.

Aceste noi ajutoare de urgență au fost acordate în timp ce patrimoniul fostului CET, este dezmembrat la propriu și începe încet-încet să dispară. Cei care trec în aceste zile pe malul Bârzavei, în dreptul zonei Mociur pot observa cum este demontată conducta termică, folosită nu demult pentru transportul agentului termic în locuințele reșițenilor. Lucrările au început încă de luna trecută, pe baza unei autorizații eliberate de Primăria Reșița la sfârșitul anului trecut. Termenul de finalizare este începutul lunii mai.

De altfel întregul patrimoniu al fostului CET, care a aparținut odată orașului, a început să dispară. Terenul din incinta societății, cu tot cu imobile, a fost vândut încă de anul trecut, cumpărătorul fiind o societate din București.

Primăria Reșița a decis anul trecut renunțare la serviciul centralizat de furnizare a agentului termic, afirmând că pierderile și cheltuielile necesare pentru întreținerea acestuia sunt prea ridicate. Decizia a fost luată după ce administrația locală a făcut o serie de investiții în sistemul centralizat de încălzire cumpărând și montând mai multe centrale de cartier, centrale folosite în prezent pentru încălzirea unor unități de învățământ.

Citiți și S-a umplut paharul! Cu găuri de sute de mii de euro în buzunare, foștii angajați ai CET își cer banii în stradă!

Citiți și Enigma certificatelor verzi ale CET Energoterm Reșița. DNA-ul ne aude?

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157649116071003″]

Karina TINCUL

Foștii abonați ai CET-ului pot sta liniștiți, și asta pentru că autoritățile s-au îndurat într-un final de disperarea lor în fața caloriferelor reci și au deblocat fondurile care să-i ajute.

Astfel, se dă startul la ajutoarele de încălzire, care pot fi ridicate de la sediul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială. Cei care vor beneficia de aceste ajutoare, trebuie să știe că eliberarea acestora se face începând de astăzi și până mâine.

Programul prevede ca astăzi, începând cu orele 11:00, să se prezinte la ghișeul numărul 1 doar persoanele al căror nume de familie începe cu literele A-C, iar la ghișeul 2, reșițenii al căror nume începe cu literele D-L.

În ceea ce privește ziua de sâmbătă, situația va fi similară. Astfel, tot de la orele 11:00 sunt așteptați la primul ghișeu cetățenii cu nume care începe cu literele M-R, iar la ghițeul al doilea, reșițenii cu nume de familie care încep de la litera S până la Z.

De menționat este și faptul că este absolutnecesar pentru ridicarea ajutorului ca beneficarii să se prezinte cu actul de identitate în original. În ceea ce îi privește pe beneficiarii care nu au cum să ajungă la unul dintre ghișee, aceștia pot trimite un înlocuitor, dar doar însoțit de o împuternicire notarială și actul de identitate.

Alexandra JURCA

Iarna se apropie cu pași repezi, suntem practic deja în pragul sezonului rece, care va începe oficial pe 15 octombrie, iar ajutoarele promise reșițenilor  care au fost racordați la sistemul centralizat de încălzire încă se află la stadiul de discuții. 

Conform edilului Mihai Stepanescu, săptămâna aceasta guvernul va lua în discuție actul normativ prin care se prevede acordarea de ajutoare pentru achiziționarea unei centrale pentru reșițenii care au avut contract cu CET-ul și care au consumat agent termic. Totuși, din cele aproximativ 1.000 de familii  care au avut contracte cu furnizorul de agent termic, doar 500 se încadrează în prevederile actelor normative aflate în vigoare și vor beneficia de ajutor din partea statului pentru a-și instala o centrală proprie.

Conform proiectului, familiile care au beneficiat de încălzire cu distribuție pe orizontală pot primi între 2.000 și 3.000 de lei în funcție de imobilul pe care îl au în proprietate, cei care beneficiau de încălzire în sistem de distribuție pe verticală pot primi între 1.500 și 2.000 de lei, iar cei care beneficiau doar de apă caldă, pot primi 500 de lei pentru a-și achiziționa un boiler.

Alte 500 de persoane, care nu s-au încadrat în acele acte normative vor primi un ajutor de urgență din partea autorităților locale, cuprins între 250 și 500 de lei. Hotărârea a fost luată în cadrul ultimei ședințe a Consiliului Local Reșița, edilul Mihai Stepanescu precizând că poate pe viitor se va vorbi și de alte ajutoare. Dar, ținând cont că iarna se apropie, nu putem decât să ne întrebăm ce vor putea face acele persoane cu 250 sau chiar 500 de lei. Să achiziționeze o centrală, în nici un caz.

În ceea ce privește familiile sau persoanele care s-au încadrat în criteriile stabilite de Primărie și care ar putea beneficia de ajutor de la stat, rămâne să vedem dacă guvernul va aproba sumele propuse de autoritățile locale. Având în vedere că suntem în plină campanie electorală, există șanse mari ca proiectul să fie aprobat. Ceea ce nu înseamnă însă că reșițenii vor avea parte de căldură în această iarnă, dacă ne gândim la toți pașii care trebuie urmați pentru instalarea unei centrale.

Karina TINCUL

Guvernul sare în ajutorul Primăriei Reșița, căreia i-a alocat în ultima ședință, din fondul de rezervă bugetară, suma de 2 milioane de lei. Banii ar urma să fie folosiți pentru lucrările de dotare cu centrale termice a unor institutii publice şi unităţi şcolare, ca urmare a intrării în insolvenţă a SC CET 2010, fostul operator de termoficare în sistem centralizat din municipiu.

De fapt, în ultima ședință de Guvern, s-a hotărât alocarea a 25,584 de milioane de lei pentru 11 localităţi, printre care și Reșița, localități aflate în insolvenţă, în executare silită sau în imposibilitate de plată. Nouă dintre aceste localități au primari PSD, informează Mediafax. Hotărârea privind alocarea de bani din Fondul de rezervă bugetară are la bază solicitări ale autorităţilor administraţiei publice locale din Aninoasa şi Lupeni (jud. Hunedoara), comuna Izvoarele (jud. Giurgiu), comuna Ciocăneşti (jud. Dâmboviţa), Reşiţa (jud. Caraş-Severin), Luduş (jud. Mureş), comunele Teaca, Livezile, Budacu de Jos şi Parva (jud. Bistriţa-Năsăud), comuna Dudeştii Vechi (jud.Timiş).

Hotărârea prevede că decontarea sumelor se va realiza în baza documentelor justificative transmise de unităţile administrativ-teritoriale. Ordonatorii principali de credite ai bugetului local din fiecare localitate în cauză vor răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumelor repartizate. Transferul sumelor necesare către administraţia locală se face din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care va fi suplimentat corespunzător.

În prezent, în municipiul Reșița au loc lucrări de readaptare a fostele puncte termice ale CET-ului ce vor fi folosite pentru încălzirea unor școli precum și lucrări de modernizare la mai multe unități de învățământ, la sediul Primăriei și al Casei Municipale în vederea intalării viitoarelor centrale. Conform declarațiilor autorităților, vor fi cumpărate aproximativ 80 de centrale, termenul limită pentru finalizarea lucrărilor fiind 15 octombrie.

Karina TINCUL

Primăria Reșița va solicita Guvernului acordarea unor ajutoare de urgență cuprinse între 500 și 3.000 de lei pentru foștii abonați ai CET-ului, nevoiți să își asigurare o altă sursă de încălzire după renunțarea la sistemul de încălzire centralizat. 

Reprezentanții Direcţiei de Asistenţă Socială și cei ai Agenției Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială efectuează în prezent anchete sociale la cele aproximativ 1.000 de  familii care au avut contracte de furnizare a energiei termice cu S.C. CET 2010 Reşiţa S.R.L.

Până în prezent au fost realizate anchete la peste 700 de foști abonați, ceilalți nefiind găsiți la domiciliu. Conform primarului Mihai Stepanescu, persoanele care nu au fost găsite acasă au primit înștiințări și au timp până vineri să se prezinte cu toate documentele necesare la Direcţia de Asistenţă Socială.

Edilul a mai precizat că până la sfârșitul săptămânii va fi încheiată situația centralizatoare ce va fi prezentată Ministerului Muncii.

Conform anchetelor sociale ce vor fi trimise la București se vor solicita:

•  3.000 de lei pentru familiile care dețin apartamente cu 2 sau 3 camere și care au beneficiat de sistem de încălzire cu distribuție orizontală
• 2.000 de lei pentru familiile care dețin garsoniere și care au beneficiat de sistem de încălzire cu distribuție orizontală
• 2.000 de lei pentru familiile care dețin apartamente cu 2 sau 3 camere și care au beneficiat de sistem de încălzire cu distribuție verticală
• 1.500 pentru familiile care dețin garsoniere și care au beneficiat de sistem de încălzire cu distribuție verticală
• 500 de lei pentru pentru familiile care dețin garsoniere și care au beneficiat doar de apă caldă menajeră.

Nu vor primi aceste ajutoare foștii abonați care: dețin mai multe proprietăți sau societăți comerciale, dețin o altă sursă de încălzire sau care au venitul net lunar de peste 1.200 de lei pe membru de familie.

Karina TINCUL