În cursul zilei de ieri, Primăria Reșița a organizat o dezbatere publică prin care cerea părerea reșițenilor cu privire la ridicarea unui hipermarket Kaufland în Lunca Pomostului, pe locul fostului CET. Nu mică le-a fost mirarea cetățenilor prezenți în sală, când au aflat că pe lângă Kaufland, se are în plan și ridicarea unui magazin Lidl, tot acolo.

Această ideea a primit deja undă verde, cu toate că nu a fost supusă niciunei dezbateri publice, și asta pentru că odată cu ridicarea acestui nou magazin, vechiul Lidl din centru va fi închis. Practic, construirea hipermaketului de la CET reprezintă doar o mutare de locație, în condițiile în care terenul pe care funcționează Lidl în prezent a fost revendicat.

Dincolo de acest aspect, punctul central al discuției l-a reprezentat hipermarketul Kaufland, cel care ar veni să întregească lista de șapte astfel de magazine care există deja pe raza orașului. Spre surprinderea autorităților locale, obișnuite cu reticență și refuz din partea reșițenilor în urma dezbaterilor pentru construirea unui magazin pe locul Confecțiilor, vocea cetățenilor a fost una pașnică și pro de data aceasta.

Reșițenii prezenți la întâlnire au cerut doar lămuriri cu privire la planul de construire care prevede și parter și etaj. Imobilul nu va fi nici pe departe un complex de magazine sau un mall, așa cum se temeau cetățenii, dar va fi etajat pentru a fi loc pentru birourile interne ale magazinului.

Înainte de ridicarea celor două magazine mari, investitorul care deține platforma CET are în plan dărâmarea fostului pod de la 7 Noiembrie și construirea unuia nou care să facă față unui flux mare de circulație. De asemenea, aprovizionarea celor două magazine va fi făcută prin spate, pe partea cu calea ferată, astfel că nu vor exista probleme în ceea ce privește traficul reșițean.

Alexandra JURCA

Primarul Ioan Popa pare decis să „redea malul drept al Bârzavei orașului”. Edilul se declară hotărât să realizeze o alee de promenadă care să se întindă, într-o primă fază, din apropierea Muzeului de locomotive până în zona fostului CET. Un prim pas în acest sens a fost făcut în ultima ședință de Consiliu Local, când s-a aprobat dezlipirea unei suprafețe de peste 3.600 de metri pătrați din proprietatea Statului Român și administrarea Consiliului, suprafață ce urmează să fie folosită pentru realizarea aleilor de promenadă. 

„Dorim să facem dorim să facem un PUZ acolo, o alee de promenadă  de la stația Peco până la CET, pentru că cei care fac dezvoltare imobiliară de la CET au deja cuprinsă promenada în PUZ-ul lor și o vor realiza până la Fântânilor”, a explicat primarul.

Conform expunerii de motive care însoțește proiectul de hotărâre privind dezlipirea terenului, aleea de promenadă ar avea, în medie, o lățime de 3 metri, fiind dispusă pe malul drept al râului Bârzava, spre aval, între podul „Enel” și stația de alimentare „Mol” de pe Bulevardul Revoluția din Decembrie 1918. Lucrările de amenajare a acestei alei de promenadă nu afectează albia râului Bârzava, perimetrul de protecție al acestuia au zidurile care consolidează malul râului, se mai precizează în proiect.

Popa nu a dat însă un termen exact până când va fi realizată această alee de promenadă, dar a afirmat că la finalizarea lucrărilor, care vor include și construirea câtorva poduri pietonale peste Bârzava, și-ar dori să realizeze și o legătură rutieră pe malul drept al Bârzavei între centru și Lunca Bârzavei.

„Când se va reda partea dreaptă a Bârzavei, aceasta va fi dublată de o șosea. Vechiul drum al câlnicenilor este una dintre țintele mele și, într-o perioadă scurtă de timp, doi sau trei ani, să avem o cale rutieră de acces din zona Gării de Sud până în Govândari, pe malul drept al Bârzavei”, a mai precizat Ioan Popa.

Karina TINCUL

Guvernul României a aprobat alocarea unei alte sume de peste 100.000 de lei pentru sprijinirea unor foști abonați ai CET-ului. Ajutoarele de urgență au fost aprobate în timp ce din municipiul Reșița încep să dispară încet dar sigur urmele fostei societăți de furnizare a agentului termic. 

La propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Guvernul a aprobat alocarea sumei de 132.000 lei pentru sprijinirea a 58 de familii sau persoane singure din municipiul Reșița. Acestea se află în continuare în situații deosebite ca urmare a încetării furnizării energiei termice în regim centralizat, luna mai 2014, fiind ultima în care s-a furnizat apă caldă, se arată pe site-un Guvernului. ”Menționăm că, în a doua parte a anului 2014, ca urmare a intrării în insolvență a operatorului de termoficare local, Executivul a acordat ajutoare de urgență în sumă totală de 1.150.000 lei unui număr de 450 familii și persoane singure din municipiul Reșița”, mai precizează reprezentanții Guvernului. Potrivit reprezentanților Primăriei Reșița, cele 58 de familii au primit aceste ajutoare de abia acum deoarece nu au depus la timp toată documentația necesară.

Aceste noi ajutoare de urgență au fost acordate în timp ce patrimoniul fostului CET, este dezmembrat la propriu și începe încet-încet să dispară. Cei care trec în aceste zile pe malul Bârzavei, în dreptul zonei Mociur pot observa cum este demontată conducta termică, folosită nu demult pentru transportul agentului termic în locuințele reșițenilor. Lucrările au început încă de luna trecută, pe baza unei autorizații eliberate de Primăria Reșița la sfârșitul anului trecut. Termenul de finalizare este începutul lunii mai.

De altfel întregul patrimoniu al fostului CET, care a aparținut odată orașului, a început să dispară. Terenul din incinta societății, cu tot cu imobile, a fost vândut încă de anul trecut, cumpărătorul fiind o societate din București.

Primăria Reșița a decis anul trecut renunțare la serviciul centralizat de furnizare a agentului termic, afirmând că pierderile și cheltuielile necesare pentru întreținerea acestuia sunt prea ridicate. Decizia a fost luată după ce administrația locală a făcut o serie de investiții în sistemul centralizat de încălzire cumpărând și montând mai multe centrale de cartier, centrale folosite în prezent pentru încălzirea unor unități de învățământ.

Citiți și S-a umplut paharul! Cu găuri de sute de mii de euro în buzunare, foștii angajați ai CET își cer banii în stradă!

Citiți și Enigma certificatelor verzi ale CET Energoterm Reșița. DNA-ul ne aude?

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157649116071003″]

Karina TINCUL

Foștii angajați ai CET-ului  vor primi de mâine o parte a salariilor restante, au anunțat reprezentanții Primăriei Reșița. 

Vice-primarul Ioan Crina anunța în urmă cu o săptămână că salariile vor fi plătite după ce Spitalul Județean de Urgență din Reșița va achita suma datorată CET-ului. Ieri, reprezentanții spitalului au virat la Trezorerie suma de 120.000 de lei, bani ce urmează să fie vărsați în contul CET 2010, urmând ca de mâine să se înceapă plata salariilor.

Banii nu vor ajunge însă pentru achitarea în totalitate a restanțelor, urmând ca o parte a salariilor restante din luna iulie să fie plătite după ce spitalul va vira si restul de 70.000 de lei datorați CET-ului.

Și Hydroengineering are datorii la CET. Acestea se ridică la aproximativ 80.000 de lei, bani ce probabil nu vor fi recuperați având în vedere că societatea se află în insolvență.

Abonații nu s-au lăsat nici ei mai prejos când e vorba de facturi neachitate, CET-ul având de recuperat de la populație peste 300.000 de lei.

Karina TINCUL