Știrea zilei de luni a fost fără îndoială prăbușirea unei părți a casdadei Bigăr. Situată exact la paralela 45, cea mai cunoscută cădere de apă din Caraș-Severin, ignorată pe vremuri, a fost practic luată cu asalt de turiști după ce jurnaliștii de la The World Geography au clasat-o pe primul loc într-un top al cascadelor unice din lume. În ultimii ani s-a încercat amenajarea zonei, s-au investit bani în diverse proiecte care aveau ca scop atragerea turiștilor și transformarea vizitei la cascada Bigăr într-o experiență cât mai plăcută. Toate speranțele și eforturile din ultima perioadă par să se fi prăbușit însă ieri, odată cu o bună parte din roca acoperită cu mușchi a cascadei Bigăr. Nu au întârziat să apară reacțiile pe marginea subiectului, de la regrete, acuzații și explicații până la încurajări și speranțe de viitor, speranțe că povestea de la Bigăr nu s-a terminat aici.

„Cascada Bigăr, una dintre cele mai frumoase obiective turistice din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, s-a prăbușit din cauze naturale. Travertinul și mușchii care s-au acumulat în timp, au crescut în dimensiuni și greutate, iar acum a cedat sub propria greutate”, anunțau reprezentanții Romsilva, care au negat cu vehemență zvonurile și acuzațiile conform cărora  prăbușirea ar fi fost provocată de captarea apei de către păstrăvăria Valea Miniș.

La rândul său, Vasile Constantin, directorul Parcului Natural Cheile Nerei-Beușnița, pe raza căruia se află cascada Bigăr a precizat pentru Reper 24 că ruperea stâncii este un eveniment neplăcut și nedorit de nimeni, dar natural: „De-a lungul timpului, depunerea de travertin și mușchi au condus la acest eveniment nefericit. Cascada având o dimensiune tot mai mare de la an la an, a cedat sub propria greutate și s-a prăbușit. Nu știu la această oră ce vor decide specialiștii, dacă acel bolovan rezultat în urma prăbușirii va fi lăsat acolo sau va fi scos. Poate că e un nou început. Depunerea de travertin s-a format în decursul anilor și poate asistăm la un nou început. Poate că de acum un nou strat de travertin se va depune acolo și peste ani, urmașii noștri vor putea beneficia de o altă cascadă, poate la fel de frumoasă sau, cine știe, poate chiar mai frumoasă decât cea despre care vorbim din păcate la trecut.

Aș vrea să mai lămuresc un lucru vehiculat pe rețelele de socializare.  E drept că există o captare de apă, deasupra de cascadă, la păstrăvăria Miniș, aflată în aval la aproximativ 400 de metrii. Se vehiculează că din cauza captării de la păstrăvărie s-a petrecut această prăbușire. Părerea mea, strict personală, este că acea captare ia din debitul apei. Travertinul se depune la un debit al apei relativ scăzut, iar acea captare s-a efectuat înainte de anii 90 și nu cred că are un efect negativ”.

Poate că zona noastră este blestemată, a concluzionat Simona Miclău, primarul comunei Prigor, tristă că exact atunci când Valea Almăjului a început să fie tot mai căutată de turiști s-a întâmplat această nenorocire: „Cuvintele sunt de prisos în acest moment. Eu am comparat această cascadă cu viața unui om. Ce-i frumos nu ține mult sau poate că zona noastră este condamnată. Când am zis și noi că ieșim din anonimat și chiar am ieșit s-a întâmplat această tragedie până la urmă. Probabil e o lege a firii, a naturii. Poate că această cădere a stâncii e un prilej pentru noi de a ne ridica un pic mai sus”.

Citește și Malul cascadei Bigăr s-a prăbușit! Nimic nu va mai fi la fel!

Supărat de prăbușirea casdadei Bigăr s-a arătat și Adrian Stoicu, primarul comunei Bozovici, inițiatorul unui proiect de punere în valoare a zonei, un proiect de aproximativ 3 milioane de lei, derulat prin CNI. În ciuda supărării, edilul este însă optimist că turiștii nu vor renunța să vină în zonă, atât pentru a vizita celelalte obiective de interes din Valea Almăjului, cât și pentru a vedea ce a rămas din cascada Bigăr, în urma prăbușirii.

„Cascada era unul din obiectivele turistice principale ale Văii Almăjului. Mai sunt și altele – morile, Cascada Moceriș, Cârșa, dar Bigărul era magnetul. Eu zic că în ciuda nenorocirii, a prăbușirii unei părți din cascadă, turiștii vor continua să vină. S-a format deja un interes imens în jurul acestui obiectiv. Dacă nu din alte motive, oamenii vor veni să vadă ce a mai rămas din celebra cascadă”, a afirmat Adrian Stoicu.

La rândul său, senatorul liberal Marcel Vela și-a arătat interesul pentru ce s-a întâmplat la Bigăr și a făcut un apel către toți factorii responsabili din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, dar și către toți iubitorii de natură: „Haideți să găsim, împreună, o soluție pentru un proiect național de restaurare și reconstrucție pentru acest monument natural, un simbol național care a făcut o așa mare cinste României și care este atât de iubit de turiștii români, dar și străini”.

Rămâne să vedem ce se va întâmpla pe viitor cu această cascadă, dacă va rămâne pe mai departe în vizorul turiștilor sau va intra din nou într-un con de umbră, până când natura își va arăta din nou „talentul de constructor” și va da cărășenilor, peste ani de zile, a altă variantă a cascadei de la Bigăr.

Karina TINCUL

Cea mai frumoasă cădere de apă naturală din lume, conform unor site-uri americane și a mai multor fotografi internaționali, a suferit astăzi în urma unei alunecări de mal.

Dintr-odată, imaginea superbă care a fascinat mii de turiști veniți din lumea largă a căpătat o altă dimensiune: una dramatică și sentimentul că nimic nu va mai fi la fel pentru această zonă superbă de pe Valea Almajului.

Există construcții care pot fi reparate, dar cascada de la Bigăr, din păcate, nu va putea fi readusă niciodată la forma ei inițială. Problema care se pune acum este modul în care malul căzut în râu obturează cursul apei, fiind posibile inundații, în cazul unor precipitații abundente în zonă.

Rămâi pe Reper 24. Vom reveni cu informații.

Sergiu TABAN

„Avem două milioane de lei alocați prin Compania Națională de Investiții și un milion cofinanțare“ – a declarat pentru Reper24, primarul localității Bozovici, Adrian Stoicu.

„În această săptămână constructorul, firma care a câștigat licitația de lucrări dar și contestația depusă la Tribunal, va semna contractul și va începe lucrările imediat ce vremea va permite acest lucru. Va fi construită o pasarelă de 400 de metrii din parcare până la cascadă, paralelă cu drumul, o parcare de 100 de locuri cu grup sanitar în centru. Toate căbănuțele actuale vor fi demolate și vom construi alte 32, 16 mari și 16 mici. Vreau ca în acestea să prioritizez producătorii locali, care vor putea oferii turiștilor pe lângă suvenire, produse locale: plăcinte, miere, făină de la morile de la Rudărie, loțiuni și produse cosmetice locale, dulcețuri și apă de trandafir“, a mai precizat Adrian Stoicu.

Tot în zona parcării va fi ridicat un restaurant cu terasă pentru turiști, iar parcarea va fi păzită. Singura problemă care stă în fața acestui proiect este lipsa unui transformator de tensiune, dar această problemă va fi rezolvată, dă asigurări primarul din Bozovici. „Vreau ca totul să fie de bun gust, astfel încât turiștii să plece mulțumiți de la noi și, de ce nu, să revină mereu cu plăcere“, a mai spus Adrian Stoicu.

Dan AGACHE

Amplasamentul zonei Cascada Bigăr a fost predat de comuna Bozovici Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice prin Compania Națională de Investiții, la bază între cele două părți aflându-se protocolul de predare primire semnat între reprezentantul unității teritorial administrative Bozovici, primarul Adrian Sergiu Stoicu și ministrul interimar al MDRAP, Eugen Teodorovici.

Scopul proiectului în valoare de peste 3,1 milioane lei îl reprezintă realizarea obiectivului de investiții „Construire pasarelă cascada Bigăr și amenajare platformă betonată“, al cărui beneficiar va fi în continuare comuna Bozovici.

„Vor fi construite cu această ocazie 36 de clădiri tip cabană pe care primăria Bozovici le va închiria producătorilor agricoli zonali, pentru ca aceștia să își poată expune produsele tradiționale, dar și altor agenți economici. Tototdată va fi amplasată o clădire pentru grupuri sanitare separate – femei și bărbați iar pentru cei care până acum se plângeau că nu au locuri de parcare pentru autoturisme, vor fi date în folosință alte 100 de astfel de noi locuri, în plus față de ceea avem disponibil în prezent pentru turiști. Va fi cu certitudine o schimbare la față a zonei, un plus pe care îl aducem accesibilității de vizitare a acestei zone din imediata vecinătate a cascadei Bigăr“, a declarat primarul Adrian Sergiu Stoicu.

Amplasamentul preluat de către Ministerul Dezvoltării este în suprafaţă de 11447 metri pătrați iar după desemnarea câștigătorilor pentru secțiunea de proiectare vor începe și lucrările de amenajare, cele care vor oferi o nouă dimensiune acestei zone pitorești, extrem de apreciate atât de turiști români, cât mai ales de cei sosiți de peste hotare pentru a vedea la fața locului această minune a naturii, Cascada Bigăr. Pentru acest proiect s-au făcut nenumărate demersuri în ultimii ani de către primarul „capitalei Văii Almăjului“, Adrian Stoicu, care a fost susținut în atingerea obiectivului de deputatul de Caraș-Severin, Luminița Jivan, cea care a discutat despre necesitatea realizării acestui proiect chiar cu premierul Viorica Dăncilă.

Sergiu TABAN                     

Cascada Bigăr, devenită cunoscută după ce jurnaliștii de la The World Geography au clasat-o pe primul loc într-un top al căderilor de apă unice din lume, este din ce în ce mai căutată de turiști. Situată la paralela 45, cascada a fost practic ignorată în trecut. Deși era admirată de cei care se opreau pentru un scurt popas în zonă, nu s-a pus niciodată accentul pe farmecul și unicitatea acesteia, iar autorităților nici măcar nu le-a trecut prin minte că ar putea fi un magnet pentru atragerea turiștilor în județul Caraș-Severin. Asta până când americanii și-au întors privirea spre noi. De atunci, numărul celor care vin să admire cum  apa se prelinge prin mușchii de pământ este în continuă creștere. Cu atât mai mult după ce zona a fost amenajată.

Dacă în perioada 2016-2017 au vizitat cascada 50.000 de turiști, în intervalul 2017-2018, numărul lor a depășit 100.000. Cel mai mare flux de vizitatori a fost înregistrat în perioada 01-06 iunie 2017, imediat după ce au fost finalizate lucrările de amenajare.

„Percepția turiștilor despre zona Cascadei Bigăr s-a îmbunătățit considerabil, 90% dintre ei declarând că se vor întoarce în zonă”, precizează Mile Galcan, Responsabil Comunități, Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița.

Reamenajarea eco-turistică a zonei Cascadei Bigăr a fost un proiect implementat de Coca-Cola HBC România,cu sprijinul Asociaţiei ViitorPlus, al companiei CON-A, al Primăriei Bozovici şi al Administraţiei Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşnița, sub umbrela platformei de sustenabilitate După Noi.

„Proiectul amenajării eco-turistice din jurul Cascadei Bigăr este dovada clară că proiectele de responsabilitate socială au un ecou real în comunitate. Din inițiativa colegilor noștri de la fabrica din Timișoara, am reușit să rescriem povestea unuia dintre cele mai frumoase locuri din România, de care se bucură acum turiștii din întreaga lume. Numărul vizitatorilor s-a dublat odată cu inaugurarea amenajării, dar poate cel mai important lucru este că aceștia doresc să se întoarcă”,a declarat Irina Ionescu, Public Affairs & Communications Manager al Coca-Cola HBC România.

Valoarea totală a investițiilor pentru reabilitarea zonei a fost de aproximativ 140.000 de euro și a vizat: amenajarea unui traseu pietonal între parcare şi intrarea în Parcul Naţional, de-a lungul DN 57B; amenajarea unui drum de acces de la intrarea în Parc şi construcția unei platforme care facilitează accesul la baza cascadei; amenajarea unor spații și poteci între cascadă și izvor, cât și realizarea unei treceri către Grota Bigăr, aflată în apropierea cascadei; dotarea zonei cu panouri informative, pubele ecologice, marcaje de atenţionare și locuri de repaus.

Proiectul a pornit la inițiativa angajaților Coca-Cola HBC de la fabrica dinTimișoara, care au remarcat potențialul zonei și și-au dorit ca accesul la baza cascadei să fie mai ușor și sigur.

Karina TINCUL

Primarul comunei Bozovici are planuri mari pentru punerea și mai mult în valoare a cascadei Bigăr, care a atras mii de turiști în ultimii ani, după ce a fost făcută cunoscută la nivel mondial de un site american, care au plasat-o în fruntea topului cascadelor unice din lume. Adrian Stoicu este de părere că ar fi nevoie de o investiție de până la 400.000 de euro pentru amenajarea zonei și asigurarea tuturor condițiilor necesare pentru cei care poposesc la Paralela 45, demarând deja discuții în acest sens cu ministrul Turismului.

„Lucrez la un proiect la cascada Bigăr, unde vrem să facem o pasarelă de acces către cascadă din parcare, să amenajăm parcarea, să facem un grup sanitar, să încercăm să aducem curent în zona respectivă să putem pune în valoare și mai mult locul. Promisiunea ministrului a fost, când am un plan de afaceri, un studiu de fezabilitate și o valoare estimativă, mi-e ușa deschisă și pot să merg să discutăm posibilitatea de a finanța aceste lucruri.

Din calcule pe care le-am făcut, undeva la 300.000 – 400.000 de euro ar fi suficienți să dăm o culoare la aceea zonă, inclusiv scuarul care este o piedică acum între drum și aceea parcare”, a declarat Stoicu, într-o emisiune live la Reper 24.

Nu cu mult timp în urmă, s-a reușit o primă amenajare a zonei, în cadrul unui proiect din campania Coca-Cola HBC România, accesat de Primăria Bozovici, Administrația Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița și Asociația ViitorulPlus. S-a reușit atunci amenajarea unui traseu pietonal din parcare și accesul în Parcul Național, de-a lungul DN 57B, a unei alei pietonale de la intrarea în parc și până la Izbucul Bigăr și Grota Bigăr, dotarea zonei cu panouri informative, pubele ecologice, marcaje de atenționare, locuri de repaus, precum și amenajarea unei căi de acces până la baza cascadei. În cadrul lucrărilor au fost folosite materiale din lemn și pietriș pentru a avea un impact cât mai mic asupra mediului, dar și pentru a păstra imaginea cât mai naturală a zonei.

Citește și Turiștii scriu încă o poveste în legenda Cascadei Bigăr

Puteți vedea aici emisiunea integrală cu primarul Adrian Stoicu:

 Karina TINCUL

Cascada Bigăr a devenit, în ultima perioadă, o locație demnă de vizitat pentru pachetele turistice oferite de agențiile de turism. Promovarea, chiar și excesivă, uneori, în mediul online, a făcut ca, mai ales în perioada minivacanțelor, zona să fie împânzită de turiști.

Dacă în urmă cu ceva timp, la Cascada Bigăr, nu aveai de unde să îți cumperi o apă plată, acum găsești chiar și suveniruri. Micii antreprenori au înțeles repede faptul că locația este una ce va fi vizitată, pe viitor, de tot mai mulți turiști. Chiar și compania Coca Cola și-a lăsat amprenta pe deja celebra Cascadă Bigăr, amenajând câteva pasarele și căi de acces în interiorul rezervației naturale. Numai că, cu toate acestea, lucrurile nu par a fi înțelese și de către autorități. Nu am să despic firul în patru și să caut cine se ocupă de circulația pe drumurile naționale însă, în ultima perioadă, traficul rutier din zona Bigăr a devenit o problemă. Ieri, în cursul dimineții, profitând, cel mai probabil, de minivacanța de Sfânta Maria, locația din proximitatea cascadei era arhiplină. Mașinile erau parcate paralel cu parcarea plină, pe drumul național, iar coada se întindea până la prima curbă de după cascadă. Traficul se desfășura greoi și participanții dădeau dovadă de o conduită rutieră lipsită de orice reproș.

După-amiază însă afluența de turiști a depășit orice așteptare și timpii de așteptare pentru a tranzita zona au devenit insuportabili. Asta, pe deoparte din cauza afluenței extrem de mare de turiști, pe de altă parte de lipsa unui echipaj de poliție care să dirijeze circulația în astfel de momente. Fiecare s-a comportat cum a dorit, iar când în trafic intră un bizon ce și-a făcut stagiul de, cel mai probabil, spălător de vase prin UK, lucrurile încep să devină inimaginabile. Și, din nefericire, acest moment s-a întâmplat. Domnul cu pricina (main foto) a uitat probabil că în România volanul e pe stânga și noi circulăm pe dreapta, de regulă. Lăsând la o parte faptul că aproape uitase limba română, posesorul mașinii cu volan pe dreapta nu a dorit să dea câțiva zeci de metri în marșarier, pentru că el intrase pe partea celor blocați de mers, și, ca-n filmele cu proști, aproximativ 15 autovehicule au trebuit să dea înapoi pentru că acest „domn” cu aere de lord nu a dorit să mute mașina un metru. Probabil, ultima dată a spălat vasele la Palatul Buckingham și nu s-a putut coborî la nivelul nostru, al celor care eram pe banda noastră de mers.

Sperăm ca acest articol să ajungă și pe masa celor care fac planul de management al traficului și la Cascada Bigăr, măcar în minivacanțe să aloce un echipaj de poliție care să le explice celor care au uitat regulile de circulație, că trăim, totuși, într-o țară civilizată.

John GAVRILESCU

De pe fotoliul său din Parlament, Marcel Vela, fost primar al Caransebeșului și actual senator, face reclamă activă frumuseților de care județul Caraș-Severin dispune.

Mândru de locurile de baștină, Vela îi îndeamnă pe români, și nu numai, să viziteze cât mai repede așa numita Elveție a României care abundă în atracții inedite și peisaje spectaculoase.

„În plin sezon estival și la începutul unei noi vacanțe, mă bucur să văd tot mai multe articole și materiale pe blogurile de călătorii sau la știrile de la posturile naționale despre Cheile Nerei din Caraș-Severin.

În Banatul de Munte se mai găsesc și alte comori unice, așa cum sunt Cascada Bigăr, Tunelul Dragostei, Morile pe apă în Almăj, Stânca Baba Caia din Dunăre, peștera lui Zamolxe pe Vârful Gugu, Muntele Țarcu, grote cu ape termale la Băile Herculane, Muntele Semenic, Poiana Mărului, Pietrele lui Scorilo pe Muntele Mic, Peștera Comarnic, Icoana Piatra Scrisă la Armeniș, zimbri liberi în natură, cât și multe alte destinații minunate.

Sper ca și în acest an să se îndrepte cât mai mulți turiști din țară și din întreaga lume către județul nostru, pentru că, dincolo de politici și politicieni, dincolo de vreme și vremuri, județul Caraș-Severin a fost și va rămâne un colț de Rai binecuvântat de Dumnezeu.

Vă îndemn, așadar, să vizitați Caraș-Severinul, un fel de Elveție a României așa cum mi-am numit eu proiectul electoral de acum un an”, explică Marcel Vela.

Alexandra JURCA

Lucrările de amenajare a cascadei Bigăr, considerată una dintre cele mai frumoase cascade din lume, au fost finalizate la finalul lunii trecute dar, în ciuda investițiilor realizate până acum, care au făcut zona mult mai accesibilă, militanții pentru mediu din județ consideră că nu s-au avut în vedere câteva aspecte absolut necesare pentru o zonă atât de bogată în turiști.

Este vorba despre toalete, susțin reprezentanții GEC Nera care au și făcut recent câteva vizite în teritoriu, constatând că acestea lipsesc cu desăvârșire.

Dincolo de disconfortul creat vizitatorilor, lipsa acestor toalete face ca aceste nevoi să fie „satisfăcute” în natură, de cele mai multe ori pe malul pârâului Miniș.

„Marea afluenţă de turişti, provocată de brand-ul Cascadei Bigăr, nu este asigurată prin toalete ecologice în zonă iar malurile pârâului Miniş fac faţă cu greu unor asemenea nevoi”, explică reprezentanții Grupului Ecologic de Colaborare Nera.

Pe lângă zona Cascadei Bigăr, GEC Nera a mai monitorizat în această lună și alte zone turistice din  sudul Banatului, pe traseele Valea Minişului Cheile Rudăriei şi linia ferată Oraviţa – Anina.

Principala agresiune împotriva mediului, cu impact negativ asupra drumurilor şi gospodăriilor populaţiei din Anina, o reprezintă haldele de deşeuri miniere neprotejate rezultate în urma defunctului minerit din zonă. Ploile căzute în această primăvară pot produce în orice moment alunecări ale materialului din depozite cu blocarea drumurilor şi afectarea caselor din imediata apropiere.

S-a mai constatat și că transporturile masive de buşteni nemarcaţi într-o zi de weekend, pe ambele sensuri ale DN 57 B de pe Valea Minişului, par a face parte din activităţi ilegale iar tendinţa evidentă este cea de a lăsa şi aceste locuri fără păduri.

Pe trenul de pe linia ferată Oraviţa – Anina nu există informaţii specifice despre emoţionantele legende ale Semmering-ului Bănăţean astfel că de cele mai multe ori nu se primeşte nici un răspuns la întrebările vizitatorilor iar dacă conductorul de pe tren îşi face timp să răspundă, între momentele când scrie de mână biletele de călătorie, informaţiile furnizate sunt distorsionate şi în doi peri.

Controalele au fost realizate în cadrul proiectului „Interacțiune ONG – autorități pentru protejarea patrimoniului parcurilor naturale și naționale din sudul Banatului” realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare

Civică, program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank.

Diana RADU

Cascada Bigăr și-a mai adăugat în portofoliu încă o poveste. Ea a fost scrisă joi, de Înălțarea Domnului, de Ziua Eroilor, și poate nu întâmplător a fost aleasă această zi pentru că și personajele care au stat la baza poveștii pot fi considerate eroi.

Totul s-a petrecut cu aproape 4 ani în urmă, atunci când un grup de turiști din Timișoara, ce lucrau la acea vreme la compania Coca-Cola, au vizitat cea mai spectaculoasă cădere de apă din lume, Cascada Bigăr. Turiștii au rămas oarecum surprinși de condițiile precare și sălbăticia zonei și nu din perspectiva frumuseții locului, ci de accesul aproape imposibil la baza cascadei. Spre deosebire de milioanele de turiști care au vizitat frumoasa cascadă, unii nepăsători, alții critici, angajații Coca-Cola, fascinați de minunăția din Valea Minișului, și-au propus să facă ceva în acest sens. Și au făcut. S-au înscris într-un concurs de proiecte din cadrul companiei și au reușit să-și convingă colegii că proiectul lor merită finanțat.

Greul abia atunci a început, pentru că cei din conducere au decis să finanțeze amenajarea Cascadei Bigăr. Proiectul a fost unul relativ mic ca și investiție, undeva în jur de 7.000 de euro, însă după ce echipa de implementare a proiectului a vizitat zona, s-a decis ca investiția să fie de peste 20 de ori mai mare, aceștia fiind și ei fascinați la rândul lor de frumusețea zonei. Astrele s-au aliniat și pentru implementarea efectivă a proiectului a fost selectat un ONG din București, Viitorul Plus, organizație ce a dus greul implementării proiectului de amenajare eco-turistică de la Cascada Bigăr. În ajutorul ONG-ului au sărit și proprietarii cascadei, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, dar și proprietarul terenului din partea opusă cascadei, Primăria Bozovici.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157681149949824″]

După 3 ani de muncă concertată, toți cei implicați au avut privilegiul ca astăzi, 25 mai, să culeagă roadele unei munci făcute din pasiune, din dorința deloc egoistă de a lăsa ceva în urmă și cu speranță că de astăzi înainte, cei aproximativ 100 de mii de turiști care vizitează cascada anual, o vor putea face în siguranță. Pentru că, în cadrul proiectului a fost amenajată o pasarelă ce permite accesul în siguranță la baza cascadei, o alee pietonală din parcare și până la intrarea în parc, precum și amenajarea aleilor interioare. Totul făcut în contrast cu zona și păstrând cadrul natural.

N-am ales să fac din acest eveniment o știre, cu declarații și momente din discursurile celor prezenți astăzi la Cascada Bigăr, probabil veți găsi zeci prin presă, ci am ales să scot în evidență altruismul și modul absolut lipsit de egoism al acelor turiști care au purces în a face acest proiect. În toată povestea asta este vorba despre sentimentul uman, acela pur, lipsit de interese și probabil accentuat de starea ce ți-o creează cadrul natural din zona cascadei. Cu siguranță gestul celor 3 angajați Coca-Cola se va adăuga legendei cascadei, inspirația lor va sta la loc de cinste cu inspirația fotografului ce a făcut prima poză care a fost analizată de cei de la site-ul The World Geography. Legenda populară a formării Cascadei Bigăr o puteți citi AICI!

John GAVRILESCU