„De la pensionar la membru al familiei unei persoane în vârstă, ministru sau cetățean, Casele Județene de Pensii trebuie să răspundă tuturor la telefon”, este mesajul transmis de ministrul Muncii  şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru. Pentru a-și forma propria opinie despre cum sunt tratați simpli cetățeni care se adresează telefonic Caselor de Pensii din țară pentru a solicita informații, Violeta Alexandru a pus mâna pe telefon și a sunat la toate filialele județene din țară. Surpriză însă: din 41 de Case Județene de Pensii apelate, doar 12 au răspuns la telefon. Casa Județeană de Pensii din Caraș-Severin s-a numărat printre puținele din țară unde ministrul a putut afla informațiile solicitate.

„Am făcut, în zilele lucrătoare dinainte de Crăciun, un simplu test. Am telefonat fiecărei Case Județene/locale (pentru București) de Pensii. Iată doar 10 apeluri în filmarea de mai jos. Am vrut să am propria opinie, în completarea experiențelor pensionarilor care mi-au trimis mesaje pe această temă. Sunt probleme și cu modul în care se vorbește pensionarilor care ajung la Casele de Pensii”, a postat pe Facebook, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, alături de filmarea următoare:

„Am tot sunat câteva zile la Casa de Pensii. De fiecare dată mi-a răspuns un robot, care mă informa că toți operatorii sunt ocupați și eram rugată să aștept, iar după vreo 20 de secunde, se pierdea legătura”, ni se plângea o doamnă.

Un alt cetățean, nemulțumit de comunicarea cu Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin, ne-a trimis următorul mail:

„Doresc să semnalizez o situație inacceptabilă din punct de vedere al comunicării cu o instituție publică din Caraș-Severin, și anume Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin. Este vorba despre un caz concret. În urmă cu câteva zile am fost sunat de o cunoștință, care are domiciliul la Moldova Nouă, care dorea să obțină o informație punctuală de la această instituție. După numeroase apeluri telefonice nereușite la numărul de telefon al instituției a considerat că singura solutie e să facă o deplasare la Reșița. Închipuiți-vă o deplasare dus-întors de peste 200 km, nemaipunând în calcul costul deplasării și timpul pierdut. În ideea de a ajuta persoana respectivă am considerat că pot să obțin date și informații vizitând site-ul CNP CS. Intrând pe pagina de contact, constat cu bucurie că la Moldova Nouă chiar există un punct de lucru al acestei instituții, afișându-șe toate datele de contact. Iată și datele de contact: Moldova Nouă, Tel: 0255 540 002, persoana de contact Ecle Elena. Bucuria a fost însă de scurtă durată când la apelarea acestui număr am aflat că de fapt numărul nu e alocat. La o verificare mai atentă a site-ului constatăm că ultima actualizare e făcută în anul 2007. Întrebarea mea este de ce niște instituții publice care lucrează pentru cetățeni, să nu respecte legislația (în vigoare) privind actualizarea datelor. Citez din legea respectivă:

Conform legilor 544/2001 și 52/2003 privind dreptul la liberă informare şi transparenţă decizională, primăriile, consiliile locale şi toate instituţiile publice sunt obligate să aibă situri web proprii, să le actualizeze constant şi să afişeze hotărârile pe care le iau pe pagina de Internet. Legile respective prevăd şi sancţiuni în cazul neconformării cu dispoziţiile legale.

Siturile web pentru administraţia publică trebuie să respecte câteva condiţii obligatorii, impuse de Guvernul României prin norme ale MCSI. Astfel, se spune în normele respective încă de la început că “în vederea garantării calităţii şi utilităţii site-urilor web ale autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi locală, se recomandă o planificare meticuloasă a proiectării, realizării şi întreţinerii site-urilor înainte de demararea proiectului. Imaginea respectivelor autorităţi şi instituţii publice, precum şi cea a României depinde şi de calitatea site-urilor web proiectate.”  

Ca aspiranți la un stat de drept și funcțional considerăm că respectarea legii nu e opționala și ca persoanele care au condus sau conduc aceste instituții sunt răspunzătoare pentru această bătaie de joc care nu trebuie să devină o regulă”.

Am încercat și noi să luăm legătura telefonică cu reprezentanții Casei Județene de Pensii Caraș-Severin, pentru a oferi un răspuns la nemulțumirile cărășenilor. Din păcate, ne-am lovit și noi de aceeași problemă: imposibilitatea de a lua legătura cu cineva. Așteptăm un punct de vedere al reprezentanților instituției cu privire la problema ridicată de cetățeni.

Diana RADU

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nu a alocat nici anul acesta suficiente bilete de tratament în staţiunile balneoclimaterice pentru pensionarii cărăşeni.

Biletele care reprezintă singura şansă de a beneficia de un tratament balnear pentru cei mai mulţi dintre pensionari sunt tot mai puţine de la un an la altul. Dacă în 2014 au fost repartizate în judeţ, prin Casa Judeţeană de Pensii, aproape 2400 de bilete, anul acesta, doar 752 de pensionari cărăşeni vor pleca în staţiune. Potrivit directorului Casei Judeţene de Pensii, Dorin Brăilă, numărul biletelor care revine fiecărui judeţ este stabilit prin Hotărâre de Guvern , însă criteriile după care se face alocarea nu corespund realităţii, mai ales că în judeţul Caraş-Severin majoritatea pensionarilor sunt foşti muncitori în medii toxice, industrie grea sau minerit.

Deşi cererile înregistrate până acum sunt aproape de trei ori mai multe decât biletele disponibile, cei interesaţi mai pot depune solicitări. „Cererile se completează numai pe formularul aprobat, urmând a se depune la sediul CJP din Municipiul Reşiţa, str. Traian Lalescu nr. 27, jud. Caraş-Severin, fie personal, fie prin poştă, fax, e-mail, cu cel puţin 30 de zile anterioare primei luni din perioada pentru care se solicită biletul, prin cerere solicitantul putând opta pentru cel mult trei staţiuni. Biletele nevândute pot fi valorificate până în momentul începerii sejurului”, a explicat Dorin Brăilă.

Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă “T.B.R.C.M.” – S.A. cu care Casa Naţională de Pensii a încheiat un contract de prestării servicii, deţine complexe balneare în 13 judeţe, în staţiuni unde se asigură tratament balnear, cazare şi masă pentru beneficiari, printre care Sucursala Bala, Hotel Ceres, judeţ Mehedinţi, Sucursala Buziaş, Hotel Silvana, judeţ Timiş, Sucursala Geoagiu Băi, Hotel Ceres, judeţ Hunedoara, Sucursala 1 Mai, Hotel Ceres, judeţ Bihor şi Sucursala Moneasa, Hotel Codru Moma, judeţ Arad;

Durata sejurului unui bilet de tratament este de 16 zile, iar a tratamentului balnear este de 12 zile.

Diana RADU

După ce în luna martie a acestui an medicii Ioan Cenda, Ioan Ungur şi Sebastian Telbiş au fost arestaţi în scandalul pensionărilor ilegale, numărul deciziilor de pensionare pe caz de boală este în continuă scădere.

 Dorin Brăilă, directorul Casei Judeţene de Pensii Caraş-Severin a prezentat marţi, în cadrul şedinţei de Colegiu Prefectural, o analiză a evoluţiei numărului de pensionari la nivelul judeţului. Potrivit informaţiilor furnizate de acesta, la data de 31 octombrie 2014 figurau în evidenţele Casei 13.858 de pensionaţi pe caz de boală, cu peste 1000 de cazuri mai puţin decât în luna decembrie a anului trecut. Alte 4000 de persoane care aveau deja avizate dosarele de către unul dintre cei trei medici arestaţi au fost chemate pentru revizuire şi au primit decizii de încetare a indemnizaţiei.

În prezent un singur medic mai asigură astfel de servicii pentru întregul judeţ, astfel că pensionarii sunt puşi pe drumuri dacă au nevoie de evaluări. Prefectul judeţului Caraş-Severin a semnalat această situaţie şi a cerut instituţiei responsabile să găsească o soluţie. „Momentan nu putem angaja nici un medic până nu avem o sentinţă definitivă în cazul celor arestaţi. Sunt sigur că ulterior Casa Naţională ne va aproba susţinerea unui concurs pentru un astfel de post. Este şi în interesul meu să rezolv această situaţie pentru că în prezent avem cel puţin 100 de revizuiri ale dosarelor pe zi şi un singur medic care se ocupă de ele”, a declarat Dorin Brăilă, directorul Casei Judeţene de Pensii.

Medicii Ioan Ungur, Ioan Cenda şi Sebastian Telbiş au fost reţinuţi în luna martie a acestui an pentru luare de mită în schimbul încadrării nejustificate în grad de invaliditate a unor persoane care beneficiau apoi de pensie de boală.

În judeţul Caraş-Severin, la data de 31 octombrie 2014, figurau în evidenţele casei de pensii 84.255 de pensionari, dintre care 50.277 cu limită de vârstă, 13.858 pensii de boală – invaliditate, 11.948 pensii de urmaşi.

Diana RADU

Cărășenii sunt nevoiți să aștepte chiar și jumătate de an pentru soluționarea unei cereri depuse la Casa Județeană de Pensii. Termenul de soluționare a dosarelor celor care doresc să iasă la pensie este în creștere, a atras atenția și subprefectului Nicolae Ciobanu, în ultima ședință a Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice. 

Luat la întrebări de reprezentanții Guvernului în teritoriu, directorul executiv al Casei Județene de Pensii, Dorin Brăilă, a recunoscut că deși termenul legal de soluționare a unei cereri este de 45 de zile, cărășenii care depun o cerere de ieșire la pensie au de așteptat în medie 3 luni de zile până la soluționarea acesteia, iar dacă este vorba de o altfel de cerere, termenul de soluționare crește până la 5-6 luni.

Dorin Brăilă a găsit și explicații pentru ritmul de melc în care se desfășoară activitatea la Casa Județeană de Pensii din Caraș-Severin: numărul redus al personalului, numeroasele modificări legislative din ultima perioadă, cum ar fi recunoașterea grupei I de muncă și faptul că bazele de date au fost mutate la București. ”Nu este o justificare, dar așa stau lucrurile”, a declarat în cadrul ședinței Dorin Brăilă. Conform acestuia, munca angajaților Casei Județene de Pensii va fi și mai mult îngreunată în perioada următoare, odată cu intrarea în vigoare a amnistiei pensionarilor, deoarece vor trebui analizate alte sute de dosare.

Conform ultimelor date, în județul Caraș-Severin sunt peste 77.000 de pensionari.

Karina TINCUL