Pasionații de drumeții sau ieșiri în aer liber au foarte multe opțiuni la îndemână în Banatul Montan. Județul Caraș-Severin abundă în zone turistice de excepție (nu întotdeauna promovate sau puse în valoare cum ar trebui) și peisaje memorabile. Cascadele, considerate de mulți ca fiind cele mai spectaculoase fenomene naturale, nu lipsesc nici ele de la apel atunci când vine vorba de obiectivele turistice care merită văzute în Banatul Montan. Fiecare unică în felul ei, dar nu mai puțin frumoasă.

Realizatorii Ghidului Banatul Montan ne propun chiar parcurgerea unui traseu care ne permite să vedem și admirăm nu mai puțin de cinci cascade într-o singură zi, pornind de la de acum atât de cunoscuta cascadă Bigăr, trecând pe la cascadele Cârșa, Văioaga, Beușnița și terminând periplul la cascada Șușara.

Cascada Bigăr a devenit faimoasă în urmă cu câțiva ani, atunci când reputatul site World Geography a poziționat-o pe locul 1 în topul cascadelor unice de pe mapamond. Situată exact la Paralela 45, în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița din Caraș-Severin, pe marginea drumului ce leagă Bozovici de Anina, cascada oferă un spectacol deosebit prin modul în care firele de apă se revarsă peste stânca acoperită de mușchi. Denumirea cascadei vine de la cuvântul în grai bănățean „bigăr” care înseamnă izbuc – un izvor puternic de apă ieșit din pământul de sub muntele calcaros.

Există chiar și o legendă despre cea mai cunoscută cădere de apă din Caraș-Severin: se spune că în urmă cu mult timp, un cuplu de țărani, disperați că nu puteau avea copii, au cerut sfatul unei vrăjitoare. Aceasta i-a spus femeii că, dacă bea apă din izvor, va naște un copil, iar dacă copilul va fi fată, ea nu trebuie să se îndrăgostească, pentru că acest lucru ar duce moartea ei. Totul s-a întâmplat conform profeției: femeia a băut din izvor și a dat naștere unei fete, dar când fata a ajuns la maturitate, s-a îndrăgostit de un băiat numit Bigăr. Pentru a preveni moartea fetei și pentru a o face să uite de Bigăr, tatăl fetei a blocat-o pe aceasta în interiorul peșterii. Țipetele ei au fost auzite de o altă vrăjitoare care i-a spus fetei despre destinul ei. I-a spus și că o poate uni cu iubitul ei. Astfel, părul fetei a fost transformat într-o cascadă, iar vântul l-a adus pe Bigăr la ea, forțele naturii unindu-le destinele pentru totdeauna.

Cascada Cârșa sau Cascada Minişului, la fel de frumoasă ca Bigărul, este considerată de unii ca fiind chiar mai deosebită decât aceasta, atunci când apa are debitul mare. Este o cascadă înaltă de aproximativ 30 de metri, în versantul drept al Văii Minişului, în sectorul Cheilor Minişului, la vreo 500 m în amonte de cătunul Valea Minişului. Apa vine din munți și se revarsă peste stâncile calcaroase ce ascund o peșteră. Cascada a reintrat în atenţia marelui public după defrişarea vegetaţiei abundente care o copleşea, operaţiune desfăşurată prin 2010-2011. Debitul cascadei depinde mai mult de regimul precipitaţiilor, decât de substratul calcaros. Astfel că, în perioadele secetoase, şuvoiul de apă ce naşte splendida cădere de apă, seacă, sau poate avea debite atât de mici, iar cascada trece lesne neobservată.

Cascada Cârșa, Foto: Ciprian Floare

Cascada Văioaga este situată și ea în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, pe drumul care duce spre cascada Beuşniţa şi lacul Ochiul Beiului, două dintre cele mai importante atracţii turistice ale zonei. Pentru a ajunge la cascadă, de la drum se coboară 15 m pe o cărare destul de abruptă, însă merită efortul. Căderea de apă este de-a dreptul spectaculoasă, de un farmec aparte. Văioaga impresionează prin spectaculoasa cădere de apă formată de râul Bei în drumul său spre Nera. Apa cristalină alunecă vijelios peste pietre și apoi cade într-o perdea îngustă și densă formând la bază un ochi turcoaz de apă limpede.

Cascada Beușnița, situată în inima munţilor, în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, a luat naştere prin acţiunea în timp a apei asupra solului calcaros. Calcarul dizolvat de apă a fost depus de-a lungul cursului râului, formând tuful calcaros – rocă moale şi permeabilă, ce a permis modelarea nenumăratelor forme încrustate: mini-baraje, ochiuri de apă şi cascade succesive. Cascada Beuşniţa, la fel de frumoasă ca şi cascada Bigăr, are o cădere de apă spectaculoasă de 15 m, de care turiştii se pot apropia pe un podeţ de lemn. Apa răsfirată în mii de braţe cade peste stânci ca o pânză diafană, acoperind micile grote care se văd în spatele şuviţelor de apă.

Cascada Beuşniţa este o minune în orice anotimp, fie când valuri înspumate trec peste copertinele de muşchi verde, fie când din acestea se scurge dantelăria ţurţurilor imenşi de gheaţă. Când este secetă, apele se revarsă doar pe „făgaşurile adânci”, povestesc realizatorii Ghidului Banatul Montan, iar în locurile prin care nu curge apa se formează un covor natural de muşchi în culori variind de la verde închis până la galben şi roşu argintiu.

Cascada Şuşara este situată la capătul de sus al Cheilor Şuşarei, la o altitudine de 380 m, în amonte de confluenţa dintre pârâul Ungureanu şi râul Şuşara. Ea este fermecătoare prin forma ei de „tobogan acvatic”, pe care apa alunecă până în lac de la înălţime de 15 m, în două trepte: cea superioară, de 6 m înălţime, şi cea inferioară, înaltă de 9 m. Cheile Şuşarei sunt scurte (4,3 km), dar autentice şi de un farmec aparte. Denumirea cheilor provine de la cuvântul „şuşară” şi înseamnă „chei prin pădurea de tufani” – o pădure de copaci tineri.

Citește și Descoperă Banatul Montan – episodul 1! Clisura Dunării, unul din cele mai pitorești locuri din România!

Karina TINCUL

Grupul Ecologic de Colaborare Nera (GEC Nera), în cooperare cu liceele CLISURA DUNĂRII din Moldova Nouă şi MATHIAS HAMMER din Anina, are, în derulare, în perioada aprilie 2017 – martie 2018 proiectul „Interactiune ONG – autorități pentru protejarea patrimoniului parcurilor naturale și naționale din sudul Banatului”.

În cadrul proiectului se realizează și un program de voluntariat destinat sprijinului pentru combaterea principalelor agresiuni împotriva mediului, care se manifestă în aria parcurilor naționale Cheile Nerei – Beușnița și Semenic – Cheile Carașului, precum și a Parcului Natural Porțile de Fier.

Principalele activităţi realizate de voluntari pe parcursul anului 2017 au vizat monitorizarea agresiunilor împotriva mediului şi informarea autorităţilor direct responsabile în legătură cu starea patrimoniului natural al parcurilor, precum şi promovarea ecoturismului prin distribuirea de publicaţii şi mesaje verbale către vizitatori şi populaţia locală în legătură cu principalele atracţii turistice şi regulamentul de vizitare al parcurilor.

La programul de voluntariat  au participat un număr total de 29 de voluntari iar în zilele de 28 și 29 noiembrie au avut loc la sediul celor 2 licee festivităţi de înmânare de diplome și acordare de premii pentru activitatea din anul de voluntariat 2017.

Prezent la festivitatea de premiere a voluntarilor de la Liceul Tehnologic „Clisura Dunării” din Moldova Nouă, primarul orașului, Adrian Torma, a apreciat activitățile desfășurate de către elevii înscriși în proiect și i-a felicitat pe aceștia pentru implicarea directă în protejarea naturii.

„Mulţi avem impresia că iubim natura dar de fapt ne mulţumim să facem drumeţii şi să ne bucurăm de confortul oferit de natură, ne facem poze, iar la final le punem pe Facebook. A iubi natura înseamnă a te implica în activităţi concrete la nivel individual pentru protejarea şi conservarea patrimoniului natural ori elevii şi profesorii voluntari de la Liceul Tehnologic CLISURA DUNĂRII tocmai asta fac în cadrul proiectelor derulate de către GEC Nera ” a spus edilul-șef al orașului din Clisura Dunării, Adrian Torma.

Proiectul „Interactiune ONG – autoritati pentru protejarea patrimoniului parcurilor naturale si nationale din sudul Banatului” se realizează cu sprijinul financiar al FONDULUI PENTRU INOVARE CIVICĂ, program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, în parteneriat cu Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank.

Diana RADU

Traseele turistice din Munții Banatului s-au îmbogățit, de luna aceasta, cu un ghid ce pune în valoare, pe de-o parte, frumusețile naturii din cele trei parcuri naționale Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița și Parcul Natural Porțile de Fier, iar pe de altă parte, lucrarea conține informații corelate cu situația din teren, precum și hărți actualizate.

„Vinovată” de acest ghid este o tânără studentă, absolventă de Geografie, Andreea Elena Grosu, de la Universitatea de Vest Timișoara, care, timp de 3 ani, a studiat traseele din cele trei parcuri naționale și a constat că informațiile de la acea dată erau incomplete și contradictorii. Originară dintr-o zonă montană (Uricani -Valea Jiului), tânără studentă, pasionată de drumeții montane, a luat la pas traseele din Munții Banatului și a început să coreleze informațiile reale din teren, astfel luând naștere ideea unui ghid turistic.

„Totul a început acum 3 ani, când am venit în Timișoara pentru studii. Eram dornică de a cunoaște valențele turistice ale unui oraș nou pentru mine. Dar, provenind dintr-un mediu montan (Uricani, Valea Jiului), în timpul liber simțeam nevoia de o escapadă, simțeam nevoia să fug de agitația orașului. Astfel am ajuns să cunosc parcurile naționale și naturale din Munții Banatului (Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița și Parcul Natural Porțile de Fier). Am descoperit un potențial turistic natural foarte valoros, dar, din păcate, slab promovat, din punctul meu de vedere. Interesată de Banatul Montan, am început să mă documentez. În multe cazuri am descoperit informații incomplete, dispersate în foarte multe surse. În teren am descoperit același lucru: panouri informative ce conţin hărți neactualizate, panouri degradate şi care necesită a fi înlocuite. Având în vedere minusurile legate de slaba promovare și de informațiile aflate la stadiul la care sunt în prezent, m-am gândit la o soluție prin care patrimoniul turistic natural al celor trei arii naturale protejate din Munţii Banatului să fie pus în valoare într-o formă integrată. Astfel a luat naștere «Ghidul de turism activ al parcurilor naționale şi naturale din Munţii Banatului », care, în esență, a reprezentat teza mea de licentă, susținută în luna iulie a acestui an, și care a fost realizată sub coordonarea doamnei Lect. univ. dr. Alina Satmari”, povestește tânăra absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității de Vest Timișoara.

Ghidul conține informații clare, actualizate, informaţii atent selecţionate, conține multe reprezentări cartografice și fotografii. Este gândit în așa manieră încât să fie un ghid practic, util turistului în teren, cu alte cuvinte se cere a fi purtat în rucsac și nu păstrat în bibliotecă.

„Acesta (n. red. Ghidul) se deschide cu un capitol de «Planificare a călătoriei» în care este prezentată localizarea celor trei arii protejate, precum și căile de acces către acestea. Ghidul continuă cu prezentarea cadrului natural spectaculos în partea intitulată «Natură și aventură», iar apoi parcurge fiecare arie protejată în parte, punând accent pe protejarea naturii în zonă, pe atractii turistice, activități outdoor ce pot fi practicate aici, trasee turistice si unități de cazare. Ghidul turistic se încheie cu un capitol de sfaturi de călătorie, în care am încercat să concentrez principalele aspecte de care orice turist trebuie să țină cont într-o excursie (De ce echipament avem nevoie?, Ce punem în rucsac?, Cum să ne orientăm în teren?, Cum putem acorda primul ajutor? etc.)”, este descrierea ghidului făcută de către autoare.

Prin urmare, autoarea invită iubitorii de natură într-o escapadă în Munţii Banatului, să-și părăsească zona de confort şi să se bucure din plin de natură. Și sfatul vine pentru cei care trăiesc în zone aglomerate, uneori prea poluate, lucru ce poate deveni solicitant pentru mulți dintre noi, la un moment dat, și, mai consideră tânăra absolventă de geografie, este necesar ca mereu să ne facem timp pentru o plimbare în natură.

Ghidul, lansat la Târgului Internațional de Carte Gaudeamus, din acest an, de la Romexpo

Munca pentru acest ghid turistic nu a fost una ușoară și a necesitat 3 ani de documentare, precum și ajutorul unor persoane care au contribuit la apariția ghidului. Unul dintre cei care au ajutat-o pe Andreea Elena Grosu a fost geograful Laurențiu Artugyan. De asemenea, autoarea a primit un sprijin major și din partea coordonatorului lucrării, profesor Alina Satmari.

„Laurențiu Artugyan a fost cel care m-a ajutat să descopăr zona în primul meu an de facultate și cel care m-a însoțit în toate iesirile în teren. Multe dintre fotografiile cuprinse în ghid, îi aparțin. Totodată, doamna profesor coordonator Alina Satmari m-a ajutat foarte mult în elaborarea lucrării și a fost și este un real sprijin. Ea a fost cea care a prezentat ghidul turistic Editurii Universității de Vest și astfel am reușit să public această lucrare. Sunt foarte recunoscătoare echipei editoriale, sunt oameni deosebiți!”, a declarat, în exclusivitate, pentru Reper24, Andreea Elena Grosu.

Lansarea de carte a avut loc duminică, 26 noiembrie, în cadrul Târgului Internațional de Carte Gaudeamus, la Romexpo, iar experiența, după cum declară autoarea ghidului, a fost una deosebit de frumoasă.

„ Am avut emoții, desigur, și chiar în momentul în care doamna Marilena Brânda mă introducea și urma să preiau microfonul, o doamnă a cumpărat cartea și m-a rugat să i-o semnez. Atunci, emoțiile au fost și mai mari. Nu ne-am așteptat la asta. Am fost foarte fericită!”, descrie momentul de la lansarea ghidului turistic tânăra absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității de Vest Timișoara.

Cartea a fost tipărită de către Editura Universității de Vest și, momentan, ghidul turistic poate fi găsit doar la Librăria Universității de Vest (din incinta Universității de Vest, Str. Vasile Pârvan, nr. 4), prețul fiind de 25 de lei/bucată.

„Acum ne dorim doar ca ghidul turistic să fie bine primit de către toți cei cărora li se adresează. Această zonă este deosebită, are un mare potențial turistic și merită să fie promovată!”, a conchis Andreea Elena Grosu.

Tot o dorință a autoarei este ca, în viitorul apropiat, ghidul turistic să fie lansat în localitățile limitrofe celor trei parcuri naturale. Până atunci însă, pasionații de drumeții montane și nu numai, ce  doresc să intre în posesia lucrării, o pot face trimițând o solicitare la adresa de e-mail: andreeaelena.grosu@yahoo.com.

foto main: Fantasticul Banat

John GAVRILESCU

Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA a reacționat la acuzațiile aduse de către GEC Nera, în legătură cu aspectele semnalate de ONG-ul de mediu din Oravița, cu privire la traseul ecoturistic între Podul Beiului și Lacul Dracului din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.

Drept la replică

„Referitor la comunicatul organizației GEC Nera «Cheile Nerei – un traseu ecoturistic emblematic pentru sudul Banatului, la care Romsilva pune o taxă de cinci lei la intrare și oferă un acces de doi bani la atracțiile turistice!» privind «monitorizarea» unui traseu din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, difuzat luni, 17 iulie, și preluat de publicația dumneavoastră, facem următoarele precizări:

În privința arborilor doborâți pe traseul menționat, între Podul Beiului și Lacul Dracului, aceștia provin de la o doborâtură de vânt recentă și au fost deja înlăturați de către angajații administrației parcului.

O altă acuzație lansată de GEC Nera, privind puntea suspendată de la Poiana Alunilor, menționăm că aceasta nu face parte din traseul turistic amenajat. Pe traseul turistic amenajat pentru public există o punte suspendată bine întreținută în amonte, în poiana Hemeliug, în apropiere de Lacul Dracului.

Citește și: GEC Nera acuză ROMSILVA! Taxă de 5 lei, pentru căi de acces de doi bani, pe un traseu ecoturistic emblematic

În privința deșeurilor, acestea sunt aduse de viituri din amonte de aria protejată, angajații administrației parcului derulând periodic acțiuni de ecologizare.

Cât privește lipsa semnalului GSM pe traseul turistic, o altă acuză a GEC Nera, amintim faptul că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva este administratorul pădurilor aflate în proprietatea publică a statului și nu desfășoară activități de telecomunicații mobile”

BIROUL DE PRESĂ AL REGIEI NAȚIONALE A PĂDURILOR – ROMSILVA

Sasca Română este, timp de două zile, gazda caravanei inițiată de Ministerul Mediului, eveniment prilejuit de marcarea a 25 de ani de la inițierea Programului LIFE Europa.

Anul acesta se sărbătoresc 25 de ani de la inițierea Programului LIFE în Europa. Ministerul Mediului marchează acest an aniversar printr-o serie de evenimente denumite generic „CARAVANA 25 ANI LIFE” care evidențiază beneficiile aduse conservării biodiversității și protejării mediului. În acest sens, în perioada 15 mai – 7 iunie 2017, Caravana și-a propus o trecere în revistă a beneficiilor create de Programul LIFE în localitățile Târgu-Jiu, Sasca Română, Brașov și București.

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Timiș, în colaborare cu Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, desfășoară, în perioada 22 – 23 mai 2017, un eveniment prilejuit de „Celebrarea a 25 de ani de la lansarea Programului LIFE și a Directivei privind protecția habitatelor, inclusiv înființarea Rețelei Natura 2000”.

Evenimentul, care a început luni la Căminul Cultural din Sasca Română, este organizat în cadrul proiectului LIFE 13 NAT/RO/001488 Conservarea habitatului 8310 din Situl Natura 2000 Cheile Nerei – Beușnița. La lucrările conferinței au participat oficialități locale, reprezentanți ai speologilor din Caraş-Severin, reprezentanți APM Caraș-Severin, APM Timiș, APM Satu Mare, APM Bihor, APM OLT, reprezentanți ai primăriilor din ariile protejate și reprezentanți ROMSILVA. În deschiderea evenimentului, participanții au putut vedea o expoziție de fotografie din activitățile speologice avute de către asociațiile de profil din Caraș-Severin, dar și o expoziție de desene – Viața în peșteră prin ochii copiilor – lucrări ale elevilor din școlile din Oravița, Sasca Montană, Anina, Bozovici, Ciclova Română, Cărbunari, Ilidia, Potoc, Moceriș și Steierdorf.

A urmat prezentarea programului LIFE 2017, introducere făcută de Mădălina Cozma, manager proiect în cadrul Ministerului Mediului. Au urmat prezentările proiectelor implementate de Agenția pentru Protecția Mediului Satu Mare,  Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin. Agenția pentru Protecția Mediului Timiș a prezentat proiectul ce se va implementa în perioada următoare în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157681043324284″]

La finalul conferinței, directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Timiș, Mihai Cepena, a predat ștafeta „Caravana aniversară a 25 de ani Program LIFE” către Regiunea Centru, ștafetă ce le va fi înmânată celor din zona Centru de către reprezentantul Ministerului Mediului, Mădălina Cozma.

Prima zi a evenimentului s-a finalizat cu o vizită la Peștera Ponor Uscat, Peștera Bigăr și Izbucul Bigăr.

John GAVRILESCU

Grupul Ecologic de Colaborare Nera,  în cooperare cu liceele CLISURA DUNĂRII din Moldova Nouă şi MATHIAS HAMMER din Anina, a dat startul  la MAREA HOINĂREALĂ 2017, un program transfrontalier de voluntariat destinat educaţiei ecologice a tinerilor din licee în scopul protejării mediului din zona parcurilor naturale şi naţionale plasate în sudul Banatului Istoric care în activităţile GEC Nera este denumită Microregiunea de Cooperare Transfrontalieră Dunăre – Nera – Caraş.

Programul de voluntariat se realizează în fiecare an în perioada aprilie – noiembrie şi îşi propune să realizeze în zona acestor arii naturale protejate activităţi de monitorizare a modului de implementare a politicilor publice din domeniul protecţiei mediului precum şi informarea populaţiei locale şi a grupurilor de turişti cu privire la activităţile antropice permise în parcurile şi rezervaţiile naturale ale microregiunii. O atenţie deosebită va fi acordată promovării în aceste zone a ecoturismului prin tururi ghidate.

În 8 aprilie a.c. în zona Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa s-a desfăşurat prima etapă a proiectului Marea Hoinăreală 2017. În programul evenimentului a fost inclus traseul ecoturistic Valea Beiului – Cascada Beuşniţa şi zona haldei de deşeuri miniere din Sasca Montană.

La activităţi au participat în total 31 de voluntari, în majoritate elevi de liceu şi profesori  care au absolvit un curs de agent ecologic voluntar realizat de către GEC Nera în perioada decembrie 2016 – aprilie 2017.

„Obiectivul principal monitorizat în 8 aprilie a fost halda de deşeuri miniere de la Sasca Montană unde notificările din ultimii ani adresate de către GEC Nera autorităţilor direct responsabile nu au produs nici o schimbare. Praful antrenat de vânt continuă să aibă un impact negativ asupra vieţii locuitorilor şi dezvoltării ecoturismului din valea Nerei. Vom încerca şi în acest an o sensibilizare a autorităţilor ”, a spus cu ocazia evenimentului preşedintele GEC Nera, Cornel Popovici Sturza.

La evenimentul din 8 aprilie s-au alăturat şi voluntari de la asociaţiile ecologice Planinarsko Društvo Karpati, Aurora şi Deliblatica din Serbia cu care GEC Nera colaboarează de mai bine de 5 ani.

„În zona localităţii Kusić din Serbia, în rezervaţia Karaš – Nera,  se construiesc pe un braţ mort al râului Nera 3 microhidrocentrale care vor prelua aproape tot debitul râului de pe zona localităţilor româneşti Zlatiţa, Câmpia şi Socol iar faţă de acest aspect nu am constatat nici o reacţie a autorităţilor române”, a declarat  Milica Knežević – preşedintele organizaţiei Planinarsko Društvo Karpati.

Diana RADU

Iniţiativa de a amenaja zona Cascadei Bigăr se înscrie în platforma După Noi, lansată de Coca-Cola HBC, prin care compania îşi propune să inspire cât mai mulţi oameni să conştientizeze cât de important este ce lasă în urma lor şi să adopte un stil de viaţă cât mai responsabil, pe care să-l transmită şi generaţiilor viitoare.

Pe lângă compania Coca-Cola HBC Romania, sponsorul principal, acest proiect a atras resurse suplimentare din partea  Administrației Parcului Național Cheile Nerei-Beușnita (beneficiarul proiectului) și firmei de construcții CON-A, care se implică în execuția lucrărilor.

Citește si: Fără haos la Cascada Bigăr! Unul dintre cele mai mari branduri mondiale se implică în amenajarea zonei

Lucrările de amenajare ale cascadei Bigăr, una dintre cele mai frumoase cascade din lume  pentru căderea spectaculoasă de apă, au început anul trecut. Din cauza iernii, ele au fost întrerupte, anul trecut realizându-se traseul pietonal  între parcare și intrarea în Parcul Național, de-a lungul DN 57B, prin delimitare cu parapeți, pe o lungime de 400 de metri. De asemenea, s-a realizat o nouă trecere către Grota Bigăr, au fost montate panouri informative, pubele ecologice, marcaje de atenţionare, locuri de repaus.

Citește și: HAOS: Cascada Bigăr, depășită de numărul de turiști! Drum blocat, nervi și cozi

Singurul obiectiv nerealizat anul trecut a fost calea de acces din interiorul Parcului și până la baza cascadei, lucrare ce a fost reluată în această primăvară și care se va finaliza la mijlocul lunii aprilie.

Citește și: Cum arată cascada preferată a Photoshop-ului înghețată? Vezi fotografiile surprinse la cascada Bigăr după cele mai geroase zile din ultimii ani!

„Am ajuns la ULTIMA etapă din lucrările de amenajare la cascada Bigăr – realizarea accesului la baza râului Miniș pentru a putea coborî albia foarte abruptă și a vedea în siguranță cascada! La sfârșitul anului trecut au început pregătirile pentru fundații, întrerupte însă de lunile de iarnă. Din martie însă, am reluat lucrările și am avansat cu montarea platformei metalice realizată de partenerul CON-A. În câteva săptămâni vom finaliza ultima și cea mai importantă etapă a proiectului. Iniţiativa de a amenaja zona Cascadei Bigăr se înscrie în platforma După Noi recent lansată de Coca-Cola HBC și se realizează în parteneriat cu Administrația Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița și firma CON-A, managementul de proiect fiind asigurat de ViitorPlus-Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă”, declară cei de la organizația non-profit ViitorulPlus.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157680035303871″]

John GAVRILESCU

Starea proastă a drumurilor județene în Valea Carașului nu mai este o noutate pentru nimeni. De mai bine de 10 ani, mai precis, din anul 2005, șoselele care leagă satele din jurul Oraviței de DN 57 nu au mai suferit reparații majore. În această situație se află și DJ 571, rută județeană ce leagă comunele Ciuchici, Sasca Montană și Cărbunari de Drumul Național 57.

Aproximativ 50 de șoferi din satele aparținătoare comunei Sasca Montană au participat la un protest auto pe Drumul Județean 571. Inițiativa vine ca urmare a stării deplorabile a șoselei ce leagă DN 57 de Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița. Localnici, consilieri locali, proprietari de pensiuni, dar și persoane care locuiesc în Oravița, dar au proprietăți în zona Sasca și-au dat întâlnire sâmbătă dimineața la intrare în comuna Sasca Montană. Dotate cu steaguri tricolore, cele aproximativ 50 de automobile au străbătut cei 17 km de drum județean în semn de protest față de lipsa de atitudine a autorităților județene, precum și pentru nealocarea sumelor necesare pentru reabilitarea acestui tronson de șosea.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157681021847935″]

„Este păcat că avem o zonă atât de frumoasă și mulți turiști se plâng de fiecare dată de starea proastă a drumurilor, riscând în acest fel să-i pierdem ca și clienți. Turismul este unica șansă de dezvoltare a zonei și autoritățile trebuie să ne asculte strigătul de disperare”, se confesează un proprietar de pensiune din Sasca Română.

Nici cei care fac naveta la Oravița nu par a fi mulțumiți de craterele apărute în carosabil. „Protestez din cauza faptului că fac acest traseu aproape zilnic și în fiecare lună trebuie să trec pe la un service auto. De peste 10 ani nu s-a mai intervenit pe acest tronson de drum, iar atunci când s-au făcut reabilitări, s-au făcut de mântuială”, ne povestește un localnic.

Convoiul de mașini a parcurs cei 17 kilometri fără niciun incident, pe traseu protestatarii claxonând și, la Ciuchici, plantând în mod simbolic flori în carosabil. Vă reamintim că acest demers nu este unul singular. În toamna anului trecut un protest similar a avut loc pe un alt drum județean cu o stare precară și anume DJ 573A, Greoni – Vrani – Ciortea.

Pe întregul traseu, siguranța participanților la mitingul auto, dar și a celorlalți participanți a fost asigurată de polițiștii rutieri din cadrul Secției de Poliție Oravița.

John GAVRILESCU

Cascada Beușița, considerată de mulți ca fiind una din cele mai spectaculoase căderi de apă din Banat, întrecând-o în frumusețe pe cea de la Bigăr, sora sa geamănă mult mai cunoscută, este pusă în pericol de turiștii lipsiți de conștiință. Profitând de faptul că aceasta a rămas fără apă, un lucru destul de comun în această perioadă a anului, persoanele care au ajuns în zonă au considerat de cuviință să scrijelească muşchiul de pe peretele cascadei, totul pentru a lăsa o urmă a trecerii lor pe acolo. 

Cascada, situată în interiorul Parcului Naţional  Cheile Nerei – Beuşniţa a lăsat o impresie puternică asupra celor care au reușit să o admire în toată splendoarea ei, cu șiroaiele de apă înspumată curgând peste mușchii de un verde crud. Aceasta a mai rămas şi în alţi ani secetoşi fără apă deoarece cantitatea mică de apă a pârâului Beuşniţa  se scurge în asemenea situaţii prin spatele cascadei printr-o fisură din tuful calcaros, uşor de identificat la 11 m în amonte de deversorul cascadei, iar ulterior apa iasă la suprafaţă la baza cascadei şi îşi urmează drumul în continuare pe pârâul Beuşniţa. Conform reprezentanților parcului este vorba de un fenomen natural asupra căruia nu se poate interveni deoarece cascada este într-o zonă cu grad sporit de protecţie.

Aspect care nu îi împiedică însă pe reprezentanții Grupului Ecologic de Colaborare Nera să își arate nemulțumirea față de modul în care reprezentanților parcului se ocupă de cascada, considerată de mulți ca fiind emblematică pentru această zonă.

„În urma unor informaţii primite de la vizitatori ai Parcului Naţional  Cheile Nerei – Beuşniţa privind starea cascadei cu acelaşi nume, a realizat în data de 10.09.2016 o monitorizare a zonei cascadei, ocazie cu care a constatat că peste deversorul şi peretele cascadei nu mai curge apă iar unii turişti cu mentalitate de cocalari au scrijelit adânc muşchiul de pe peretele cascadei ca semn al trecerii lor prin zonă. (…)

Normal şi natural este ca să curgă apă peste o cascada cum este Beuşniţa, care este o adevărată emblemă a lumii mirifice a parcurilor din sudul Banatului iar pentru vizitarea ei se percepe o taxă de vizitare.

Problema cu intervenitul în a bloca acea fisură de scurgere a apei pe sub cascadă, fară să mai fie nevoie de o aprobare din partea Ministerul Mediului şi Academiei Române prevăzută în Legea ariilor naturale protejate, se putea rezolva punctual în cadrul proiectului de Plan de Management al Parcului.

Dar pe cine mai interesează o chestiune atât de “minoră” când pentru aprobarea acestui document lupta se duce în jurul ideii ca RNP Romsilva să taie cât mai multă pădure în interiorul parcului ?

Între timp imaginea cascadei Beuşniţa, cu muşchiul uscat devenit brun pe deversor,  începe să semene din ce în ce mai mult cu o măsea stricată de pe care cocalarii continuă să scrijelescă smalţul”, trasmite Doina Mărgineanu, consilier pentru relații publice în cadrul GEC Nera.

Problema lipsei de apă se va rezolva, măcar parțial, odată cu venirea ploilor, dar cea a lipsei de educație a turiștilor pare mai greu de rezolvat.

Karina TINCUL

Unde mergem în acest weekend?  În Caraș-Severin e greu de ales, dar inima turistului însetat de verdele naturii, frumuseți și arome…mmm…de păstrăv de munte, proaspăt scos din ape învolburate și trântit prin făină și mujdei, nu dă niciodată greș atunci când alege Ochiul Beiului.

Zona abundă în frumuseți care mai de care, deci pentru o excursie spre Cheile Nerei este nevoie de un itinerar bătut în cuie, asta dacă ai un timp limitat pe care trebuie musai să-l respecți. Dacă totuși îți propui să te lași furat în voie de minunățiile peisajului, pregătește-te cu zile multe în sac și cu minte limpede și senină.

Dar să ne rezumăm, pentru moment, la cei care caută o evadare de o zi sau două și nu au timp să descopere toate ungherele Cheilor Nerei. Pentru aceștia, lacul Ochiul Beiului își deschide brațele larg la fiecare sfârșit de săptămână.

Lacul este situat într-o zonă de o sălbăticie impresionantă din Parcul Național Cheile Nerei — Beușnița, la limita Munților Aninei cu Munții Locvei, la o altitudine de 310 metri.

La Ochiul Beiului se ajunge relativ ușor, de la Oravița spre Potoc, apoi în sus spre Păstrăvăria Bei. De la pod, acolo unde începe traseul Cheilor, este indicat să se pornească pe jos (doar vreo 5 kilometri) dar pentru leneși, drumul este perfect și pentru mașină. Ulterior, de la poarta păstrăvăriei traseul urcă în stânga și se deschide lejer timp de aproape o oră până la destinație.

Foto: © Daniel Humelnicu

Beușnița, sora mai mare a Ochiului Bei, Văioaga, sora mai mică!

Dar o excursie spre Ochiul Beiului, oricât ar fi ea de frumoasă, nu poate fi completă fără o abatere până la cele două cascade.

La doar 30 de minute de Ochiul Beiului, pe un traseu ce urcă o idee spre dreapta, se revarsă cascada Beușnița…de parcă ar fi vie. Semeață și învolburată (dacă ai norocul să o prinzi bogată ca un cireș de mai), Beușnița își șerpuiește mărgelele peste balcoane de piatră impresionante.

Dar, înainte de toate, drumul care duce către Cascada Beuşniţa şi Lacul Ochiul Beiului ascunde înainte de Păstrăvărie un adevărat paradis exotic, Cascada La Văioaga. Ascunsă în josul drumului, sub verdeață, Văioaga deschide un decor exotic impresionant, de neratat.

Mountainbike și păstrăv prăjit, cu mujdei și lămâie, de te lingi pe degete, nu alta!

Prinzând pulsul naturii, doi tineri din Oravița s-au gândit că zona duce lipsă de promovarea care i se cuvine cu vârf și îndesat. Așa că au decis să facă ei ceva pentru a da sfoară în țară că la Ochiul Beiului găsești minuni ale naturii greu de uitat, dar și bucate gătite tradițional.

Și-au deschis astfel o afacere, chiar acolo, în inima naturii, pe care o cunosc și o respectă de când au făcut primii pași. Dintr-o rulotă mică și-au amenajat o căsuță de bunătăți, cu o curte verde, câteva mese și ospitalitate cât cuprinde.

Și gătesc pentru turiști ca la mama acasă, sau cel puțin ca în casele satelor șerpuite pe marginea Cheilor Nerei, acolo unde mesele sunt pline de păstrăv proaspăt.

Turiștii pot servi în curtea căsuței pe roți păstrăv auriu, tăvălit prin făină și apoi scăldat în tigaie. După ce a sfârâit suficient se servește cu pâine și asezonat cu mujdei, făcut tot în căsuța minune, dens și untos ca o smântână.

Pentru pofticioșii care nu se pot dezlipi nici în ruptul capului de grătare, în același loc se pot servi și mici sau cârnăciori, învârtiți la foc mic, să se pătrundă bine. Nici clătitele imense, învârtite cu ciocolată sau gem nu sunt de neglijat. Aluatul este făcut după o rețetă specială, cu ingrediente minune care fac clătitele pufoase și gustoase.

Tânărul cuplu care conduce mica afacere de la Ochiul Beiului s-a gândit recent și la o modalitate prin care turiștii să aibă parte de distracție, adrenalină și mișcare, după sau înainte de o masă copioasă. Și-au achiziționat câteva biciclete care pot fi închiriate celor care doresc să ajungă în viteză la atracțiile turistice ale zonei.

Casuța cu minuni poate fi găsită chiar lângă Păstrăvăria Bei, vizavi de zona de campare. Poarta e deschisă zi de zi, pe soare sau ploaie, până la orele apusului.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157667641834430″]

.

Alexandra JURCA