Edilul comunei Bănia, Alexandru Albu e supărat nevoie mare. Are și motive. Banii alocați de Guvern și cei primiți în urma alocării Consiliului Județean de zilele trecute nu-i ajung nici pentru cheltuielile curente, darmite pentru proiectele de investiții aflate în derulare, ori pentru cofinanțarea celor propuse la Compania Națională de Investiții.

„Pentru noi, primăriile mici contează și cei 50 – 60 de mii de lei, cât ne-au tăiat de la o ședință la alta; chiar contează. Bugetul care l-am primit de la Ministerul Finanțelor este mai mic decât cel de anul trecut și din an în an, primim tot mai puțini bani, iar acum și Consiliul Județean ne-a alocat mai puțin. În 22 aprilie am stabilit ședința de Consiliu Local pentru împărțirea bugetului, dar tot ce putem face este să punem strict cheltuielile de funcționare și dacă mai rămâne ceva facem, dacă nu…stăm și ne uităm.

Trebuie să ținem cont de foarte multe lucruri: școala trebuie să funcționeze, avem serviciile lunare care trebuie să le plătim lunar, iluminatul public, cel de la unitățile care sunt în subordinea noastră, etc. E rău că nu se întrevede o sursă de finanțare pentru diferite proiecte. Noi vorbim că am depus la CNI trei proiecte, dar cine știe când vor fi aprobate. Mai sunt proiectele în derulare, e greu“, a explicat edilul.

Proiectele de care amintea primarul Alexandru Albu sunt menite să facă viața comunității mai ușoară; e vorba de canalizare în Bănia, alimentare cu apă în Gârbovăț și o suplimentare pentru Bănia și un drum vicinal între comuna noastră și Eftimie Murgu.

„Dacă ne vine aprobarea de la Ministerul Mediului pentru proiectul privind iluminatul public, avem doar acolo cofinanțarea noastră de 100 de mii de lei, adică un miliard de lei vechi, plus proiectul tehnic pe care tot nai trebuie să-l facem. Avem de ales între a ne împrumuta la bancă și a renunța la proiect. În plus eu mai am niște probleme care vin din urmă, cu o firmă pe care am plătit-o pentru o lucrare, a intrat în faliment și asta e. Degeaba îi dau în judecată că nu am cu cui să-i mai cer rambursarea banilor“ , a mai precizat primarul comunei Bănia.

Asemeni domniei sale și alți primari de localități mai mici, fără putere economică, se confruntă cu aceleași probleme: pe deoparte dorința de face ceva pentru comunitățile lor, pe de altă parte lipsa banilor necesari pentru cofinanțările proiectelor de investiții.

Dan AGACHE

Locuitorii comunei Bănia l-au ales pe Alexandru Albu în fruntea obștii, luând în calcul experiența sa în administrația publică, dragostea și respectul pentru oameni. Cu toate că planurile sale sunt multe și o parte dintre ele de mare anvergură, posibilitatea de a le transpune în practică până la finalul mandatului este limitată, din considerente financiare:

„Am fost și primar, și viceprimar, am fost și consilier județean, dar ceea ce s-a întâmplat la sfârșitul anului trecut este de nedescris. Au fost acordate sume importante de bani doar către primăriile liberale, fără ca noi, ceilalți să beneficiem de un singur leu măcar. Și noi avem proiecte, și noi vrem să aducem bunăstare locuitorilor, și noi avem cetățeni care au votat cu liberalii în comună. Ei nu au oare dreptul la o viață mai bună? Proiectele noastre sunt doar pentru unii sau pentru întreaga comunitate“ – se întreabă retoric edilul din Bănia, Alexandru Albu.

„În perioada în care am fost consilier județean nu s-a întâmplat niciodată, dar niciodată, ca o comună să fie lăsată pe dinafară, să nu primească niciun ban. Ne-am așezat la masă și am discutat solicitările fiecărei localități, proiectele aflate în derulare, sumele necesare pentru cofinanțări și am împărțit fiecăruia, în funcție de cât am avut în bugetul județului. Sper ca acum, la împărțirea banilor pentru acest an, domnul Dunca să se gândească la faptul că domnia sa este președinte peste tot județul nu doar peste jumătate, conduse de primari liberali. Sper să nu se întâmple și în Caraș-Severin ceea ce s-a întâmplat la sfârșitul anului trecut cu banii de la Guvern“ – a mai afirmat Alexandru Albu în cadrul unei emisiuni Reper24 live.

Dacă va găsi înțelegere și sprijin financiar, primarul din Bănia are în plan o serie de proiecte de interes pentru locuitori, cum ar fi: alimentarea cu apă a satului Gârbovăț și suplimentarea pentru Bănia, o conductă de canalizare care să deverse în stația de la Bozovici, alimentarea cu gaz metan a comunei și un drum comunal, peste deal până la Eftimie Murgu, care ar scurta considerabil distanța dintre cele două localități.

Dan AGACHE

Comuna Bănia din Valea Almăjului beneficiază de o rețea de alimentare cu apă care funcționează, dar nu a fost încă recepționată. Cu toate acestea, vara, când sursa de apă care este de suprafață scade ca debit, există probleme cu alimentarea locuitorilor. Pentru a remedia această problemă primarul din Bănia Alexandru Albu, are soluții.

„Avem doar această alimentare cu apă a comunei Bănia, care s-a dovedit că nu face față în perioada de vară. Am fost la Compania Națională de Investiții, singura sursă de finanțare pentru mediul rural după ce programele PNDL nu mai primesc proiecte și am convenit să depunem proiecte atât pentru alimentarea cu apă cât și pentru canalizare. Vrem să facem câteva foraje de adâncime pentru comuna Bănia și să suplimentăm debitul și de asemenea să aducem apă și în localitatea Gârbovăț. Chiar astăzi, în ședința de Consiliu Local le voi propune colegilor mei spre aprobare studiul de fezabilitate, proiectul geotehnic, proiectul hidrotehnic precum și studiul topografic, pentru a definitiva proiectul și a-l depune la CNI pentru finanțare“, a declarat Alexandru Albu.

De asemenea, se află în lucru un al doilea proiect, cel de canalizare, atât pentru Bănia cât și pentru Gârbovăț: „Nu vom construi o stație de epurare pentru că m-am interesat și am aflat că stațiile acestea mici nu sunt viabile. Avem posibilitatea să ducem printr-un canal toate apele uzate la Bozovici, acolo unde au și o stație de epurare mai serioasă și există și o societate care se ocupă de sistemul de alimentare cu apă și canalizare. După ce le dăm în folosință, atât alimentarea cu apă cât și canalizarea trebuiesc predate unor firme de profil pentru exploatare și întreținere, iar comuna Bozovici are o astfel de societate. Transportul apelor menajere se poate face prin cădere liberă, fără a fi necesară pomparea lor. Vom ieși astfel mult mai ieftin și vom avea, sper eu, prioritate la aprobarea proiectelor și la finanțare“, a mai precizat primarul din Bănia.

Edilul a discutat cu omologul său din Eftimie Murgu și de o posibilă colaborare pentru un proiect care să unească cele două localități, prin asfaltarea unui drum vicinal, de 3 km, care ar scurta cu mai bine de 10 km distanța dintre Bănia și Eftimie Murgu. Acest proiect este în fază incipientă, dar există deschiderea celor doi primari în realizarea lui.

Dan AGACHE

Fost consilier județean, Alexandru Albu va conduce pentru următorii patru ani destinele locuitorilor din comuna Bănia, după câștigarea bătăliei electorale pentru fotoliul de primar la care a candidat din partea PSD.

Deși s-a aflat și pe listele consilierilor județeni, pe o poziție eligibilă, mai exact locul 7, Albu a ales să facă administrație locală în comuna natală, mai ales că știe ce presupune această îndatorire pentru că a mai trecut printr-un mandat de primar în perioada 2008-2012, iar în 2004-2008 a deținut funcția de viceprimar al comunei.

„Să știți că îmi doresc foarte mult ca și comuna noastră să iasă din anonimatul în care eu cred că am fost o perioadă destul de lungă. Îmi doresc din suflet să pot face ceva pentru comuna mea, pentru viitorul ei, pentru tinerii noștri”, a declarat noul primar al comunei.

Edilul are în plan și câteva proiecte prin care să își materializeze dorința de a dezvolta Bănia, asta după o analiză foarte serioasă a situației în care se află comuna în momentul de față.

„După analiza pe care o voi face, vom avea o ședință publică în care voi prezenta un raport cetățenilor, unde suntem și ce dorim să facem. Sunt foarte multe lucruri de făcut!

Avem nevoie în primul rând de finalizarea proiectelor care sunt în derulare: alimentarea cu apă în comuna Bănia. În 2007 s-a terminat, cred, contractul de finanțare „Alimentare cu apă comuna Bănia” și nici azi, la această oră, nu este încheiat, nu avem apă potabilă, nu vorbim de satul Gârbovăț unde nici nu avem instalație de alimentare cu apă, canalizare nu există nici în comuna Bănia, nici în satul Gârbovăț, este nevoie de modernizarea iluminatului public, mai sunt străzi, drumuri comunale, practic 80% din infrastructură trebuie refăcută.

Suntem într-o pasă proastă, dar sper că împreună cu echipa pe care mi-a dat-o comuna în 27 septembrie, să putem să mișcăm lucrurile în bine și să facem ceva pentru comuna noastră și pentru viitorul ei. Sunt foarte multe lucruri de făcut”, a declarat primarul PSD, Alexandru Albu.

Edilul are convingerea că datorită experienței administrative pe care a dobândit-o de-a lungul timpului prin ocuparea diferitelor funcții publice, va putea dezvolta comuna Bănia, unul din factorii rezultatului votului din 27 septembrie fiind chiar expertiza bogată a primarului ales, Alexandru Albu.

Lorena POENARU

Reprezentanții Direcției de Drumuri Județene anunță finalizarea lucrărilor de ranforsare a sistemului rutier pe DJ 571G, din  DJ 571B până în localitatea Bănia, pe o lungime de 3 km. Acestea au fost finanțate din bugetul Consiliului Județean Caraș-Severin și au o valoare de 2.422.367,31  lei, sumă ce cuprinde atât lucrările propriu-zise cât și partea de proiectare și avizare a acestora.

„Lucrările au presupus creșterea capacității portante a drumului prin executarea unor noi straturi rutiere și lărgirea părții carosabile. De asemenea, s-au amenajat podețele, intersecțiile cu drumurile laterale și s-au executat marcaje rutiere”, explică Mădălina Cotoc, purtătorul de cuvânt al DDJ.

Conform acesteia, pe drumul județean DJ 571G se lucrează în această perioadă și la proiectul „Reabilitare DJ 571G , L=7,249 km, Gârbovăț – Lăpușnicu Mare, 4 tronsoane”, aflat în faza execuției terasamentelor.

Finanțată prin Programul Național de Dezvoltare Locală, investiția are o valoare de 11.937.384,45 lei și presupune o structură rutieră nouă cu îmbrăcăminte asfaltică, lărgirea părții carosabile, dispozitive de scurgere a apelor (șanțuri și podețe  de descărcare) precum și dispozitive noi pentru siguranța circulației (parapete, indicatoare).

„Cele două obiective completează lucrările efectuate în anii anteriori în intravilanele localităților de pe traseul DJ 571G și astfel, după finalizarea proiectului PNDL, locuitorii din Bănia, Gârbovăț, Dalboșeț și Lăpușnicu Mare vor putea circula în condiții civilizate pe întreg drumul județean”, mai adaugă purtătorul de cuvânt al DDJ Caraș-Severin.

Citește și Direcția de Drumuri Județene trebuie desființată, verdictul dat de Romeo Dunca după vizita la DDJ

Karina TINCUL

„Silviu Hurduzeu este un președinte care a dovedit respect pentru cuvântul dat comunităților din Caraș-Severin iar pe 27 septembrie merită cu prisosință votul almăjenilor“, afirmă la unison consilierii județeni Luisiana Stoicu din Bozovici și Alexandru Albu din Valea Almăjului.  

Consilierii județeni Luisiana Stoicu și Alexandru Albu, reprezentanții ținutului pitoresc al Văii Almăjului în forul administrativ din Banatul de Munte consideră că Silviu Hurduzeu și-a îndeplinit cu brio misiunea de președinte al Carașului în cei 4 ani de mandat.

„Consiliul Județean Caraș-Severin, sub conducerea camaradului nostru Silviu Hurduzeu, a reușit să ducă la îndeplinire o serie de proiecte de infrastructură rutieră, atât de necesare pentru almăjeni. Este bine ca la momentul bilanțului și în fața cetățenilor cu drept de vot, să informăm fără a denatura adevărul despre proiectele Consiliului Județean, despre programele guvernamentale PNDL 1 și PNDL 2 implementate în timpul guvernării PSD a premierilor Grindeanu, Tudose sau Dăncilă, care au însemnat un nou pas spre dezvoltarea acestui județ“, a dorit să remarce consilierul județean Luisiana Stoicu, candidat PSD pentru un nou mandat în rândul consilierilor județeni. Completarea despre drumurile modernizate în Valea Almăjului a venit de la un alt consilier județean extrem de activ, în persoana lui Alexandru Albu, la rândul său candidat pentru funcția de consilier județean, dar și pentru mandatul 2020 – 2024 în fruntea comunei Bănia.

„Să spunem că în acești ultimi 3, 4 ani, Consiliul Județean Caraș-Severin a „îndrăznit“ ca dintr-un buget care nu este la fel de generos ca cel al Timișului sau al Bihorului să acceseze fonduri guvernamentale dar și cofinanțări pentru proiecte europene care au avut menirea de a îmbunătăți traiul cărășenilor. Spre exemplu, în Valea Almăjului s-a modernizat Drumul Județean 571 F Prilipeț – Eftimie Murgu, pe o porțiune de 6 km care au fost asfaltați integral, iar prin același program de dezvoltare locală se află în modernizare DJ 571G de la Bănia – Gârboți – Dalboseț – Lăpușnic. Din fondurile proprii ale Consiliului Județean Caraș-Severin au fost asfaltați 3 km pe DJ 571G, începând de la DJ 571B și până la intrarea în localitatea Bănia iar un nou covor asfaltic după zeci de ani a fost pus pe DJ 571 B, de la DN 57B și până la intrarea în Gârbovăț, un proiect realizat tot din fondurile Consiliului Județean, ceea ce spune foarte mult despre modul în care a fost drămuit banul public pentru comunitățile din Valea Almăjului, de către președintele Silviu Hurduzeu și echipa domniei sale“, a declarat Alexandru Albu.

Desigur, un rol important în demersurile de implementare ale acestor proiecte l-au jucat și consilierii județeni Luisiana Stoicu și Alexandru Albu. Și așa cum promit, cei doi reprezentanți în forul administrativ județean de pe Valea Almăjului vor continua să lupte pentru realizarea tronsonului rutier extrem de important care va lega Valea Almăjului de Clisura Dunării, de la Bozovici – Dalboseț – Șopotu Nou – Cărbunari la Moldova Nouă. „Desigur, acest proiect rutier care ar pune Valea Almăjului pe harta obiectivelor de interes turistic național și internațional ar putea fi realizat având un președinte serios și aplicat, așa cum este Silviu Hurduzeu, opțiunea reală de mai bine pentru cărășeni și acest județ.

(PE)

Reprezentanții Direcției de Drumuri Județene anunță că în această perioadă se desfășoară lucrări de ranforsare a sistemului rutier pe drumul județean DJ 571G, din  DJ 571B până în localitatea Bănia, pe o lungime de 3 km.

„Lucrările vizează creșterea capacității portante a drumului prin executarea unor noi straturi rutiere și lărgirea părții carosabile. De asemenea au mai fost prevăzute marcaje rutiere precum și amenajarea podețelor și a intersecțiilor cu drumurile laterale.

Structura rutieră aplicată cuprinde un strat cu o grosime de 35 cm balast, unul  de piatră spartă cu o grosime de 12 cm și un strat din beton asfaltic cu o grosime de 6 cm. Noua platformă a drumului are o lățime de 7 metri, din care partea carosabilă 5,5 m iar acostamentele 1,5 m (2 x 0,75 m)”, precizează Mădălina Cotoc, purtătorul de cuvânt al DDJ Caraș-Severin.

Lucrările sunt finanțate din bugetul Consiliului Județean Caraș-Severin și au o valoare de 2.422.367,31  lei , sumă ce cuprinde atât atât lucrările propriu-zise cât și partea de proiectare și avizare a acestora.

Karina TINCUL

Comuna Bănia va găzdui duminică, 3 noiembrie, Festivalul Cultural-Artistic al Văii Almăjului, o manifestare de tradiție, ajunsă anul acesta la cea de-a XXIV-a ediție. Programul evenimentului este unul bogat și cuprinde un simpozion dedicat Almăjului și almăjenilor, în cadrul căruia vor fi lansate și prezentate diverse apariții editoriale, o paradă a portului popular și un spectacol folcloric.

Organizatorii  Festivalului Cultural-Artistic al Văii Almăjului sunt Consiliul Județean Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, alături de Consiliul Local şi Primăria Bănia și Societatea Cultural-Artistică „Țara Almăjului“ din Timișoara.

„Ne-am propus ca și această ediție să promovăm excelența culturii tradiţionale din Valea Almăjului: portul popular, muzica, jocul, obiceiurile și graiul almăjenilor, istoria locală, elemente care dau identitatea acestui spațiu”, transmite din partea organizatorilor, managerul CJCPCT Caraș-Severin, profesor Ioan Benga.

Iată programul complet al festivalului:

Ora 09:30 ‒ 12:00

Sosirea participanţilor (oameni de cultură din Valea Almăjului, județ și țară) la Școala Gimnazială cls. I-VIII Bănia

Cuvinte de salut rostite de către autoritățile locale și județene

SIMPOZION „Despre Almăj, almăjeni şi faptele lor“/ Lansări, publicaţii apărute în 2018- 2019 (reviste şi volume care prezintă aspecte legate de Valea Almăjului)

Ora 12:00 Sosirea colectivelor artistice la Căminul Cultural din Bănia

Ora 12:30 Parada formaţiilor participante pe traseul: Centrul comunei/Monumentul Eroilor  ‒ Căminul Cultural Bănia

Ora 13:00 DESCHIDEREA FESTIVALULUI

Cuvinte de salut rostite de către autoritățile locale și județene

Ora 13:15 Spectacol prezentat de formaţiile artistice din Valea Almăjului și Ansamblul „Semenicul” (copii și tineri) al CJCPCT CS (evoluția scenică ‒ 30 minute maxim!)

Participă colectivele artistice:

Bozovici – Ansamblul „Almăjana”

‒ Ansamblul „Zestrea Almăjului”

Dalboşeţ – Grupul vocal de copii „Mlădițe dalboșene” al Şcolii Generale din Dalboşeţ

Bănia‒ Grupul Folcloric al Şcolii Gimnaziale din Bănia

‒ Fanfara din Bănia

Eftimie Murgu  –  Orchestra de muzică  populară a Școlii Gimnaziale dr. Ion Sârbu – „Flori de liliac”

Prigor – Ansamblul „Doina Prigoreană”

Lăpuşnicu Mare – Fanfara „Ilie Chera Iucu”

Anul trecut, Festivalul Văii Almăjului a avut loc în localitatea Prigor.

Karina TINCUL

Peisajul Văii Almăjului a fost îmbogățit cu un nou monument, o construcție inedită ridicată în memoria țăranului almăjan., cel care a purtat pe umerii săi istoria neamului. Aceasta a fost amplasată chiar în centrul Văii Almăjului, la intersecția a două drumuri județene. 

Monumentul țăranului almăjan a fost ridicat la inițiativa unui fiu al satului Bănia, David Albu, actualmente stabilit în Austria, la realizarea acestuia aducându-și contribuția și Radu Pitic, un alt fiu al satului Bănia, precum și administrația locală din satul almăjan, informează Repere Almăjene. Conform lui David Albu ideea ridicării monumentului i-a venit după ce a citit o monografie a localității Bănia, dar și din dorința de a face ceva pentru consătenii săi și de a aduce un omagiu înaintașilor săi.

Monumentul țăranului almăjan a fost dezvelit la finalul săptămânii trecute, pe placa instalată pe acesta trecătorii putând citi următoarele:

„Aici, în mijlocul Văii Almăjului, sub vechiul stejar, s-au stabilit hotarele salelor almăjene. Comuna Bănia a fost atestată în anul 1484.

Aici se află colțul meu de rai,

Aici mi-am ascultat mereu părinții,

Aici am învățat și am iubit,

Aici ne sunt mormintele și sfinții”.

Monumentul țăranului almăjan poate fi admirat de cei care ajung în Valea Almăjului, pe teritoriul administrativ al comunei Bănia, la intersecția drumurilor județene 571B și 571G.

Karina TINCUL

”Întâmplări și amintiri cu Velișcu Boldea” – sub acest generic s-a desfășurat astăzi la Școala Populară de Arte şi Meserii „Ion Românu” din Reşiţa, cea de-a opta ediție a simpozionului dedicat regretatului om de cultură cărășean, plecat dintre noi în urmă cu 9 ani. Manifestarea a fost precedată de un spectacol folcloric care a avut loc ieri în localitatea Bănia, de pe Valea Almăjului. 

”Ca în fiecare an în jurul datei de 22 februarie ne străduim să îl aducem în conștiința oamenilor de cultură, în primul rând, pe Velișcu Boldea. Și la ediția din acest an sunt prezenți, ca de fiecare dată, oameni de cultură, prieteni și colaboratori ai lui Velișcu Boldea. Per ansamblu suntem mulțumiți de organizarea acestei ediții, considerăm că și-a atins obiectivele, l-am omagiat pe Velișcu Boldea, dar în același timp am promovat muzica și jocul popular. Considerăm că prin această manifestare s-a scris încă o pagină în istoria culturală a județului Caraș-Severin”, a declarat unul dintre organizatori, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, Gheorghe Țunea.

La simpozionul, organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin şi de Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Ion Românu”, au fost prezenți printre alții: Octavian Peptenar, Dana Bălănescu, Nicolae Sârbu, Mircea Zaberca, Ada Chisăliță, Mihai Todor, Vasile Petrica, Ion Vela, Marcu Mihail Deleanu, Petru Berbentia și Nicolae Dumitru Vlădulescu. Nu a lipsit nici văduva celui omagiat, Doina Boldea.

Pe rând, cei prezenți la simpozion au depănat amintiri despre omul de cultură omagiat, despre care directorul Teatrului de Vest din Reșița, Nicolae Dumitru Vlădulescu, spunea că refuză să creadă că nu mai este printre noi. Profesorul Octavian Peptenar, care a colaborat timp de 30 de ani cu Velișcu Boldea, la ansamblul Semenicul, a evocat hotărârea cu care acesta lupta pentru păstrarea autenticității costumului și jocului popular: ”Înaintea fiecărui turneu în străinătate, o zi întreagă membrii ansamblului îi prezentau valiza cu costume, ca să fie sigur că toate costumele sunt autentice, așa cum le-a dorit, apoi pentru fiecare dans din fiecare zonă a țării, pentru autenticitatea dansului, aducea un coregraf din zona respectivă, așa au lucrat cu noi Tita Sever sau renumitul Puiu Vasilescu”, a povestit profesorul Peptenar.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157650864247996″]

Simpozionul de astăzi a fost precedat ieri de un spectacol dedicat lui Velișcu Boldea, la care au participat 7 colective artistice: două fanfare – cea de copii și cea de adulți din Bănia, 3 ansambluri din Valea Almăjului  – Ion Luca Bănățeanu și Almăjeana din Bozovici și Cununița din Bănia, ansamblurile Reșițeana și Semenicul din Reșița.

Velișcu Boldea s-a născut în 1937, în localitatea Prilipeț și a decedat la 22 februarie 2006. De la înființarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin (fosta Casă Județeană a Creației Populare) din 1968 și până în anul 2000, când s-a pensionat, a fost managerul acestei instituții. De numele lui Velișcu Boldea se leagă înființarea unor colective artistice, cum ar fi ansamblul Semenicul, ansamblul Balada Cernei din Băile Herculane, Petniceana de la Petnic sau Ciobănașul din Băuțar. Velișcu Boldea a fost recunoscut și pentru munca depusă în calitate de coregraf, dar și pentru modul în care a pus în scenă diverse obiceiuri populare din Banatul Montan, cum ar fi măsuratul oilor sau nunta din Valea Bistrei.

Karina TINCUL