O treime din alimentele produse se irosește la nivel mondial, mai exact de trei ori hrana necesară pentru întreaga populație a globului. Potrivit celor mai recente estimări, în perioada 2006 – 2012, risipa alimentară la nivel european s-a dublat, acest fenomen crescând tot mai mult, de la an la an. România se clasează în top zece țări care nu au remușcări atunci când satură tomberoanele de mâncare rămasă neatinsă.
Pe locul nouă la nivelul Uniunii Europene, acolo unde se aruncă 89 de milioane de tone de alimente pe an, România se clasează în top cu 2,55 la sută din totalul risipei, cu foarte puțin în urma Marii Britanii, cu 16,12 procente, Germania cu 11,63 la sută și Olanda cu 10,59 la sută.
În asemenea condiții, directorului general al Direcţiei Generale Industrie Alimentară, Viorel Morărescu, susține că România trebuie să înceapă chiar din acest an să reducă risipa alimentară, dar pentru asta este nevoie de o strategie foarte bine pusă la punct.
Chiar și Parlamentului European a decis în data de 9 ianuarie 2012, ca până în anul 2020, la nivel european, fenomenul risipei alimentare să fie redus cu 50 la sută.
Care sunt principiile pe care se va axa strategia?
Viitoarea strategie de reducere a risipei alimentare urmărește punerea în aplicare a unui Plan Naţional de Acţiune bazat pe studii şi anchete privind evaluarea şi dimensionarea fenomenuluil.
De asemenea, poate cel mai important aspect urmărit de viitoare strategie este conştientizarea consumatorilor cu privire la efectele risipei alimentare. Realizarea unui ghid de consum al alimentelor care să fie distribuit în şcoli, instituţii şi autorităţi publice, ar fi un pas important în acest sens, susțin autoritățile competente.
De asemenea, se urmărește organizarea unor campanii de comunicare, educaţie şi acţiuni de responsabilitate socială, dar și a unor platforme de comunicare on-line şi conexiunea la alte grupuri de comunicare şi acţiune.
„Ne propunem crearea unei platforme comune de comunicare şi informare a grupului şi constituirea unor subgrupuri tematice, on-line, cu acces public la baza de informare, atât din paginile web a membrilor cât şi din Google, în vederea intensificării acțiunilor şi realizarea obiectivelor. Ne dorim accesarea unor fonduri şi programe de finanțare pentru realizarea strategiei. În acest sens a fost depus un proiect la Aria Tematică A10 – Cooperare pe SUERD, în luna septembrie 2014 şi urmează lansarea unei noi propuneri pe Aria Tematică A8 Competitivitate – gestionată de Ministerul Economiei, care va fi susţinut în grupul de lucru din care MADR şi alţi membri fac parte.Estimăm ca în prima parte a acestui an Strategia să intre în dezbatere publică”, spune Viorel Morărescu, directorul general al Direcţiei Generale Industrie Alimentară, într-un interviu pentru Totb.ro.
Alexandra JURCA
