Cu cămările burdușite de zacuscă, dulcețuri și legume, cărășenii par să prefere stilul rudimentar de viață. Cel puțin asta reiese dintr-un top realizat de Ziarul Financiar. Nu numai că bate vântul prin restaurantele cărășene, dar acestea nici nu rezistă foarte mult pe piață.
În afara zonelor turistice, acolo unde românii dau năvala în cea mai mare parte a anului pentru a degusta câte o bunătate bănățeană, Caraș-Severinul nu abundă în restaurante. Acest lucru nu reprezintă chiar o lipsă, și asta pentru că studiile arată că mentalitatea și buzunarele cărășenilor nu se mulează deloc cu o cină luxoasă la un restaurant.
După cum se știe deja, Bucureștiul este cea mai puternică piaţă de restaurante din România. La o distanță destul de mare, dar venind puternic din urmă, recuperează și judeţele Cluj, Constanţa, Braşov şi Timiş, acestea având însă o piață a restaurantelor și de șase, până la nouă ori mai mică decât cea a Bucureștiului. Acest top a fost raportat la cifra de afaceri totală a firmelor din domeniu.
Situația pe anul 2013 arată astfel:
La polul opus se găsește și Caraș-Severinul, pierdut printre județele Ialomița, Sălaj și Călărași, cu încasări de până la 100 mai mici decât cele din capitală. Potrvit Ziarului Financiar, această situație se datorează în primul rând faptului că aceste județe se încadrează printre cele mai sărace la nivel național, cu rata șomajului ridicată, salarii la limita mediei naționale, și o mentalitate încă rămasă în urmă.
„Trebuie să recunosc că este greu să te menții, așa cum este greu să menții un orar bine stabilit pe ușă. Sunt multe zile, mai ales în timpul săptămânii, când putem număra clienții pe degete și ne întrebăm dacă se merită să mai deschidem mâine sau nu. Avem noroc cu zilele de weekend, atunci când văd că oamenii încep să prefere să se destindă la o masă în oraș decât să stea în fața aragazului. Dar nici aici nu puteam garantă că avem ca și clienți foarte mulți cetățeni ai stațiunii, pentru că vin și mulți turiști din alte colțuri ale țării”, a explicat unul dintre proprietarii de restaurante din Băile Herculane.
Cărășenii nu servesc cu plăcere nici produsele fast food
Chiar dacă lipsa deschiderii față de ieșirea la restaurant poate fi interpretată ca un aspect negativ al mentalității cărășene, faptul că județul nu salivează după produsele fast food nu poate fi decât lăudabil.
Marile companii de fast food nu au îndrăznit încă să de apropie de Caraș-Severin, reticent în cea mai mare parte la astfel de produse, iar cărășenii par să nu bată cu tacâmurile în masă după astfel de ,,specialități”.
Potrivit România Liberă, bucureștenii sunt cei care, atunci când nu mănâncă la restaurant, se îndoapă cu shaworma și kebab. Excluzând micile „bucătării” de fast food de cartier, în capitală există aproape 100 de localuri de astfel de produse, sub branduri recunoscute internațional.
Nici Constanța, Clujul, Argeșul, Brașovul, Timișul, și alte 16 județe nu se dezic de locurile fruntașe ocupate pe podiumul degustătorilor de fast food.
Alexandra JURCA
