Cred că nici cel mai iscusit analist de politică internă nu înțelege ce se întâmplă acum în România. Desigur la modul teoretic toți știm că ar trebui declanșate consultări ale președintelui cu formațiunile politice, urmate de desemnarea unui premier, formarea unui cabinet, analiza membrilor cabinetului de comisiile de specialitate și în final prezentarea miniștrilor și a programului de guvernare în plenurile reunite ale celor două camere ale Parlamentului pentru investirea noului cabinet. Atâta doar că socoteala din…Constituție nu prea se potrivește cu cea din viața de zi cu zi.
Dar ce rost are să ne mai împiedicăm acum de ce scrie în cartea de căpătâi a democrației noastre dâmbovițene, dacă nici până acum nu prea am ținut cont de ea. Iar dacă facem rabat de la litera și spiritul ei se pot întâmpla lucruri…nasoale. Păi haideți să analizăm. Președintele Iohannis, care conform aceleași Constituții ar trebui să fie mediator în viața politică internă a fost în campania electorală principalul agent electoral al PNL-ului, partid care l-a propulsat de două ori în fruntea statului. A ieșit zilnic pe toate posturile TV, a apărut în toată presa scrisă sau on-line, a criticat de dimineața până spre-înserat PSD-ul, cum că e toxic, antiromânesc, anti european și câte și mai câte. Nu sunt PSD-ist, nu am culoare politică și mă bucur că am reușit să rămân așa, dar ceea ce a făcut Klaus Iohannis mi se pare că nu bate cu fișa postului domniei sale, de președinte.
A săpat la PSD cât a putut. Atât de mult, încât internauții au postat deja pe rețelele de socializare o glumă: „Atât a săpat Iohannis la PSD, până când a dat de AUR“. Cred că PSD-iști ar trebui să-l facă membru de onoare, să-i ridice o statuie ceva, ori măcar o diplomă să-i dea, nu de alta dar dacă nu vorbea de ei zi de zi nu făceau nici jumătate din scorul pe care l-au realizat la alegerile de Moș Nicolae. Iar soclul statuii (dacă o fi să fie vreodată), să-l facă cei de la AUR că și ei au obținut un procent important de voturi, mulțumită aceluiași președinte jucător activ în politica românească.
Dar știți cum se spune: ce a fost a fost, ce va fi…vom mai vedea. Oare? Pentru că la ce se întâmplă acum în țară, tare mă tem că puțini vor mai fi cei care vor prinde finalul acestui spectacol. S-a început împărțirea ministerelor, au avut loc primele tatonări, primele replici mai acide, primele împunsături (cele din campanie nu se mai pun), toate prin intermediul mass-media, pentru că la aceeași masă nu s-au așezat. Chiar dacă teoretic primele consultări vor avea loc la sfârșitul acestei săptămâni, Klaus Iohannis a avut deja discuții cu liberalii lui, cu UDMR-ul și cu USR-iștii lui Barna. Cât despre PSD, acesta i-a ignorat total. Îngrijorător e că de fapt nu l-a ignorat pe Ciolacu, pe Firea ori pe Grindeanu; ei au pierit pe mâna și pe deciziile lor. A ignorat 30% din electoratul care i-a votat și aici e vorba de milioane de români.
Orban a fost „sfătuit“ să demisioneze din fruntea executivului și i s-a promis șefia Camerei Deputaților. Atâta doar că la această poziție mai speră și USR-ul cu plus cu tot prin Dan Barna, dar și Kelemen Hunor de la UDMR; ioi iștenem. Se pare că avem și un nume de viitor premier, în persoana actualului ministru de Finanțe, Florin Cîțu. Lucru bun, vorba unui fost coleg de breaslă, lucru bun. Negocierile se anunță furtunoase pentru că fiecare formațiune politică e conștientă că fără ea nu se poate face guvernul. Fiecare dintre liderii acestor partide au anunțat că vor ministere, secretari de stat, funcții în aparatul deconcentratelor. Fiecare dintre ei au câte un program, au planuri, obiective. Va fi o luptă la baionetă pentru a obține cât mai mult, cu cât mai puțin.
De partea cealaltă, PSD-ul se uită năuc la ceea ce se întâmplă. Mai iese câte un lider cu aceeași placă de gramofon stricată: „Noi așteptăm să ne cheme președintele la negocieri, pentru că noi am câștigat alegerile“. Pe bune? Sunteți siguri? Cred că și dacă ați fi câștigat cu 90%, Iohannis tot un premier de la PNL ar fi desemnat, așa că băieți…un duș cu apă rece cred că v-ar prinde bine. Astea sunt păcatele pe care le trageți de la greșelile în lanț săvârșite de voi de-a lungul timpului. Cam de când a demisionat Ponta din fruntea Guvernului și din partid.
Singura formațiune cu „cohones“ e AUR care începe să-mi câștige respectul. E drept că au și ei uscăturile lor, dar de ce să ne uităm în ograda vecinului când la noi e balamucul cât casa. Ăștia au spus că nu vor vota nici o formațiune politică, nu vor fi de acord cu niciun proiect care contravine binelui românilor și nu vor face nici un fel de asociere, nici la putere nici în opoziție. Dacă o țin tot așa, peste 4 ani fac Guvernul singuri. Între timp, noi stăm ca tembelii cu nasu în TV-eu și așteptăm ceva de la cei pe care i-am votat acum 3 – 4 zile. Dar așa cum se bănuia, dacă așteptările sunt mari, dezamăgirile sunt pe măsură. Așa că eu îmi mai fac o pungă de pop-corn american din cucuruz românesc (și ăsta cât o mai fi) și aștept seria a doua. Sincer nu știu în ce categorie intră filmul ăsta: acțiune, SF, comedie ori dramă; sau din fiecare câte un pic. Oricum accesul copiilor sub 18 ani e stric interzis, nu de alta dar nu e nimic educativ în el.
Dan AGACHE
o glumă: „Atât a săpat Iohannis la PSD, până când a dat de AUR“.
–
Ei, nu chiar.
A săpat câta şi la PNL, pe când era să distribuie “lumina” … miliţienii.
Chestiune de calendar, ştiţi voi …
În rest “manus manum lavat”, PNL promovat la Joianis şi Joianis promovat la PNL.
Adică: “manus manum … labat”