Despre priceperea meseriașului român s-a scris mult, s-a vorbit la fel de mult, iar aprecierile la adresa acestuia au fost adevărate. De altfel pe vremea împușcatului circula un banc la modă despre priceperea inginerului și a meseriașului autohton. Cică rușii ar fi furat de la americanski planurile secrete ale unui avion stealth, dar când inginerii ruși au asamblat după planuri avionul, le-a ieșit ……tractor !
Drept pentru care au solicitat sprijinul, așa cum era normal, unei echipe japoneze de meseriași, dar rezultatul a fost același : a ieșit tractor ! În ultimă instanță au apelat, ei, rușii, la o echipa de ingineri romani, iar la final, ce să vezi, a ieși ditamai avionul invizibil ! Fiind întrebați romanii cum de-au reușit performanța asta , modești din fire, au recunoscut că, inițial, tot tractor le ieșise și lor după planuri, dar l-au luat la pilă până l-au făcut avion !….
În ultimele decenii, odată cu vânzarea en gros și en detaille a industriei noastre, meseriașul roman s-a orientat spre piețele occidentale, tinichigiul roman, strungarul roman, mecanicul roman, au plecat încet, dar sigur, din țară…Acolo unde, cum era și normal, priceperea meseriașului nostru este recunoscută, chiar dacă de multe ori, munca acestuia nu este plătită la adevărata valoare.
În lumina acestui exod, de vreo douăzeci de ani, statul roman nu a mișcat un deget pentru revigorarea școlilor profesionale, altădată adevărate pepiniere de meseriași. Bacalaureatul din ultimii 10 ani a fost căzut cu brio de foarte mulți absolvenți de liceu, în urma acestor examene nu au rămas decât perlele , unele de legendă, scrise de elevul roman. Și nici aici statul nu a făcut mai nimic de ceva timp , pentru repararea situației de fapt.Astfel, am ajuns să fim un popor cu absolvenți fără diplome de bacalaureat, cu absolvenți de facultăți la distanță sau la fără frecvență, care nu își găsesc de lucru decât în comerțul autohton , în turism, sau pe la mall-urile importate, de voie, de nevoie, din 90 încoace.
Ecourile ultimelor examene de BAC încep să se estompeze încet, nivelul de promovabilitate este unul mai ridicat decît anii trecuți, dar dezamăgirea rămâne….Paradoxul constă în faptul că elevul de liceu sau studentul de dinainte de 89, făceau într-adevăr carte , iar dascălii romani erau și ei adevărați ! Despre nivelul de cultură al adolescentului roman , fără discuție , era mult peste media europeană.
În 2016 , guvernul de la acea vreme a emis un ordin, cred că 5068, prin care se punea la punct admiterea în învățământul profesional . Ce s-a ales de acest ordin ?
Când vom putea din nou vorbi despre banda rulantă care asigură statului de drept, meseriașii pe care îi merită ?
Vă pup brusc!
Adi NICA
