Ziua Dezrobirii Romilor, sărbătorită începând din 2011 în 20 februarie, a fost marcată în avans la Instituţia Prefectului – Judeţul Caraş-Severin, în cadrul unei şedinţe a Grupului de Lucru Mixt pentru Romi.

Evenimentul organizat vineri, 19 februarie, în sala de şedinţe a Palatului Administrativ a reunit membri ai Biroului Judeţean pentru Romi din cadrul Instituţiei Prefectului – Judeţul Caraş-Severin, liderii comunităţilor de romi din judeţ, mediatori şcolari, sanitari şi reprezentanţi ai câtorva instituţii publice locale.

Timp de jumătate de oră participanţii au urmărit filmul documentar „Sclavia Romilor. Lungul drum către libertate”, prima producţie de acest gen despre robia romilor din Țările Române, realizată de Centrul național De Cultură a Romilor „Romano Kher” în colaborare cu o echipă de experți în domeniu şi istorici.

Data de 20 februarie 1856 reprezintă pentru romii din România data eliberării din sclavie a ultimei categorii de robi ce aparţineau proprietarilor particulari, prin „Legiuirea pentru emancipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Românesc”, promulgată de domnitorul Barbu Ştirbei, pe baza unui text întocmit de Petre Mavrogheni şi Mihail Kogălniceanu.

Până la acel moment, romii erau consideraţi proprietate absolută a stăpânului, care dispunea de ei ca de orice alt bun, putând să îi cumpere sau să îi vândă, să-i dăruiască, să-i lase moștenire şi avea asupra acestora drept de viaţă şi de moarte. Condiţia de sclav mai însemna şi sărăcie, condiţii de trai mizerabile, înfometare, pedepse severe și bătaie frecventă. Romii se puteau căsători doar cu consimţământul stăpânului, iar dacă cei doi soţi aveau stăpâni diferiţi, era necesar consimţământul ambilor stăpâni. Dacă robii se căsătoreau fără acordul stăpânilor, erau despărţiţi, iar copiii lor erau împărţiţi între stăpâni.

„Orice naţiune e obligată să estompeze greşelile trecutului, astfel încât acestea să nu mai fie repetate. Să fim conştienţi că trăim într-o lume în care egalitatea, libertatea sunt produse goale le interior, dar frumos ambalate. Noi în România suntem cetăţeni ai statului român şi acesta este cel mai important drept. Carenţele neamului ţigănesc sunt date de reprezentanţii tiganilor în România, în mare parte impostori, escroci are ocupă funcţii şi promovează doar tâmpenii, fără să ştie măcar să grăiască ţigăneşte şi care sunt adevăratele valori ale neamului. Felicit Prefectura pentru iniţiativa de a organiza acest eveniment”, a declarat Petru Şain, liderul Ligii Romilor din Clisura Dunării.

Pe lângă aprecierile pentru organizarea evenimentului, romii au ţinut să aducă în atenţia membrilor grupului de lucru problemele cele mai grave cu care se confruntă comunităţile: lipsa cronică a locurilor de muncă, neacordarea de ajutoare sociale celor îndreptăţiţi, lipsa de cantine sociale pentru copiii care urmează o formă de învăţământ, lipsa mediatorilor şcolari şi sanitari, asistenţă medicală deficitară pentru că majoritatea nu sunt înscrişi la nici un medic de familie şi lipsa cărţilor de identitate cauzată de faptul că cei mai mulţi dintre romi nu au acte de proprietate pentru spaţiile în care locuiesc.

Diana RADU