Proiectul legislativ prin care 21 iulie devine Ziua Banatului a fost adoptat de Senatul României în primăvara anului 2016.
Încă din 2012 Liga Bănăţeană a propus ca data de 21 iulie să devină sărbătoarea oficială a regiunii. Mai mulți parlamentari timișeni au inițiat acest demers legislativ.

În 1718, în ziua de 21 iulie, a fost încheiat Tratatul de la Passarowitz (Požarevač – Serbia). În urma acestui acord, Banatul şi alte teritorii stăpânite de otomani sunt încorporate Casei de Habsburg. Este practic momentul de (re)naştere a Banatului, care a devenit din nou o provincie europeană şi creştină, iar măsurile luate de noua administraţie au reconstruit aproape de la zero această regiune. De atunci a apărut sub titulatura de „ţară de Coroană”, Banatul Timişoarei, Banatul timişan ori Banat, aceasta fiind prima formă de organizare oficială a teritoriului denumit azi Banatul Istoric.

În perioada 1714-1718, otomanii au avut mai multe succese împotriva Veneţiei şi în luptele purtate în Grecia, dar au fost înfrânţi la Petrovaradin, în 1716, de către trupele imperiale habsburgice conduse de prinţul Eugen de Savoia. Tratatul de la Passarowitz din 21 iulie 1718 a fost cel prin care s-a încheiat războiul dintre Imperiul Otoman, pe de-o parte, şi Imperiul Habsburgic şi Republica Veneţiană, de cealaltă parte. Imperiul Otoman a pierdut Banatul Timişoarei, Serbia de Nord (inclusiv Belgradul), nordul Bosniei şi Oltenia în favoarea Casei de Habsburg. Belgradul şi Oltenia au fost obţinute ulterior înapoi de Imperiul Otoman în 1739 prin Tratatul de la Belgrad.

Provincie administrată timp de peste 160 de ani de Imperiul Otoman, Banatul a fost predat noii administrații în urma păcii de la Passarowitz (Požarevac, Serbia). Casa de Austria a preluat de la otomani Banat, pe atunci, o provincie mai mult apropiată de lumea asiatic-orientală decât de continentul european. Remedierea tuturor neajunsurilor, dar şi a urmărilor ocupaţiei otomane părea o lucrare ce necesita mai multe secole, dar în timpul a doi mari suverani ai Casei de Habsburg, împăratul Carol al VI-lea şi fiica sa Maria Thereza, provincia Banatului a cunoscut schimbări radicale ce au plasat-o, pe drept cuvânt, în lumea Europei civilizate.

În anul 1717 este numită Comisia de organizare a Ţării Banatului, avându-l preşedinte pe contele Mercy (primul guvernator civil și militar al Banatului), iar ca adjunct al său a fost numit generalul Wallis, comandantul cetăţii Timişoara. Operaţiunile militare antiotomane au continuat în primăvara anului 1717. Această situaţie a întârziat organizarea administraţiei Banatului, provincia imperială rămânând mai departe structurată în patru mari districte (Caransebeş, Ciacova, Panciova şi Marga). În 12 iulie 1717 contele Mercy a înaintat Camerei Aulice un memoriu intitulat „Proiect modest de organizare a Banatului Timişoarei” („Unvorgreifliches Einrichtungss-Projectu in dem Banat Temesvar”) în care au fost stabilite obiectivele de natură fiscală ale conducătorilor celor patru districte mari, întâistătătorilor lor oferindu-li-se caracterul unor administratori camerali.

În acest memoriu, generalul Mercy şi colaboratorii săi au evidenţiat faptul că între Banat şi celelalte „ţări” ale Casei de Habsburg exista o mare deosebire prin faptul că, după înlăturarea stăpânirii otomane, aici nu erau nici stări privilegiate şi nici nobili, toate veniturile revenindu-i împăratului în dubla sa calitate, de suveran şi unic stăpân de pământ.

În perioada 1714-1718, otomanii au avut mai multe succese împotriva Veneţiei şi în luptele purtate în Grecia, dar au fost înfrânţi la Petrovaradin, în 1716, de către trupele imperiale habsburgice conduse de prinţul Eugen de Savoia. Tratatul de la Passarowitz din 21 iulie 1718 a fost cel prin care s-a încheiat războiul dintre Imperiul Otoman, pe de-o parte, şi Imperiul Habsburgic şi Republica Veneţiană, de cealaltă parte. Imperiul Otoman a pierdut Banatul Timişoarei, Serbia de Nord (inclusiv Belgradul), nordul Bosniei şi Oltenia în favoarea Casei de Habsburg. Belgradul şi Oltenia au fost obţinute ulterior înapoi de Imperiul Otoman în 1739 prin Tratatul de la Belgrad.

sursa: ziarultimisoara.ro

Elena FRANȚ

Deși fac parte din partide diferite, Valeria Schelean și Ion Mocioalcă par să fie de acord atunci când este vorba de a alege o zi în care să fie sărbătorit Banatul. Ambii deputați sunt semnatarii unui proiect de lege prin care se dorește promovarea identității regionale, prin declararea datei de 21 iulie ca fiind Ziua Banatului. Proiectul de lege se află în prezent în dezbatere la Senat. 

Propunerea legislativă a fost depusă la finalul anului trecut în Parlamentul României, fiind susținută de 22 de deputați și senatori, printre care și cărășenii: Valeria-Diana Schelean-Șomfelean, copreședinte al PNL Caraș-Severin și Ion Mocioalcă, președintele filialei județene a PSD. În cazul în care proiectul ar fi aprobat, Ziua Banatului va fi sărbătorită pe data de 21 iulie, dată la care s-a semnat, în 1718, Pacea de la Passarowitz, prin care Imperiul Otoman pierdea Banatul Timişean, care a trecut sub ocupaţia Casei de Habsburg.

„Luând în considerare faptul că Banatul a revenit în rândul regiunilor europene la data aceea şi faptul că aspectul fizic şi cultural de astăzi al regiunii îşi are originile în acea perioadă, prezenta iniţiativă legislativă propune declararea zilei de 21 iulie, ziua încheierii păcii de la Passarowitz, Ziua Banatului. Cu această ocazie, pot fi organizate manifestări culturale, spectacole cultural-artistice, oferind astfel tuturor bănăţenilor şi celor care respectă istoria Banatului posibilitatea de a sărbători anual, într-un mod instituţionalizat, ziua stabilită prin lege”, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.

Deși inițiativa instituirii unei Zile a Banatului este privită în general cu ochi buni, data aleasă de politicieni a stârnit însă și o serie de nemulțumiri, existând voci care afirmă că ziua de 21 iulie reprezintă de fapt trecerea Banatului din ocupaţia turcească în cea habsburgică. În ciuda faptului că după aceea dată se constată o evoluție a Banatului, este totuși o zi care marchează o ocupaţie străină, susțin cârcotașii.

„Provincie administrată timp de peste 160 de ani de Imperiul Otoman, Banatul a devenit parte a Imperiului Habsburgic în urma păcii de la Passarowitz (Pozarevac, Serbia) la data de 21 iulie 1718. Istoricii consideră că aceasta este data în care Banatul a redevenit o regiune europeană civilizată. După aceasta s-a bucurat de un statut aparte, fiind considerat domeniu al Coroanei și Camerei Imperiale, subordonat, în toate domeniile, forurilor centrale ale monarhiei habsburgice. Acest statul a conferit regiunii o dezvoltare economică accentuată, prin implementarea unei strategii de dezvoltare coerentă și eficientă”, mai susțin inițiatorii propunerii, în expunerea de motive.

Proiectul de lege se află în dezbaterea Senatului. Nu este prima inițiativă de acest fel din România, în trecut fiind deja adoptate legi pentru Ziua Bucovinei și cea a Dobrogei.

Karina TINCUL