Patru dintre zimbrii aduși de cei de la WWF în Munții Țarcu au decedat recent, cel puțin doi dintre aceștia fiind atacați de o haită de câini hoinari. Reprezentanții organizației de mediu atrag atenția asupra pericolului pe care câinii sălbăticiți îl reprezintă pentru fauna sălbatică din zonă, având în vedere că aceștia au ajuns să prădeze cel mai mare mamifer din Europa, printre are și primul pui conceput și adus pe lume în libertate în zona Banatului Montan.  

„În urma vizitelor de monitorizare a turmei de zimbri din Munții Țarcu de săptămâna trecută, rangerii WWF-Rewilding au descoperit că 4 exemplare au murit din cauza unei combinații de factori. Cei mai slăbiți dintre zimbri au fost alungați din turmă, ceea ce i-a făcut extrem de vulnerabili, drept urmare, cel puțin doi dintre ei au căzut pradă unei haite de câini hoinari ce s-a format în zonă.  

Echipa WWF a fost în teren împreună cu medicul veterinar și membri ai asociației care gestionează fondul cinegetic, au analizat datele, urmele de pe cadavre și din jurul cadavrelor, precum și înregistrările de pe camerele de monitorizare amplasate în zonă, concluzionând că un grup de câini sălbăticiți a hăituit și atacat cel puțin două dintre exemplare (ambii masculi)”, precizează reprezentanții WWF.

 În zonă s-a format o haită de 15 câini sălbăticiți, aceasta fiind în prezent cel mai puternic grup de prădători din zonă, făcând competiție lupilor, o competiție considerată de cei de la WWF ca fiind neloială. În plus, susțin reprezentanții organizaților de mediu, câinii diminuează semnificativ numărul indivizilor din speciile sălbatice care sunt hrană pentru lupi, cum ar fi cerbi, căprioare, mistreți, iepuri și așa mai departe.

„Imaginile surprinse de camerele noastre de monitorizare confirmă prezența lupilor în zonă, însă in număr redus. Localnicii, în special proprietarii de oi, își explică dispariția unui număr important de animale domestice în anul trecut (fără alarmarea câinilor de pază în momentul atacului), prin activitatea acestei haite de câini sălbăticiți. Membrii asociației cinegetice au identificat în teren (după urme) și hăituirea unui porc mistreț pornind de pe valea Râului Lung, trecând  peste valea Râului Alb si până în Valea Higegului”, explică cei de la WWF.

Karina TINCUL

După ce au revenit în sălbăticia munților din Banat, de unde au dispărut în urma cu peste 200 de ani, zimbrii sunt acum în pericol de a-și pierde noua „casă”, atrag atenția reprezentanții WWF România. Motivul: Comisia Europeană intenționează slăbirea Directivelor Natura 2000, cele care asigură protecția habitatelor naturale, pentru a face aceste ariile protejate mai „prietenoase” cu afacerile. 

La sfârșitul săptămânii trecute, 14 zimbri au ajuns în Munții Țarcu, la Armeniș, aduși din diverse rezervații din Elveția, Germania, Belgia și Franța. Aceștia s-au alăturat exemplarelor aduse anul trecut în Banat și care au fost eliberate în sălbăticie, după mai multe luni petrecute într-o zonă de aclimatizare.

 „De la momentul dispariției din sălbăticie, acum 200 de ani, zimbrii au reprezentat o verigă-lipsă din lanțul trofic specific acestor zone. Împreună cu Rewilding Europe, reintroducem specia în habitatul din care a lipsit – situl Natura 2000 Munții Țarcu. Pentru ca eforturile noastre și planurile de dezvoltare comunitară la nivel local să nu fie în zadar, susțineți păstrarea Directivelor Natura 2000, un set de legi vitale care protejează ce avem mai prețios în mediul natural. Animalele sălbatice și cele mai valoroase zone naturale ale noastre depind de aceste legi. Acum, Comisia Europeană ia în considerare slăbirea acestora, ceea ce înseamnă irosirea unui progres realizat în ani de zile”, susțin reprezentanții WWF România.

Fără Directivele Natura 2000 care asigură o stare bună a habitatului, situl Natura 200 din Munții Țarcu nu ar mai fi atât de primitor cu zimbrii și cu animalele în general, afirmă ecologiștii. Pentru ca mamiferele să nu își piardă „casele” proaspăt găsite, cei de la WWF îndeamnă cetățenii să semneze o petiție prin care se cere păstrarea protecției legale pentru cele peste 500 de situri Natura 2000 din România, printre care și cel din Munții Țarcu. Cei interesați de semnarea acestei petiții o pot face intrând pe site-ul www.wwf.ro/campanii/alertapentrunatura.

Această campanie prin care se dorește convingerea Comisiei Europene că legile prin care sunt protejate aceste situri trebuie apărate nu slăbite, este organizată de Birdlife, European Environmental Bureau, WWF și Friends of the Earth Europe și susținută de circa 100 de ONG-uri la nivel european.

În ceea ce privește zimbrii, reprezentanții WWF mai menționează că prima turmă din Țarcu, cea adusă anul trecut, s-a adaptat bine la noul mediu, mamiferele și-au redobândit instinctele de animal sălbatic și aptitudinile necesare supraviețuirii în natură, iar turma are o structură socială stabilă.

Zimbrul e cel mai mare mamifer terestru din Europa, ajungând să cântărească până la 1000 de kilograme și să aibă o înălțime la greabăn chiar și peste 1,9 m. Odinioară era prezent pe tot continentul, cu excepţia unor zone din sudul Spaniei și Italiei şi nordul Scandinaviei. Ultima redută a zimbrilor în România a fost în Carpații Orientali, înainte să dispară definitiv, în 1790. Azi România e una dintre cele 9 țări europene cu zimbri care trăiesc înlibertate, după Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina, Polonia, Slovacia, Rusia și Germania. În România, o altă „familie” de zimbri trăiește în libertate în Parcul Natural Vânători Neamț.

Deși există eforturi de reintroducere a zimbrului în mai multe țări din Europa, rămâne încă o specie vulnerabilă, din cauza pericolului de consangvinizare, a bolilor, a habitatelor încă reduse care nu permit migrarea indivizilor și a lipsei unor populații viabile.

Citește și 14 zimbri au ajuns astăzi la Armeniș! La 200 de ani de la dispariție, blândele mamifere se întorc în sălbăticia Banatului!

Karina TINCUL

Trei dintre zimbrii din rezervația de la Armeniș au murit în ultima perioadă, existând suspiciuni că ar fi decedat din cauza bolii bluetongue, după ce sute de animale din Caraș-Severin au fost contaminate cu această maladie. 

Specialiștii WWF și Rewilding Europe, cei care s-au ocupat de aducerea zimbrilor în județul Caraș-Severin vin cu o altă explicație. Conform acestora, schimbarea de anotimp și o toamnă cu o umiditate sporită reprezintă o perioadă cu un consum mare de energie pentru zimbri, lucru ce le-a scăzut imunitatea.Totodată perioada aceasta de trecere între anotimpuri în care animalele iși schimbă părul, le solicită suplimentar organismul. Aceste slăbiciuni vin în completarea unui stress pre-existent la care zimbrii au fost supuși în urma tranchilizării, transportului și schimbărilor prin care au trecut la venirea în România. Toți acești factori și-au lăsat amprenta pe cei mai slăbiți dintre ei, iar trei dintre exemplare au murit.

Cu toate acestea, reprezentanții WWF nu exclud nici posibilitatea bolii care a făcut ravagii în Caraș-Severin: boala limbii albastre. ”Așteptăm concluziile analizelor trimise către Autoritatea Națională Sanitar Veterinară din București. Există suspiciunea că boala limbii albastre, apărută pentru prima dată în România în ultimele luni, ar fi afectat aceste animale. Boala nu este contagioasă, ci se transmite prin culicoide (musculiţe înţepătoare), iar ceilalți zimbri din Armeniș sunt într-o stare stabilă și nu arată semne de slăbiciune. WWF-România a făcut apel la mai mulți specialiști din țară și străinătate, pentru a forma un grup de lucru care să găsească cele mai bune soluții pentru a proteja aceste animale în timpul iernii”, a precizat Oana Mondoc, specialist în comunicare WWF România.

Dacă pe vremuri zimbrii rezistau cu brio gerului românesc, astăzi animalele sunt foarte sensibile. “Iarna este o perioada foarte grea pentru aceste animale, iar prioritatea noastră în acest moment este ca zimbrii să să se desfășoare într-un cadru cât mai sălbatic, fără contact uman, care poate fi o cauză de stres suplimentară. Resălbăticirea nu este un proces ușor, aici ei învață să trăiască liberi, să își caute singuri hrana cea mai bogată în nutrienți și să se ferească de prădători”,spune Joep van de Vlasakker, specialistul în zimbri al programului Rewilding Europe.

În urmă cu câteva săptămâni, zimbrii din Munții Țarcu au fost transferați din zona de aclimatizare de 15 hectare intr-o zonă de semi-libertate de 10 ori mai mare. Aceasta este o zonă nouă pentru ei și intervin noi elemente de stress. Experții WWF și Rewilding Europe au petrecut săptămânile trecute analizând starea zimbrilor și au hotărât să reducă impactul uman asupra lor pentru a asigura un proces de adaptare cât mai natural. În consecință, situl va fi închis pentru tururi ghidate, sezonul turistic reluându-se la primăvară. Tot la primăvară, un nou grup de zimbri va fi adus în Munții Tarcu în vederea formării unei populații viabile de 500 de animale până în 2022.

Rewilding Europe și WWF-România implementează acest proiect împreună cu comunitatea locală din Armeniș și din împrejurimi, implicând antreprenori locali, direcții silvice, asociații de vânătoare și tur-operatori.

Karina TINCUL

Romanița, una din femelele zimbru care au ajuns luna trecută în comuna Armeniș, a adus pe lume primul pui, au anunțat pe Facebook reprezentanții WWF România, cei care au readus zimbrii în Caraș-Severin. Turma de la Armeniș numără în prezent 18 animale. 

Încă nu a fost „elucidat” sexul animalului, dar când va veni vremea alegerii unui nume reprezentanții WWF România promit că se vor consulta cu iubitorii de animale, interesați de creșterea și dezvoltarea rezervației din Caraș-Severin.

Vă reamintim, 17 zimbri au fost aduși la Armeniș în luna mai, din diferite centre de reproducere din Europa.  Zimbrul e cel mai mare mamifer terestru din Europa, ajungând să cântărească până la 1000 de kilograme și să aibă o înălțime la greabăn chiar și peste 1,9 m. Odinioară era prezent pe tot continentul, cu excepţia unor zone din Spania, Italia şi nordul Scandinaviei, se menționează pe pagina oficială a celor de la WWF România.

Ultima redută a zimbrilor a fost în Carpați, înainte să dispară definitiv, în 1790. Azi România e una dintre cele 9 țări europene cu zimbri care trăiesc în sălbăticie, după Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina, Polonia, Slovacia, Rusia și Germania. În lume trăiesc 5.046 zimbri (cifra din ianuarie 2014), dar numai 3,403 sunt în cirezi libere sau în regim de semi-libertate.

Zonele învecinate comunei Armeniș sunt printre cele mai favorabile din România, din punct de vedere al condițiilor naturale, pentru a găzdui o populație liberă de zimbri. Comuna Armeniș a fost aleasă pentru repopulare cu zimbri în urma unui studiu elaborat de experți care au analizat mai multe zone din județele Mehedinți, Gorj, Caraș-Severin și Hunedoara.

 Mai multe informații despre zimbrii puteți afla pe pagina oficială a celor de la WWF România.

Karina TINCUL