13 zimbri din Germania au fost aduși săptămâna aceasta la Măgura Zimbrilor din Armeniș. Coordonatorii proiectului de repopulare cu zimbri a zonei Munților Țarcu, Rewilding Europe și WWF România, susțin că fiecare animal  este valoros din punct de vedere genetic și este ales cu multă atenție de specialiști pentru a fi translocat și eliberat în acest habitat optim, Situl Natura 2000 Munții Țarcu.

„Cunoaștem arborele genealogic al fiecărui zimbru care este transportat. Spre exemplu, zimbrii care au ajuns acum provin din 9 rezervații și au petrecut aproape un an împreună pentru a forma grupuri sociale non-habituate cu prezența oamenilor în două rezervații: 10 exemplare în rezervația Springe și 3 în rezervația Donaumoos. Lucrăm cu peste 16 centre de reproduce și rezervații din Europa și ne consultăm cu numeroși specialiști pentru a identifica exemplarele de zimbru potrivite pentru a se alătura grupurilor aflate deja în libertate”, precizează Alexandra Sallay-Moșoi, manager tehnic în proiectul LIFE Re-Bison, WWF Romania.

Conform  coordonatorilor proiectului, obiectivul acestuia este de a crea o populație viabilă care se reproduce în sălbăticie și sprijină biodiversitatea zonei, dar reprezintă și o valoare culturală, un simbol care a permis oamenilor din comunități să redescopere frumusețea naturii care îi înconjoară, și să își dezvolte activități antreprenoriale bazate pe experiențe în natură.

Rangerii proiectului LIFE RE-Bison monitorizează cu atenție comportamentul zimbrilor pe o perioada de 21 de zile de carantină, timp în care noii-veniți se află într-un țarc de aclimatizare. Exemplarele sunt apoi eliberate în sălbăticie unde vor explora un teritoriu nou, bogat în păduri și pajiști.

„Aceste erbivore uriașe influențează în bine viața a peste 596 de specii de animale și 200 de specii de plante, deci conservarea pe termen lung a speciei zimbru este esențială pentru întregul ecosistem. De aceea este importantă fiecare decizie cu privire la realizarea unei populații viabile din punct de vedere genetic”, se arată într-un comunicat de presă transmis de WWF România.

Următorul transport va avea loc la finalul lunii mai și va conține 6 zimbri care provin din rezervația Avesta, Suedia. Toți zimbrii aduși de peste hotare se vor alătura celei mai mari populații de zimbri liberi din România, care acum este între 65 și 70 de exemplare.

Transporturile zimbrilor sunt posibile cu sprijinul Ministerului Mediului, Regiei Națională a Pădurilor – Romsilva, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, Serviciul Teritorial Caraș-Severin, Gărzii Forestiere Județene Caraș-Severin, Direcției Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Reșița, Primăriei comunei Armeniș și Ocolului Silvic Teregova.

Karina TINCUL

Județul Caraș-Severin găzduiește cea mai mare populația de zimbri în libertate din România. Iar populația de zimbri din Munții Țarcu, din vecinătatea comunei Armeniș, este în continuă creștere. Alți opt zimbri au ajuns săptămâna aceasta în zona de resălbăticire din Măgura Zimbrilor și peste câteva luni de acomodare se vor alătura celor peste 57 exemplare libere din Carpații Meridionali.

Inițiativa de repopulare cu zimbri a Rewilding Europe și WWF-România a ajuns la un număr record pentru România, care de 200 de ani nu a mai avut o asemenea populație numeroasă de zimbri în sălbăticie.

Cele 6 femele și 2 masculi de zimbru și-au început lungul drum către sălbăticie din 6 rezervații din Germania și Elveția (Wisentgehege Springe, Wisentgehege Donaumoos, Wildpark Bruderhaus, Nationalpark Kellerwald-Edersee, Nationalparkverwaltung Bayerischer Wald, Wisentgehege Hardehausen). Grupul de femele a fost găzduit de rezervația Springe timp de mai multe luni pentru a forma o turmă compactă și astfel a le mări șansele de adaptare într-un mediu nou. O echipă internațională de filmare a acompaniat transportul și va realiza un documentar despre cel mai mare mamifer terestru din Europa, informează reprezentanții WWF-România.

„Pregătirile pentru transport necesită multă atenție. De la selecția exemplarelor pentru a avea diversitate genetică, până la montarea colarelor și îmbarcarea lor, suntem cu totul focusați pe binele zimbrilor, pe șansa lor de a trăi în libertate”, mărturisește Florin Hălăștăuan, coordonatorul rangerilor.

Zimbrii sunt încă în perioada de năpârlire, dar în curând vor avea blana bogată și lucioasă. După perioada de aclimatizare, în care sunt atent monitorizați de rangeri și medicul veterinar, urmează eliberarea în zona de resălbăticire care le dă șansa să descopere un teritoriu nou și mozaicat, plin de păduri și pajiști. Porțile către sălbăticie se vor deschide peste câteva luni, iar zimbrii se vor alătura exemplarelor experimentate care se feresc de oameni.

Rangerii îi vor monitoriza prin semnalele GPS emise de colare, camere ascunse și mii de ore în teren pe urmele lor. Datele colectate sunt esențiale pentru a înțelege comportamentul și impactul lor asupra mediului, mai arată cei de la WWF-România.

foto&video: WWW-România

Karina TINCUL

Cea mai mare populație de zimbri liberi din România este în creștere, anunță reprezentanții WWF-România, după ce doi pui de zimbru au fost zăriți de rangerii proiectului LIFE Bison în turele de monitorizare din Munții Țarcu.

Conform celor de la WWF-România, în zona cunoscută sub numele de Măgura Zimbrilor, în vecinătatea comunei Armeniș, sunt acum peste 57 de zimbri liberi, dintre care cel puțin 12 născuți în sălbăticie. Puii fac parte din cel mai numeros grup văzut în sălbăticie, în România, de mai bine de 200 de ani, 24 de indivizi.

„Anul trecut s-au născut cel puțin 8 viței. Este cel mai mare număr văzut în Măgura Zimbrilor și sperăm că anul acesta vor fi și mai mulți care supraviețuiesc pentru a deveni adulți puternici” , precizează Daniel Hurduzeu, ranger în Măgura Zimbrilor, Armeniș.

La naștere, zimbrii cântăresc între 24-27 kg și se bucură de protecția și experiența uriașilor care pot ajunge până la 920 kg și măsura doi metri lungime. Puii se nasc de obicei vara și au suficient timp pentru a se acomoda mediului și să fie destul de puternici pentru a trece cu bine iarna, dar există excepții în care femelele dau naștere și iarna. Sarcina este de aproximativ nouă luni. Aceștia au blană roșiatică la naștere, dar după câteva luni, blana începe să se schimbe într-o nuanță ciocolatie și încep să năpârlească așa cum fac adulții. Culoarea și densitatea blănii de zimbru variază în funcție de anotimp.

„Nașterile în sălbăticie sunt un indicator important pentru proiectul de resălbăticire care ne spune că zimbrii s-au adaptat și prosperă în Carpații Meridionali, un mare succes pentru conservarea acestei specii vulnerabile și pentru biodiversitatea zonei”, precizează Marina Drugă, Manager proiect LIFE-Bison, WWF-România.

Odată răspândit în întreaga Europă, zimbrul european a fost dus la dispariție la începutul secolului al XX-lea prin vânătoare excesivă și pierderea habitatului. Începând cu anul 2014, programul de reintroducere a zimbrilor, în curs de desfășurare de către Rewilding Europe și WWF România, este cea mai mare încercare de acest gen din Carpații Meridionali.

Primele două transporturi au avut loc în 2014 și 2015 în Munții Țarcu, în vecinătatea comunei Armeniș. Transporturile s-au repetat apoi în fiecare an în cadrul proiectului LIFE Re-Bison finanțat de Comisia Europeană. În 2018 au fost eliberați încă 23 de zimbri în sălbăticie, iar anul trecut 11 exemplare. Obiectivul general al proiectului LIFE Bison este stabilirea unei populații sălbatice de zimbri viabilă din punct de vedere demografic și genetic în Carpații Meridionali.

foto: Cătălin Josan/WWF-România

Karina TINCUL

 
Comuna Armeniș, cunoscută drept Măgura Zimbrilor, este gazda unui proiect ambițios de reintroducere a zimbrului în natură și crearea unui model de dezvoltare a comunităților prin valorile naturale deosebite și prezența acestei specii emblemă. Inițiat de WWF România si Rewilding Europe în parteneriat cu Primaria Armenis, în proiect sunt implicați 22 de studenți și profesori specializați în antreprenoriat social, din 7 țări, alături de grupul local de inițiativă din Măgura Zimbrilor, Caraș-Severin, care au conturat săptămâna trecută 5 afaceri locale ce pot duce la dezvoltare comunității.

Studenții, grupați pe echipe, au formulat împreună cu localnicii soluții pentru bunăstarea comunității, soluțiile fiind bazate pe valorificarea tradițiilor, dezvoltarea produselor locale, a serviciilor sau infrastructurii de ecoturism, care să pună în valoare Măgura Zimbrilor.

„WWF Romania prin noul program internațional Panda Labs foloseste design thinking pentru a crea un cadru de colaborare multi disciplinară. Această metodă aduce o viteză mai mare în livrarea de soluții noi, centrate pe oameni dar și o mentalitate creativă, iterativă și toleranță la eșec. Lucrăm prin excelență cu oameni din alte domenii care își folosesc pregătirea pentru a aborda provocările reale, la firul ierbii” spune Oana Mondoc, Specialist Dezvoltare Comunitati și Inovație.

Valorificarea prezenței zimbrilor în Măgura Zimbrilor poate aduce un viitor prosper comunei Armeniș pentru că cel mai mare mamifer din Europa este o atracție-cheie pentru oaspeți, dar și un element de mândrie locală.

Inițiatorii proiectului precizează că printre conceptele aflate acum în faza de testare se numără dezvoltarea unui vlog al localnicilor care tentează turiștii cu punctele- cheie ale zonei, o aplicație web care conectează producători locali direct cu oaspeți sau consumatori. Aplicația ar conține și o funcție ce recompensează mici acțiuni de ecologizare montană cu reduceri la costurile serviciilor locale sau vouchere pentru produse ecologice ale partenerilor WWF și asociației locale AMZA.

Localnicii, împreună cu cei din administrația locală au conturat ideea unui camping “al prosperității” orientat pe schimburile de experiență între profesioniști din zone urbane și antreprenori locali. Locația, pusă la dispoziție de Primăria Armeniș poate fi testată la prima ediție a evenimentului Banat Brunch ce are loc in 1-2 Iunie în Sat Bătrân.

O altă soluție prin care pot fi atrași oaspeți în comunitate, generată de echipele de design, ar fi realizarea unui sistem de signalistică unitar pentru punctele de interes comun din sat (școală, dispensar, magazin, etc) împreună cu gospodării care iși deschid porțile pentru oaspeți, producători locali. Semnele ar fi realizate de copii din localitate, zimbru fiind folosit ca nouă emblemă a locului, dar și motivele tradiționale.

„Am fost surprins să văd câte idei grozave au reieșit după ce ne-am cufundat de-a dreptul în viața și poveștile oamenilor. Este incredibil cum echipele au dezvoltat soluții care se completează și se amplifică reciproc. Am înțeles ce impact poate avea să fi atat de aproape de “beneficiari”. Dacă ajungi aici, e imposibil să nu dorești să dezvolți această zonă și să sărbătorești valorile sale tradiționale”, spune Heleen de Lange, VHL University of Applied Sciences Holland.

O altă direcție propune testarea de suveniruri din lână, pe care oamenii locului le au sau le produc pentru uz propriu (stranii de lână sau împletituri). În baza feedbackului “din piață” s-ar contura argumentele pentru o investiție într-o linie de produse nouă, realizate cu sprijinul unor profesioniști care acceptă invitația de a veni în schimb de experiență în “Campingul Prosperității”

„Transporturile de zimbri anuale necesare pentru formarea unei populație viablile și angajamentul WWF pe termen lung în comuna Armeniș vor sprijini comunitatea din Măgura Zimbrilor să pună în mișcare și să scaleze aceste idei. Armeniș, Sat Bătrân, Feneș și Sub Marginea au ingredientele să se dezvolte prin ecoturism inclusiv mulțumită prezenței celui mai mare mamifer din Europa – o atracție cheie pentru turiști, oameni de știință și investitori”, precizează reprezentanții WWF România.

În același timp, în București, Academia de Studii Economice a devenit un spațiu colaborativ pentru 20 de studenți si patru afaceri sociale care au identificat împreună soluții pentru inițiativele partenere: Atelierul de Pânză (Asociația ViitorPlus), Bine Boutique (Crucea Roșie România), Recicleta(Asociația ViitorPlus), Somaro – Magazinul social.

Acțiunile din Măgura Zimbrilor și București au loc în cadrul programului european “Community Learning for Local Change”. Scopul programului este de a promova antreprenoriatul social ca soluție sustenabilă și colaborativă, pentru probleme sociale semnalate de comunități și de a pregăti studenții pentru rolul de antreprenor social.

Proiectul este finanțat prin parteneriatul strategic Erasmus+.

Elena FRANȚ

În patrulele recente în Măgura Zimbrilor din Munții Țarcu, echipa de teren din cadrul WWF-România a constatat apariția a trei noi pui de zimbru, unul fătat în semi-libertate, iar alți doi fătați în libertate. Puii măresc efectivele de zimbri din această zonă, care au trecut până acum prin provocări mari legate de iernile lungi și cu zăpadă multă, boala limbii albastre, atacuri din partea altor specii sălbatice, comportament de reproducere dereglat din cauza istoricului în captivitate sau chiar lupte pentru stabilirea ierarhiilor.

Unul dintre viței a fost fătat în semi-libertate, iar sexul nu a fost încă determinat deoarece echipa de teren nu s-a apropiat, deoarece în abordarea aplicată în această inițiativă, contactele de la apropiere cu animalele pe perioada resălbăticirii sunt reduse la minim. Puiul a fost procreat în rezervația Avesta, Suedia, de unde a venit întregul grup de zimbri transportat în aprilie 2017 în Măgura Zimbrilor, Armeniș. Acesta a fost fătat în țarcul de resălbăticire a zimbrilor și este sănătos.

Ceilalți doi viței au fost procreati și fătați în libertate, în Măgura Zimbrilor. Nici în cazul lor nu a fost determinat sexul, pentru că nu pot fi văzuți de aproape, însă și aceștia sunt sănătoși.

„ A fost o întâlnire scurtă. Am avut informații de la colegii mei rangeri că e posibil să fie un nou-născut în zonă deoarece au văzut o urmă specifică. Femelele se izolează de turmă pentru a naște și nu părăsesc zona aleasă timp de câteva zile bune, așa că am mers țintit pe ideea că ar trebui încă să fie o femelă acolo cu puiul ei. După o verificare a zonei, am auzit zgomote specifice zimbrilor în vegetație și atunci m-am ascuns și am așteptat circa 45 de minute aproape nemișcat. La un moment dat am văzut la 30 de metri, în poieniță, doi viței însoțiți de mamele lor, am reușit să fac câteva fotografii și m-am bucurat de priveliște”, povestește Florin Hălăștăuan, Ofițer proiect LIFE-Bison, despre momentul găsirii puilor.

Fiind vorba de animale sălbatice, nici unul din cei trei pui nu va primi nume, spre deosebire de primul pui de zimbru născut în rezervația de la Armeniș. Botezat Prâslea, în urma unei consultări pe Facebook, micuțul nu a supraviețuit însă decât câteva săptămâni, murind în urma unui incident cu unul din zimbrii adulți.

Reintroducerea zimbrilor în Munții Țarcu se realizează în cadrul proiectului „Acțiuni urgente pentru refacerea populațiilor de zimbru în România”, implementat de WWF-România și Rewilding Europe, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin Programul LIFE.

foto: Florin Hălăștăuan/WWF-România

Karina TINCUL

Un nou grup de zimbri a ajuns în Munții Țarcu, din Caraș-Severin. Este cel de-al patrulea an consecutiv în care exemplare din cel mai mare mamifer terestru din Europa sunt aduse la Armeniș, în cadrul unui amplu program derulat de WWF-România și Rewilding Europe, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin Programul LIFE.

De data aceasta mamiferele au fost aduse din Suedia, grupul fiind format din 7 femele și 2 masculi, cu vârste între 2 și 6 ani. Aceste exemplare au fost selectate atent, pe criterii legate de genetică, vârstă și raport ȋntre sexe, în așa fel încât să aibă șanse crescute de acomodare și reproducere în noul mediu natural. Zimbrii vor trece, ca de obicei, printr-o perioadă de aclimatizare de aproximativ două luni, în două țarcuri succesive, până la reintroducerea în libertate deplină, când se vor alătura exemplarelor ce trăiesc deja de un an în libertate, în Munții Țarcu.

„Transportul celor 9 zimbri, care provin din centrul de reproducție din Avesta, Suedia, și relocarea lor ȋn Munții Țarcu s-au desfășurat ȋn foarte bune condiții, iar acest succes se datorează mai multor factori. Ȋn primul rând, toți zimbrii provin din aceeași turmă, formată din exemplare cu vârstă, proveniență genetică și structură adecvate, fapt care reduce stresul lor de adaptare ȋn mediul natural. Este foarte important de menționat și profesionalismul partenerilor din Avesta, care au pregătit imobilizarea și ȋncărcarea zimbrilor ȋn camioane ȋntr-un mod impecabil, și mai ales comunitatea locală din Armeniș, care a oferit, precum ȋn toți anii precedenți, un sprijin total pentru pregătirea condițiilor optime de aducere a unei turme noi de zimbri”, a precizat Adrian Hăgătiș, manager proiect LIFE-Bison, în cadrul WWF-România.

Carpații Meridionali – unul dintre cele două nuclee de refacere a populației de zimbri din România!

WWF-România și Rewilding Europe au demarat în anul 2012 inițiativa de reintroducere a zimbrilor în Munții Țarcu, primul transport având loc în mai 2014. În fiecare an de atunci, în primăvară sau la început de vară, au avut loc noi transporturi de zimbri de la centre de reproducere, grădini zoologice și rezervații naturale din Europa, din țări precum Belgia, Germania, Italia sau Suedia. În acest fel s-a creat un al doilea nucleu de reintroducere a speciei în România, după cel de la Parcul Natural Vânători Neamț, unde administrația Parcului a început reintroducerile în 2012. În acest moment, în cele două nuclee de reintroducere (Munții Țarcu și Vânători Neamț) există peste 50 de zimbri liberi.

Obiectivul major pentru nucleul din Carpații Meridionali este de a forma o populație viabilă din punct de vedere demografic și genetic, cu două sub-populații localizate în Munții Țarcu (unde există deja zimbri) și în Munții Poiana Ruscă, din vecinătate (unde vor fi aduși zimbri în curând). În acest sens, WWF-România și Rewilding Europe s-au angajat să reintroducă cel puțin 100 de exemplare până în anul 2020.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157652135247944″]

Karina TINCUL

Turismul în Munții Țarcu a fost promovat de Comisia Europeană, reprezentanții acesteia postând pe pagina de facebook a instituției un îndemn pentru cetățenii Uniunii Europene, pe care îi invită să viziteze munții din zona Banatului. Aici, iubitorii de natură și sălbăticie pot lua parte la o excursie în cadrul căruia pot admira turmele de zimbri care trăiesc în zonă, se precizează în postarea în care se face referire și la proiectul implementat de WWF-România și Rewilding Europe, prin care se dorește refacerea populației de zimbri din România. 

„Ați vizitat vreodată Munții Carpați din România? Aici pot fi observați zimbri, cel mai mare mamifer terestru din Europa!

Pe vremuri, trăiau în libertate pe întregul continent, dar prin anii 1920 aproape că au dispărut, în urma vânătorii excesive. Un proiect de conservare, finanțat prin programul LIFE al Uniunii Europene, aduce zimbrii înapoi și crează noi oportunități pentru economia locală, prin dezvoltarea eco-turismului. Deci, ce ați spune să vă petreceți următoarea vacanță în Carpații Meridionali, într-o excursie de observare a zimbrilor?”, este îndemnul adresat pe facebook de reprezentanții Comisiei Europene.

Carpații Meridionali – unul dintre cele două nuclee de refacere a populației de zimbri din România!

WWF-România și Rewilding Europe au demarat în anul 2012 inițiativa de reintroducere a zimbrilor în Munții Țarcu, primul transport având loc în mai 2014. În fiecare an de atunci, în primăvară sau la început de vară, au avut loc noi transporturi de zimbri de la centre de reproducere și rezervații naturale din Europa, din țări precum Belgia, Germania, Italia sau Suedia. În acest fel s-a creat până acum un al doilea nucleu de reintroducere a speciei în România, după cel de la Parcul Natural Vânători Neamț, unde administrația Parcului a început o asemenea operațiune încă din 2012.

Obiectivul major pentru nucleul din Carpații Meridionali este de a forma o populație viabilă din punct de vedere demografic și genetic, cu două sub-populații localizate în Munții Țarcu (unde există deja zimbri) și în Munții Poiana Ruscă din vecinătate (unde vor fi aduși zimbri începând din 2017). În acest sens, WWF-România și Rewilding Europe s-au angajat să aducă cel puțin 100 de exemplare până în anul 2020, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin programul LIFE, în cadrul proiectului „Acțiuni urgente pentru refacerea populației de zimbri din România”.

Populația totală de zimbri liberi din Europa numără în prezent mai puțin de 2.000 de exemplare. România e una dintre cele 9 țări europene cu zimbri care trăiesc în sălbăticie.

foto copertă: Costas Dumitrescu

Karina TINCUL

Imagini spectaculoase din viața celui mai mare mamifer terestru din Europa, zimbrul, reintrodus recent în Munții Țarcu, precum și din viața altor animale sălbatice cu care acesta împart habitatul, au fost surprinse  de camerele video montate în Măgura Zimbrilor de către reprezentanții WWF-România. Camerele au înregistrat momente din viața animalelor care populează zonă fără a le deranja, fiind surprins de exemplu un mistreț care adulmecă zonă sau o vulpe care își urmărește prada. 

Proiectul de reintroducere a zimbrului în Munții Țarcu, început de WWF-România în parteneriat cu Rewilding Europe în anul 2012, este în plină derulare, 20 de zimbri fiind deja în libertate la 200 de ani după ce specia dispăruse din această parte a Europei. Pentru monitorizarea acestora, în zonă au fost instalate mai multe camere, imaginile filmate cu ajutorul acestora demonstrând încă odată cât de plină de viață este natura în Munții Țarcu – arie naturală protejată la nivel european (situl Natura 2000 ROSCI0126 Munții Țarcu) și parte din cea mai întinsă zonă de sălbăticie din România.

„A avea camere video în sălbăticie este ca și cum ai fi prezent peste tot. Prima vizionare a imaginilor poate fi o experiență foarte entuziasmantă – în special într-un loc precum Măgura Zimbrilor. Îmi amintesc momentul în care am văzut primul lup pe cameră, în această zonă, anul trecut. Stătea fix în fața camerei. Mi-a făcut inima să tresare! O combinație de bucurie și mirare. Aceste înregistrări demonstrează din nou și din nou cât de sălbatică este zona repopulată acum și de zimbri, prin comparație cu multe alte locuri din Europa, cum ar fi Germania, de unde provin eu. Lupi, urși, bursuci și mistreți, căprioare și pisici sălbatice, chiar și râși! Mă încântă faptul că pot să văd aceste animale sălbatice rare și că pot să le observ comportamentul fără să le deranjez. Întotdeauna aștept cu nerăbdare următoarea înregistrare și sper ca „spectacole” de acest gen să se întâmple, într-o bună zi, și acasă, în țara mea natală”, a declarat Georg Messerer, coordonator al activității de la Stația de cercetare de la Măgura Zimbrilor.

Imaginile surprinse de camerele de filmat confirmă faptul că interacțiunile și relațiile dintre speciile sălbatice își urmează cursul firesc: zimbrii modelează peisajul prin pășunat și consumarea vlăstarilor tineri (așa cum a fost preconizat), un râs reușește să vâneze un pui de căprioară, în timp ce un bursuc, o vulpe și-un mistreț explorează zona în căutare de adăpost și hrană, mai explică reprezentanții WWF-România.

Fauna din Munții Țarcu reprezintă un obiect de studiu „în timp real” pentru oricine îndrăgește natura sau se specializează în științele naturii, ca profesie. WWF și Rewilding Europe, împreună cu comunitatea locală (reunită în Asociația AMZA), au lansat deja diverse activități de ecoturism care să permită turiștilor să observe natura sălbatică, iar pentru cercetători, studenți și absolvenți de ecologie sau biologie din întreaga lume am pregătit o Stație de cercetare în satul Feneș, unde pot locui pe perioade determinate și realiza proiecte concrete de cercetare.

Karina TINCUL

3 instalații unice construite la granița dintre artă, inginerie și tehnologie, între care și cea mai mare proiecție holografică din lume pot fi admirate de acum înainte în Munții Țarcu din județul Caraș-Severin, în cadrul Centrului de vizitare din rezervația de zimbri de la Armeniș. Centrul a trecut anul acesta printr-un amplu proces de reamenajare, lucrările fiind inaugurate zilele trecute.  

„Centrul de vizitare din Armeniș, Munții Țarcu, redă de acum date științifice despre zimbru într-un format interactiv, prin cea mai mare proiecție holografică din Europa și încă două instalații construite la granița dintre artă și tehnologie. Vizitatorii care trec pragul Centrului vor putea înțelege comportamentul și impactul zimbrilor asupra naturii într-un mod ludic și imersiv. Datele care „hrănesc” instalațiile sunt colectate în mod continuu din teren, de către stagiari din România și din străinătate ce studiază diverse discipline relevante legate de științele naturii. Aceștia lucrează și locuiesc la Stația de cercetare din satul apropiat, Feneș, inaugurată în acest weekend.  

Din toamna acestui an, datele colectate la Stația de cercetare vor fi transpuse în timp real și pe o platformă online care va transforma știința în poveste itinerantă. Oameni din întreaga lume vor putea astfel urmări activitatea zimbrilor și impactul lor în regiune”, explică reprezentanții WWF-România.

În prezent, centrul de vizitare Măgura Zimbrilor poate fi considerat unul din cele mai inovatoare centre de acest gen din Europa, acesta beneficiind de trei instalații realizate de Modulab în colaborare cu WWF cu scopul de a oferi vizitatorilor o formă de infotainment de calitate și de a-i ajuta să conștientizeze importanța diversității biologice și a prezervării naturii.

Mai exact, pe lângă cea mai mare  proiecție holografică din Europa (prin intermediul căreia se poate vedea comportamentul zimbrului în mediul său natural și cum decurge o zi obișnuită din viața acestui animal fascinant), cei care ajung în centrul de vizitare Măgura Zimbrilor pot vedea aici și un joc interactiv despre lanțuri trofice (care construiește o mai bună înțelegere a relației dintre animalele sălbatice și specii vegetale, insecte, păsări, amfibieni), precum și  o instalație mecanică care arată impactul pozitiv al reintroducerii zimbrului asupra biodiversității și „cascadele trofice” pe care acesta le (re)declanșează.

Centrul de vizitare și Stația de cercetare de la Feneș au fost realizate print-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană Extinsă, în valoare de 74,983 de franci elvețieni, în cadrul proiectului „Măgura Zimbrilor, laborator de inovație pentru natura sălbatică”.

Karina TINCUL

Sursa Foto WWF

© Doru Oprișan

Impactul resălbăticirii zimbrului în Munții Țarcu va fi transpus în timp real pe o platformă online și prin intermediul unor instalații multimedia, parte dintr-un nou proiect inedit.

Ideea a fost implementată de WWF România împreună cu Modulab (Organizația Română pentru Drepturile de Utilizator), Asociația locală Măgura Zimbrilor din Armeniș și Primăria Armeniș. Acesta își propune să facă mai accesibilă știința din spatele conservării naturii sălbatice pentru toți cei interesați , prin intermediul inovațiilor artistice, a mixurilor de tehnologii, de hardware și software, de imagini și date prezentate în mod integrat și creativ.

Platforma online interactivă va permite iubitorilor de natură să vizualizeze dinamica adaptării zimbrilor la viața sălbatică, iar cele trei instalții interactive vor tranforma centrul de vizitare într-un spațiu trans-disciplinar de ecologie aplicată.

În acest spațiu, atât localnicii, cât și turiștii vor interacționa cu exponatele într-o experiență inedită pentru a învăța despre noul ecosistem ce se dezvoltă în cadrul zonei de resălbăticire, vor avea loc evenimente locale iar școlile din regiune vor putea folosi centrul proiecte extrașcolare.

Spre finalul proiectului, o echipă interdisciplinară formată din practicieni în electronică, arhitectură, design, sociologie și ecologie vor lucra împreună în cadrul unor sesiuni de lucru interactive pentru a explora noi moduri de monitorizare a faunei sălbatice și evaluare a acțiunilor de resălbăticire asupra mediului.

Săptămâna trecută s-a desfășurat prima întâlnire cu toată echipa proiectului la Armeniș, Măgura Zimbrilor: comunitatea locală a aflat mai multe despre instalații multimedia dezvoltate de echipa Modulab, meșterii locali s-au întâlnit cu arhitectul Ciprian Manda ce va coordona atelierele manufactură de mobilier, iar unul dintre artiștii grafici ce vor contribui la dezvoltarea centrului local a realizat documentarea fotografică a peisajului pe care îl va integra în pictura murală exterioară a centrului.

Alexandra JURCA