Mai bine de 160 de copii și tineri cu vârste între 6 și 18 ani din 8 localități rurale au beneficiat de taberele în comunitate organizate în prima săptămână de implementare a programului educațional „Împreună pentru copiii noștri”.

Povestea celei mai frumoase veri a început cu primele două tabere, organizate în perioada 26-30 iunie, la care au participat aproximativ 115 copii, desfășurate în localitățile Ticvaniu Mare, Grădinari și Greoni, de pe Valea Carașului.

Alte două tabere au debutat în această săptămână și sunt în curs de desfășurarea la Teregova și Răcășdia, acestea reunind aproximativ 50 de copii de pe raza acestor parohii.

Astfel, data de 30 iunie a marcat organizarea primelor două festivități de premiere, în cadrul cărora toți copiii participanți au primit premii, constând în diplome și cărți, din partea Episcopiei Caransebeșului.

Premiile au fost împărțite de către coordonatorii echipei de voluntari de la ATOR Banatul de Munte, tinerii frumoși și neobosiți care au asigurat desfășurarea activităților pe parcursul celor cinci zile.

Dacă tabăra de la Grădinari a reunit a reunit aproximativ 70 de copii din cele două sate componente (Grădinari și Greoni), cea din inima satului  Ticvaniu Mare a reunit a adus laolaltă 45 de copii din cele patru sate componente ale comunei: Ticvaniu Mare, Secășeni, Ticvaniu Mic și Cârnecea.

„Am avut cantonați peste 40 de tineri voluntari în zona Văii Carașului la aceste prime două tabere, dat fiind numărul mare de copii participanți (peste 110 copii) dintr-o arie geografică destul de compactă – e vorba de 6 sate din comunele Grădinari și Ticvaniu Mare. Au fost cinci zile extrem de solicitante și intense pentru noi, dar credem că efortul voluntarilor noștri a meritat, deoarece un număr mare de copii din această zonă a participat în premieră la activități educaționale și catehetice de o asemenea anvergură, organizate de către Biserică.

Merită, de asemenea, remarcată implicarea foarte bună a partenerilor locali – este vorba de cadre didactice și de reprezentanți ai primăriilor, care au primit cu mult interes programul nostru și au solicitat continuarea sa chiar și după începerea anului școlar 2021-2022”, a subliniat părintele Mihai Ciucur, coordonatorul proiectului „Împreună pentru copiii noștri”.

Următoarele două tabere au debutat: joi 1 iulie la Răcășdia, unde participă 24 de copii din localitate și vineri 3 iulie la Teregova, tabără care reunește 26 de copii și tineri. Activitățile din cadrul acestor tabere sunt desfășurate cu ajutorul unei rețele de aproximativ 25 de voluntari, membri ai Asociației Tinerilor Ortodocși din Banatul de Munte care își sacrifică vacanța pentru a aduce multe zâmbete pe fețele copiilor din satele cărășene, mulți dintre copiii beneficiari luând contact pentru prima dată cu o tabără.

Activitățile la care participă copiii în cadrul programului de tabere intitulat generic „TDIS” sunt structurate pe trei direcții importante, astfel: ateliere de educație pentru viață, dezvoltare personală, lucru în echipă și comunicare (organizate în context non-formal), activități cu caracter duhovnicesc (care includ: participarea la Sfânta Liturghie și rugăciunile de dimineață și de seară, precum și cateheze tematice) și, desigur, activități cu caracter ludic (jocuri, concursuri, seri tematice cultural-artistice și de divertisment).

Și în acest an, în toate taberele, sunt organizate ateliere pentru părinți, în cadrul cărora sunt discutate probleme de interes despre gestionarea provocărilor tot mai mari care apar în relația părinte-copil, dar și despre pericolele care apar la copii, tot mai frecvent și la vârste tot mai fragede.

În total, începând cu data de 26 iunie 2021 și până în prezent, peste 160 de copii și tineri proveniți din 8 localități rurale au participat sau participă la activitățile propuse de programul „Tabăra din Inima Satului”, program derulat de Departamentul de Tineret al Episcopiei Caransebeșului, alături de ATOR Banatul de Munte și Asociația Învățătorilor Caraș-Severineni. Până acum, în primele patru tabere au participat peste 60 formatori și voluntari de la ATOR Banatul de Munte, cei care susțin activitățile din tabere pe baza unui concept special de tabere – conceptul TDIS – implementat pentru al treilea an consecutiv în eparhia Caransebeșului.

Astăzi se încheie tabăra de la Răcășdia, iar mâine cea de la Teregova, urmând ca în data de 7 iulie să se deschidă tabăra din comuna Mehadia și în 12 iulie cea din comuna Sasca Montană.

Lorena POENARU

Programul  eparhial „Împreună pentru copiii noștri” destinat copiilor și tinerilor din județul Caraș-Severin, un program catehetic și educațional în egală măsură, după cum mărturisesc organizatorii, începe astăzi cu derularea primelor Tabere din Inima Satelor Grădinari și Ticvaniu Mare, care vor reuni copii și tineri din localitățile: Secășeni, Cârnecea, Ticvaniu Mare, Ticvaniu Mic, Greoni și Grădinari.

„Vor fi în total peste 100 de copii și tineri de toate vârstele, de la cei de vârstă preșcolară până la tineri de liceu ce vor participa pe parcursul a 5 zile la activitățile pe care conceptul nostru de tabere TDIS îl propune și în acest an, proiectul fiind la cel de-al treilea an de desfășurare în Episcopia Caransebeșului.

Am fost joi în aceste localități, unele mai izolate, din Banatul de Munte și am înmânat copiilor participanți tricoul taberei, am purtat discuții cu părinții și cu organizatorii locali despre programul activităților care, sunt convins că și de data aceasta, vor aduce multe zâmbete, multă bucurie pe chipurile copiilor noștri. Considerăm că era mare nevoie de astfel de proiecte prin care copiii să socializeze, să se bucure de un timp de calitate petrecut împreună, să se joace și să învețe în egală măsură”, a declarat coordonatorul programului, părintele Mihai Ciucur.

În această vară, la nivelul județului Caraș-Severin vor fi în total 12 tabere, la care vor participa aproximativ 470 de copii din peste 20 de localități din Banatul de Munte.

„Doresc să mulțumesc, în acest context, partenerilor noștri locali care au făcut posibilă organizarea acestor programe educaționale în comunitățile lor, reprezentanți ai școlilor, ai autorităților publice locale care au sprijinit implementarea acestor programe în satele și orașele județului și bineînțeles colegilor noștri preoți care au inițiat desfășurarea acestor activități în tinda bisericilor pe care le păstoresc.

Așadar, ne așteaptă o vară frumoasă în Banatul de Munte, o vară intensă, cu ajutorul lui Dumnezeu și cu ajutorul unei rețele de voluntari inimoși, de la ATOR Banatul de Munte, cărora doresc să le mulțumesc în mod expres pentru osteneala lor, precum și colegilor de la Asociația Învățătorilor Caraș-Severineni, parteneri și în acest an, alături de noi.

Suntem convinși că alături de acești oameni minunați vom avea multă bucurie, vom avea satisfacția că vom ajunge la copiii care au atât de mare nevoie de programele educaționale pe care biserica le propune atât lor, cât și părinților lor”, a precizat preotul Mihai Ciucur, coordonatorul proiectului „Tabăra din Inima Satului” și al Centrului de Tineret Moniom.

Lorena POENARU

Aproape 400 de voluntari au venit în satul bănățean Ilidia din județul Caraș-Severin să își petreacă zilele lor libere, în sprijinul comunității. Timp de trei zile ei au reparat și zugrăvit fațadele a 30 de case, în special ale unor familii care nu își permiteau acest lucru. Ilidia este un sat deosebit prin arhitectura lui care îl face unic: case mari, atent decorate, cu ferestre din lemn și porți frumos sculptate. Acesta este și motivul pentru care Asociația Acasă în Banat a ales ca „Festivalul faptelor bune” – Color the Village, să se desfășoare aici.

„Patrimoniul arhitectural din sat este extraordinar, trebuie păstrat și pus în valoare pentru că dă identitate zonei. Ne dorim să acționăm pentru promovarea patrimoniului construit din Banat, astfel încât, an de an, mergem în alt sat cu voluntarii ca să putem sprijini cât mai multe comunități. Provocarea la Ilidia a fost să reușim să ne asigurăm că detaliile caselor sunt refăcute și apoi atent pictate pentru că la cele mai multe nu s-au mai făcut lucrări de întreținere de zeci de ani, iar multe dintre ele erau deteriorate. Este foarte clar că, în cele mai multe situații, proprietarii nu și-ar fi permis să facă astfel de lucrări, iar în timp, fațadele ar fi fost complet pierdute”, a spus Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

Voluntarii care au participat provin din medii diferite, de la elevi și profesori, până la informaticieni, ingineri, jurnaliști, medici, avocați, muncitori, dar și studenți, ingineri constructori, arhitecți, restauratori și meșteri, dar cu toții și-au dedicat aceste zile pentru casele și oamenii din Ilidia. Mai mult, o parte dintre ei au sosit din diferite colțuri ale țării la Ilidia, cum ar fi voluntarii din București, Râmnicu Vâlcea, Târgu Mureș sau chiar Rădăuți. Lor li s-a alăturat și un grup de tineri străini din țări precum Franța, Spania, Algeria sau Turcia, aflați la Timișoara într-un program de voluntariat. Organizatorii estimează că la eveniment s-au implicat circa 400 de voluntari unici, iar pentru că mulți au participat timp de mai multe zile, s-au cumulat peste 700 de zile voluntariat și peste 7.000 de ore de muncă.

În decursul celor 3 zile de eveniment au fost refăcute 30 de fațade, una dintre ele fiind căminul cultural din centrul satului, având o suprafață foarte mare. Numeroase garduri din zid de piatră au fost și ele reparate sau zugrăvite, iar unul dintre ele a fost înfrumusețat cu o pictură murală, reprezentând o casă tradițională din Ilidia. Voluntarii s-au îngrijit și de spațiile din fața caselor, au pus flori, dar au înfrumusețat și câteva fântâni. Mai mult decât atât, la trei dintre casele renovate au fost montate jgheaburi și burlane pentru a preveni infiltrațiile de apă și distrugerea fațadei. Foarte mulți localnici s-au implicat, dând o mână de ajutor voluntarilor la zugrăvit, dar și la gătit, oferind unelte sau diferite bucate gătite special pentru ei.

În cele trei zile au avut loc și evenimente culturale și sportive dedicate voluntarilor și localnicilor din sat. Cu sprijinul Decathlon România, copiii din sat au primit echipamente sportive, iar școala din localitate a fost dotată pentru a ajuta comunitatea locală și pentru a promova sportul în rândul copiilor din mediile defavorizate. Teatrul de Artă Socială MINA (sub îndrumarea Iulianei Mușetescu) a sosit tocmai din București pentru o reprezentație unică la Ilidia și a reușit într-un timp record să implice în spectacolul lor și copiii din sat, sub îndrumarea Elenei Cozîltea. Mai mult, din această săptămână, la Ilidia este disponibilă o stație de încărcare Lektri.co, destinată autoturismelor electrice. Acesta a fost amplasat gratuit de către compania Safe Fleet la Pensiunea Nera Housedin localitate pentru deținătorii de autoturisme electrice care vin să viziteze zona Cheilor Nerei.

Color the Village/Colorează Satul se află deja la a treia ediție și, an de an, are loc în altă localitate din Banat. Proiectul Asociației Acasă în Banat este unic în țară și își propune să pune în valoare arhitectura tipică din această zonă.

Sursă foto, video: Acasa in Banat

Dan AGACHE

Săptămâna Voluntariatului, evenimentul derulat la nivel național, a debutat la Reșița cu acțiunea „Jurnalist pentru o zi”, devenind deja o tradiție ca reprezentanții din mass-media locală să lase pentru o zi condeiul pentru a pregăti și servi masa copiilor defavorizați din Centrul de zi al Fundației Humanitas Pro Deo.

Participarea jurnaliștilor la acțiunea de astăzi a fost o oportunitate ca aceștia să se implice împreună cu voluntarii tineri de la Centrul Mansarda într-una din problematicile în care se poate face voluntariat.

S-a alăturat colegilor din presa scrisă, radio și televiziune, colega noastră de la Reper 24, Elena Franț.

Despre prestația jurnaliștilor în bucătărie a vorbit la superlativ chiar Chef Sorin Minda, jurnaliștii fiindu-i astăzi de mare ajutor în pregătirea meniului special pe care l-a gândit alături de cei de la Fundația Humanitas Pro Deo și voluntarii de la Centrul de Tineret Mansarda.

„Cumva sper să bucurăm copiii cu un meniu mai special astăzi, frumos și tradițional. Am făcut o Plescavita sârbească-bănățeană, cu tot ce include asta, și Banana Split, un desert cu înghețată, cu frișcă, cu ciocolată și căpșuni. Mă bucur că a venit mai multă lume decât mă așteptam, adică nu credeam că o să vină atât de multă lume în ajutor. Am reușit să nu mă pătez prea mult, doar să zic ce să facă fiecare și sper ca la final copiii să fie bucuroși. Despre ei este povestea astăzi!”, a spus chef Sorin Minda.

Daniela Lupșan, consilier pentru Tineret la Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Caraș-Severin, omul de suflet care coordonează activitățile tinerilor voluntari de la Centrul de Tineret Mansarda, le-a dezvăluit jurnaliștilor că a avut emoții cu privire la aceste acțiuni dedicate săptămânii voluntariatului, după un an de pauză generată de pandemie.

„Aveam emoții, după un an de pauză, această acțiune este parcă cumva de la început. Vrem să păstrăm măsurile de siguranță, dar în același timp încercăm să ne simțim bine, să stimulăm jurnaliștii, să vorbim, să împărtășim experiență și la meniul de astăzi și suntem super norocoși că îl avem pe Sorin Minda alături de noi, cel care la prima strigare a răspuns da! Ce să mai vorbim de voi, jurnaliștii care mereu sunteți prezenți și ne scoateți în evidență, să promovăm ce face Flori (nr. Floare Nica – director) la Humanitas Pro Deo pentru copiii mai puțin norocoși din comunitatea noastră”, a afirmat Daniela Lupșan.

Astăzi s-a gătit și s-a servit masa în mod voluntar pentru 25 de copiii din comunitate, mai precis din cartierul Câlnic, de pe strada Bistrei.

„Ne bucurăm că la masă copiii vor putea servi fără a purta masca și ne vom putea privi mai bine, anul acesta singurul inconvenient este masca, dar este o măsură pe care trebuie să o respectăm. Încercăm să ne adaptăm mersului lumii, să ne implicăm acolo unde este nevoie, să identificăm nevoile din comunitate și să fim eficienți în comunitatea în care funcționăm!”, a declarat Floare Nica, directorul Centrului social al Fundatiei Humanitas Pro Deo din Reșița.

Lorena POENARU

Rudăria, cum este cunoscută comuna cărășeană Eftimie Murgu, ar urma să fie transformată într-o destinație turistică modernă care să ofere o experiență complexă tuturor turiștilor care ajung în zonă. Acesta este scopul unui nou proiect derulat de Asociația Acasă în Banat și Fundația Orange. În cadrul proiectului vor fi efectuate lucrări de întreținere și reparații la morile de apă, se vor înlocui acoperișurile de tablă, se va amenaja un traseu turistic care să includă vizitarea morilor mai puțin cunoscute din sat și va fi încurajată dezvoltarea economică a zonei prin crearea unui brand – produs la Rudăria și prin comercializarea făinii măcinate aici.

„Rudăria este o adevărată bijuterie a arhitecturii populare țărănești, însă nu este pusă în valoare așa cum trebuie. Astăzi, turiștii vizitează doar 6-7 dintre cele 22 mori pentru că nu știu cum să ajungă la celelalte. Stau o oră-două, după care se urcă în mașini și pleacă. Noi ne propunem să introducem toate cele 22 mori în circuit, să oferim posibilitatea turiștilor să le viziteze pe toate, să facă drumeții pe jos sau cu bicicleta, să descopere satul și oamenii, să cumpere produsele locului și să aibă toate motivele să stea peste noapte la pensiunile din sat”, a declarat Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

În cadrul proiectului „Hai la Rudăria” vor fi organizate trei acțiuni cu voluntari. Prima dintre ele va avea loc luna aceasta, în perioada 14-16 mai. Voluntarii vor face curățenie în albia râului, vor amenaja traseul turistic, vor face lucrări de întreținere la morile de apă, vor monta indicatoare, vor participa la ateliere de morărit, panificație, ghidaj turistic etc. Cei care doresc să se înscrie la eveniment pot accesa acest formular online: LINK.Următoarele acțiuni, vor avea loc în vară și vor fi anunțate ulterior.

„Este al doilea an când ne implicăm în renovarea morilor de apă din zona Banatului. De data aceasta însă, abordarea este una integrată și vom ajuta comunitatea locală să transforme Rudăria într-o destinație turistică accesibilă, atractivă și sustenabilă.Voluntarii companiei Orange și nu numai pot să dea o mână de ajutor în trei etape diferite pentru a amenaja zona, a repara morile de apă, a construi podețe și multe altele. Vă așteptăm la Rudăria!”, a precizat, la rândul său, Andrei Amarghioalei, shop manager Orange România.

Proiectul „Hai la Rudăria!” este finanțat de Fundația Orange cu suma de 35.000 lei, prin intermediul „Susține un ONG!”, program anual ce încurajează participarea activă a angajaților companiei în proiecte sociale.

foto copertă: Facebook (Banatul Montan)
Karina TINCUL

E binecunoscut faptul că Spitalul Județean de Urgență Reșița are conturile blocate ca urmare a unui management prost și foarte prost, practicat de-a lungul anilor de diverse beizadele politice numite pe criterii de apartenență la un partid sau altul. Acest lucru se resimte cu prisosință în calitatea actului medical, în lipsa unei aparaturi performante în multe din secțiile unității sanitare, în lipsa medicamentelor din farmacia spitalului dar și în mentalitatea unor cadre medicale.

Datoriile nu pot fi achitate peste noapte; achiziții nu se pot face cât ai bate din palme pentru că nu sunt bani; mentalitatea oamenilor se schimbă anevoios, după luni și ani de încercări și perseverențe. Noroc că există și români care nu stau să se gândească cine ar trebui să facă, care nu-și pun întrebări de genul „de ce nu face statul“, ori de ce să fac eu dacă nu mă fplosesc de serviciile acerstui spital.

Alina Stancovici – noul manager al unității sanitare reșițene, vorbește despre încă un gest de omenie făcut de data aceasta de un grup de români stabiliți în Danemarca:

„Aseara, prin bunăvoința și interesul manifestat față de nevoile noastre, Asociația daneză Dansk Internațional Hjaelp și comunitatea românilor din Danemarca, prin intermedierea doamnei Emanuela Surdu, plecată acum mulți ani din România au donat, în pragul sărbătorilor, o cantitate impresionantaă de materiale sanitare piese de mobilier pentru Spitalul Județean de Urgență din Reșița, constând în lenjerii de pat, pijamale, dezinfectanti, noptiere, paturi, saltele cu huse impermeabile, lifturi pentru pacienți, toalete mobile, cărucioare, toate pentru o cauză nobilă: sănătatea semenilor aflați pe un pat de spital.

Gestul este cu atât mai frumos, cu cât niciunul dintre actorii implicați nu are legatura cu Reșița ori cu Banatul, semn că omenirea, macar o parte a ei, e salvată, însușindu-și lecția umanității, fie și de departe ori dintre străini.

Tirul, sosit târziu în noapte, cu întreaga donație, a fost descărcat și depozitat peste noapte la societatea TMK din Resita, care la rândul său, la fel ca și în alte dăți, a manifestat bunăvoința si deschidere pentru Spitalul Județean de Urgență din Reșița. La descărcarea în timp record au participat parte a angajaților spitalului, dar și voluntari ai Crucii Roșii. Prețuirea noastră tuturor“! – a mai afirmat managerul Spitalului Județean de Urgență Reșița, Alina Stancovici.

Dan AGACHE

Campania de curățenie „Reșița Curată” 2021 debutează la finalul acestei săptămâni cu o acțiune de salubrizare pe drumurile de acces în municipiul de pe Bârzava. Reprezentanții administrației locale invită reșițenii să se alăture acțiunii de ecologizare, astfel încât intrările și ieșirile din oraș să fie curate și civilizate.

„Acțiunea de salubrizare se va desfășura cu aportul voluntar al angajaților societății de salubritate S.C. SUPERCOM S.A., fiind coordonată de către Serviciului Gospodărie Urbană din cadrul Primăriei municipiului Reșița, în data de sâmbătă 27 martie și va avea ca zone de intervenție cele 5 intrări în municipiu, terenul adiacent zonei carosabile, respectiv intrarea dinspre Timișoara, Oravița, Anina, Caransebeș și Cuptoare”, informează reprezentanții Primăriei Reșița.

Administrația locală dorește implicarea cât mai multor persoane în acțiunile de igienizare și înfrumusețare a municipiului Reșița, campania „Reșița Curată” 2021 continuând până pe data de 15 mai.

„Programul campaniei va fi făcut public în timp real în funcție de natura activității și de condițiile specifice acestei perioade”, dau asigurării reprezentanții Primăriei.

Voluntarii care doresc să se alăture acțiunii de igienizare ce va avea loc mâine sunt așteptați la ora 10:00 la intrările în municipiu și anume: Peco Mol la intrare în Câlnic, str. 24 Ianuarie acces spre cimitirul 7, poartă intrare Stadion Valea Domanului, Peco Petrom Calea Caransebeșului, Parcare Restaurant Casa Bănățeană.Voluntarii vor primi mănuși, saci și tricouri.

În caz de condiții meteo nefavorabile acțiunea se va reprograma pentru o dată ce va fi comunicată ulterior.

foto: arhivă

Karina TINCUL 

Așa cum au promis încă de săptămâna trecută, un grup de voluntari, medici și asistente de la Spitalul Județean din Timișoara, au fost prezenți la sfârșitul săptămânii în localitatea Cornereva, pentru a vaccina benevol locuitorii din cele 40 de sate și cătune ale comunei. Profesorul Dorel Săndesc, autorul moral al acestei acțiuni umanitare a venit însoțit de o echipă a Direcției de Sănătate Publică a județului Caraș-Severin, din care a făcut parte și directorul acesteia, Dan Miloș.

„A fost o acțiune reușită și avem promisiunea că ea va fi reluată, cât de curând va fi posibil. În 10 aprilie aceeași echipă va veni pentru a efectua rapelul celor 80 de persoane vaccinate. Au fost mai multe solicitări, dar din păcate doar atâtea doze. S-au vaccinat persoane cu vârste cuprinse între 22 și 89 de ani și nu a fost semnalată nicio reacție adversă“, a declarat pentru Reper24, primarul localității Cornereva, Nicolae Novăcescu.

Primarul Novăcescu a mai adăugat că în urma acestei acțiuni a voluntarilor de la Spitalul Județean din Timișoara și a celor de la DSP Caraș-Severin, tot mai mulți locuitori au solicitat ca astfel de acțiuni să fie reluate. Se discută și posibilitatea ca la Cornereva să fie înființat, în cadrul centrului de permanență deschis încă din toamna anului trecut, un centru de vaccinare pentru cei aproximativ 3 mii de locuitori, răspândiți pe o suprafață de peste 400 de Km pătrați.

Dan AGACHE

Cea mai complexă campanie umanitară desfășurată în județ împlinește un an de când și-a întins pentru prima dată mâinile pentru a oferi o fărâmă de bucurie celor săraci, bolnavi, singuri și abandonați, victimele sigure și anonime ale pandemiei.

Statistica este copleșitoare: 4.500 de prânzuri calde, în valoare de 53.050 lei, pachete cu alimente în valoare de peste 30.000 lei, medicamente, echipamente medicale și facturi achitate, în valoare de aproape 6.200 lei și o valoare totală a campaniei de aproape 90.000 lei.

Dar cum a început frumoasa poveste a campanie „Mâinile Bucuriei”? Cu fix un an în urmă, chiar în ziua declarării stării de urgență la nivel național, o mână de tineri entuziaști, membri ai ATOR Banatul de Munte, erau cei dintâi care interveneau la Reșița pe o nevoie nouă, apărută odată cu instituirea restricțiilor de circulație, și anume: efectuarea de cumpărături de alimente, medicamente și ridicarea de rețete pentru persoanele vârstnice, care nu mai aveau posibilitatea să se deplaseze în afara domiciliului. În 16 martie 2020, primii voluntari ai campaniei „Mâinile Bucuriei”, „înarmați” cu măști, dezinfectanți, mănuși, dar, mai ales, cu mult curaj și entuziasm, porneau prin magazine și farmacii, iar mai apoi, cu plasele încărcate, pe la casele vârstnicilor obligați să rămână în case din pricina temutului Covid 19.

Tinerilor inimoși de la ATOR Banatul de Munte li s-au alăturat, rând pe rând și alte organizații și instituții publice și private, oameni de bine și alți voluntari impresionați de inițiativa lor, într-un exercițiu de solidaritate fără precedent pentru comunitatea reșițeană.

În cele două luni ale stării de urgență, echipa de la Mâinile Bucuriei a sprijinit neîncetat vârstnicii și pe cei izolați în apartamente, într-un efort colectiv demn de toată admirația.

De la liste de cumpărături s-a ajuns foarte repede la distribuirea de prânzuri calde pentru cei izolați și pachete cu alimente de bază și produse de igienă pentru cei care fie nu puteau sa și le procure, fie nu aveau posibilitatea din punct de vedere financiar să o facă.

Astfel, de la o acțiune de voluntariat tinerească s-a ajuns, în scurt timp, la un adevărat serviciu social cu caracter comunitar.

„A fost o mobilizare generală, nemaiîntâlnită, atât în rândul voluntarilor, cât și al instituțiilor de tot felul, precum și al oamenilor de bine de la Reșița și de pretutindeni. În ciuda tuturor restricțiilor și a atmosferei generale de teamă, care era pretutindeni, dragostea față de cei mai afectați de pandemie s-a dovedit mai puternică decât panica și frica. Nu au fost puțini cei care, inițial, nu au văzut cu ochi buni implicarea în aceste acțiuni de voluntariat a tinerilor noștri (unii dintre ei chiar minori), au fost chiar voci care au criticat acțiunea noastră curajoasă, dar noi am mers înainte conștienți fiind că ne-am asumat o misiune importantă și extrem de necesară în acel moment” , mărturisește părintele Mihai Ciucur, coordonatorul rețelei de voluntari de la „Mâinile Bucuriei”.

Poveste campaniei nu s-a oprit la ieșirea din starea de urgență și a continuat și pe parcursul întregii veri, a toamnei care a urmat, a sărbătorilor de iarnă și continuă și astăzi, la un an de la debut.

În tot acest timp, s-au alăturat campaniei sute de oameni de bine care au sprijinit-o după posibilitate, unii chiar în mod constant, pentru ca cei sărmani, bolnavi, nevoiași, uitați de oameni, să treacă cu bine peste, poate, cel mai greu an pentru cei mai mulți dintre noi.

„Atunci când a venit vara, iar restricțiile s-au mai relaxat, noi am înțeles că nu putem abandona pur și simplu pe cei pe care, săptămâni la rând, i-am vizitat ducându-le hrană și mângâiere. Pe de altă parte, neexistând resurse financiare constante pentru a continua, am căutat soluții de a sensibiliza oamenii de bine pentru a sprijini în continuarea campania. Salvarea, după părerea mea, a venit din nevoia de recunoștință pe care oamenii, în general, simt să o manifeste față de cei dragi și față de Dumnezeu.

Astfel, pomenile și slujbele de parastas pe care le-am oficiat în tot acest timp, s-au transformat în fapte de milostenie, pentru că locul meselor îmbelșugate de la restaurante a fost luat de meniuri calde împărțite de voluntari beneficiarilor campaniei. A fost o lucrare pedagogică a lui Dumnezeu, pentru că, în felul acesta, pomana și-a recăpătat sensul ei primordial, acela de a împărți hrană și alte bunuri săracilor și celor în nevoi. În tot acest an au fost zeci de pomeni în biserica noastră de la Moniom, multe venite din alte părți, pomeni care au susținut, în mare parte, campania până în zilele noastre”, a mai adăugat părintele Mihai Ciucur.

Fiind un moment aniversar, mulțumirile inițiatorilor campaniei se îndreaptă către toți voluntarii și instituțiile care le-au fost alături în acest an de slujire la „Mâinile Bucuriei”.

„Într-o ordine aleatoare, aducem mulțumirile noastre următoarelor instituții și asociații din orașul nostru: Pizzeria Florio, Autonom Reșița, Fundația Comunitară a Banatului Montan, Liga Studenților din cadrul Centrului Universitar ”Babeș-Bolyai”, Direcția de Asistență Socială Reșița, Inspectoratul Județean de Jandarmi Caraș-Severin, Guerilla Motors Reșița, Casa de Cultură a Studenților Reșița, Restaurant La Ioana, Clubul Lions Onix Reșița și tuturor oamenilor de bine, știuți și neștiuți, care au făcut parte din cel mai mare program de voluntariat derulat în municipiul Reșița.

Un cuvânt aparte de mulțumire se cuvine voluntarilor de la ATOR Banatul de Munte, pentru însuflețirea cu care au lucrat neîncetat pe parcursul unui an întreg, tuturor membrilor și colaboratorilor Centrului de Tineret Moniom, precum și tuturor credincioșilor bisericii ocrotită de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Moniom.

Într-o lume dominată de indiferență și egoism, Dumnezeu ne-a arătat că, atunci când iți dorești cu adevărat și lupți pentru un ideal, întotdeauna reușești. Mâinile Bucuriei a fost mai mult decât o campanie, un serviciu social, sau un proiect comunitar. A fost o lecție de viață, una pentru care noi, cei care am trăit-o aproape zi de zi, Îi mulțumim lui Dumnezeu că ne-a dăruit-o ca pe un mare dar în drumul devenirii noastre”, a concluzionat părintele Mihai Ciucur, coordonatorul rețelei de voluntari de la „Mâinile Bucuriei”.

Lorena POENARU