În cadrul etapei cu numărul 16 a Ligii a IV-a, Viitorul Caransebeş a întâlnit sâmbătă, 25 martie, pe Stadionul Municipal din Parcul Teiuş, pe Nera Bozovici, o formaţie de care antrenorul gugulan Dan Doran se temea, conform declaraţiilor sale de dinainte de partidă, dar în care gazdele s-au impus cu scorul de 5-0 (3-0).

Caransebeşenii au deschis scorul în minutul 6, atunci când Becia l-a faultat în suprafaţa de pedeapsă pe Dragomir, iar „centralul”  partidei a arătat fără ezitare punctul cu var, lovitura de la 11 metri fiind transformată de Suru. Gazdele au dominat în continuare, însă singura fază notabilă din primul sfert de oră l-a avut în prim-plan pe Dumitru, care a şutat cu efect, înşelător, de la 14 metri, balonul întâlnind bara transversală a porţii almăjene.

Oaspeţii au replicat în minutul 21, în urma unei faze create de Koschling şi I. Simion, pe partea stângă a atacului lor, mingea a ajuns la C. Simion, voleul acestuia, de la 16 metri, lovind bara stângă a porţii apărate de Birăescu.

Golul al doilea al caransebeşenilor a venit  în minutul 37, după o fază plecată de pe dreapta, de la Dumitru, care a centrat pe jos în careu, iar Şandru, aflat la 12 metri, a trimis spre poartă, mingea deviată de Koschling derutându-l pe Farago.

Scorul pauzei a fost stabilit în minutul 44, după ce Neagu a insistat la o minge pe partea dreaptă, a centrat pe jos, în gura porţii, de unde Dragomir, aflat între doi fundaşi adverşi, a reuşit să o introducă în plasă.

Partea a doua a început cu o ocazie a oaspeţilor, în minutul 56 I. Simion, aflat pe partea dreaptă, centrând lung, mingea a   ajungâns la Rădulescu, care a trimis din vole la colţul scurt, însă şutul său a fost o pradă uşoară pentru Birăescu, care a reţinut.

Cel de al patrulea gol a fost şi cel mai spectaculos, în minutul 62 Dumitru centrând de pe dreapta în careu, iar Neagu, cu un voleu superb de la 14 metri, a trimis violent balonul în bara transversală, de unde acesta a căzut în spatele liniei porţii.

Farago şi-a salvat echipa de la un nou gol în minutul 77, când a ieşit curajos şi a blocat şutul extrem de puternic trimis de Neagu, de la 8 metri.

Scorul final a fost stabilit în minutul 87, când Dumitru a fost faultat în careu, centralul Constantin Stamatoiu arătând din nou punctul de la 11 metri, lovitura de pedeapsă bătută de Şandru ducându-se în dreapta lui Farago, care, deşi a ghicit colţul, nu a reuşit să respingă balonul.

„A fost un meci frumos, desfăşurat în spiritul fair-play-ului, o victorie meritată, scorul reflectând realitatea din teren. Sunt mulţumit atât de rezultat, cât şi de joc, băieţii răspunzând bine la sarcinile care le-au fost trasate şi, în plus, au încercat să facă şi spectacol pentru iubitorii fotbalului din municipiu, cărora le mulţumim şi pe care îi aşteptăm să fie în număr cât mai mare alături de noi şi la următoarele meciuri pe care le vom avea, atât acasă, cât şi în deplasare. Pentru noi urmează o pauză binevenită, deoarece în etapa viitoare nu vom juca, dar vom încerca, până la următorul meci, cel cu Rapid Buchin, de duminică, 9 aprilie, pe care-l vom juca pe teren propriu, să lucrăm la condiţia fizică, pentru a prinde vârful de formă în derby-ul cu contracandidata noastră la locul I, Voinţa Lupac”, a declarat după meci antrenorul caransebeşean Dan Doran.

Viitorul Caransebeş: Cr. Birăescu (min. 65, D. Socaci), Gh. Văluşescu (46, I. Văcărescu), C. Arnăut, Ov. Bălan, Cr. Suru (65, M. Gheorghescu), D. Bona, M. Dragomir (65, Fl. Dovlete), Al. Dumitru, N. Imbre, D. Şandru, Ad. Neagu; rezerve: N. Birăescu, I. Toboşeru. Antrenor, Dan Doran.

Nera Bozovici: I. Farago, T. Rădulescu, I. Adamescu (32, I. Brebu), C. Vlădulescu, I. Drăgan, G. Koschling, I. Simion, C. Simion (55, M. Jifcu), C. Ţâra, E. Becia, P. Bumbac; rezerve: S. Matei, I. Cojocariu, M. Piţigane, I. Rotariu. Antrenori: Sorin Mareşescu, Ovidiu Lolea.

A arbitrat la centru Constantin Stamatoiu (Moldova Nouă), asistat la cele două linii de Alexandru Stamatoiu (Moldova Nouă) şi Daniel Cocora (Bocşa).

Observator: Sorin Costachi (Caransebeş).

Cosmin VLAD

Viitorul Caransebeş a disputat vineri, 10 februarie, pe teren propriu, cel de al treilea meci de pregătire din acest an, adversară fiindu-i, de această dată, echipa Muncitorul Reşiţa, formaţie în faţa căreia s-a impus cu scorul de 7-0 (3-0 la pauză).

Dragomir a deschis în minutul 7, când a trimis un şut-bombă de la 22 de metri, în dreapta portarului, lui B. Lolea nerămânându-i altceva de făcut decât să scoată mingea din plasă. A fost 2-0 în minutul 14, Şandru fiind faultat în careu, penalty-ul fiind transformat de acelaşi Şandru.

Caransebeşenii au mai trecut de două ori pe lângă gol, o dată în minutul 28, când, în urma unui corner executat de Şandru de pe partea stângă, Dragomir a reluat cu capul din 8 metri, mingea trecând puţin pe lângă ţintă, şi în minutul 28, în urma unei centrări venite de la acelaşi Şandru, fază la care Neagu a pus latul la 6 metri, însă B. Lolea a reuşit să respingă.

Gazdele şi-au majorat avantajul în minutul 33, când, în urma unei degajări lungi a lui Gulea, Neagu i-a pasat pe stânga lui Şandru, iar acesta, din colţul careului reşiţean, a trimis un trasor în vinclul porţii apărate de B. Lolea.

Finalul de repriză i-a găsit tot pe caransebeşeni în atac, ultima fază notabilă fiind făcută de Şandru, pe aripa dreaptă, acesta i-a pasat în centru lui Neagu, care a prelungit până la Văcărescu, şutul acestuia de la 18 metri trecând milimetric de stâlpul stâng al porţii reşiţene.

Acelaşi Văcărescu a deschis seria ratărilor şi în partea a doua a întâlnirii, în minutul 51 el expediind un şut puternic, de la 20 de metri, care a ratat de puţin ţinta.

Singura fază periculoasă a oaspeţilor s-a consemnat în minutul 60, atunci când Sporea, aflat pe partea dreaptă, a centrat pe jos în gura porţii, însă nici Marian, nici Ibănişteanu nu au reuşit să împingă balonul în plasă.

Caransebeşenii au reuşit să mai înscrie o dată în minutul 70, Dumitru reluând la colţul lung centrarea venită de pe dreapta, de la Văluşescu. Şandru a făcut 5-0 în minutul 72, după ce a recuperat o minge la 35 de metri, a avansat şi, de la 14 metri, a tras pe sub B. Lolea.

A fost 6-0 în minutul 84, după o fază făcută de Văcărescu pe partea dreaptă, centrarea acestuia în faţa porţii fiind realută în plasă, cu latul, de Dumitru.

Şi ca tacâmul să fie complet, gazdele au avut şi o bară, şutul lui Gheorghescu, din minutul 87, de la 16 metri, întâlnind stâlpul din stânga al porţii reşiţene.

Scorul final a fost stabilit în minutul 89, de Neagu, şutul excelent al acestuia, din marginea careului, depăşindu-l pe B. Lolea, surprins puţin ieşit din poartă.

„Am văzut azi un meci frumos, disputat într-un deplin spirit de fair-play, fără accidentări. A fost un antrenament util, a fost o victorie meritată, una peste alta vreau să scot în evidenţă faptul că partida de astăzi am început-o cu cei patru juniori pe care-i avem în lot ca titulari, tocmai pentru a le da încredere, fiindcă, dacă echipa noastră se numeşte Viitorul, încercăm să aducem aici copii şi tineri care să asigure viitorul fotbalului caransebeşean”, a spus după partidă antrenorul gazdelor, Dan Doran.

„Dacă la meciul de astăzi – primul de verificare din acest an – ar fi venit toţi componenţii lotului, ar fi fost altceva. Mi-au lipsit trei oameni de bază, aşa că am venit cu copii la Caransebeş, pentru unii este primul joc. A fost totuşi un test util, am vrut să-i vedem la lucru pe tinerii pe care i-am adus la echipă. Repet, dacă ar fi venit toţi jucătorii, ar fi fost şi meciul mai frumos şi nici scorul n-ar fi fost acesta. Per ansamblu, a fost bine şi sperăm să mergem înainte măcar ca şi până acum. Aş dori să mulţumesc conducerii Aquacaraş pentru susţinerea de care ne bucurăm din partea societăţii”, a delcarat antrenorul oaspeţilor, Adrian Cârjan.

Viitorul Caransebeş: Cr. Birăescu, Văluşescu, Gulea, Vătafu, Imbre, Dragomir, Văcărescu, Frenţ, Dumitru, Şandru, Neagu; au mai jucat Căldăraş, N. Birăescu şi Gheorghescu. Antrenori, Dan Doran şi Petru Bona.

Muncitorul Reşiţa: B. Lolea, Cr. Lolea, Bordea, Becheanu, I. Budai, N. Budai, Mitru, Sporea, Breşteanu, David, Ibănişteanu; au mai intrat pe parcurs: Chelu, Marian, Cocârlă, Modoianu. Antrenori, Adrian Cârjan, Daniel Cocârlă.

Cosmin VLAD

Omul-Maşină şi Viitorul Omenirii

Pe adresa redactiei, am primit o serie de insemnari ale  poetului si eseistului Dimitrie Grama, nascut la Resita, stabilit in prezent in Gibraltar, acolo unde profeseaza ca medic  chirurg la ” St Bernard Hospital”. Ne face o deosebita placere sa-l gazduim aici, pe site-ul reper24.ro

Dragi prieteni,

Contrariat de faptul ca tot mai multe articole publicate in presa romana au un caracter spiritual-religios, am scris acest eseu ca un fel de continuare al serialului ” Omul-Masina” si mai ales ca un raspuns “de atitudine intelectuala” la regresiunea in misticism indoctrinar in care societatea romana si nu numai ea, se complace si functioneaza la ora actuala.

Deci…..

Omul-Masina si Viitorul Omenirii.

Cu toate ca stiinta a facut progrese enorme in ultimele doua secole si mai ales in ultimele decenii, majoritatea oamenilor se auto-amagesc in continuare cu doctrine simple de “Creatie”, doctrine care in loc sa-i ajute sa devina cetateni constienti al unei civilizatii avansate, care isi asuma responsabilitatea evolutiei umane, incearca cu disperare sa limiteze potentialul intelectual uman, propavaduind un “status quo”, in care fiinta umana, in gratitudinea ei nemarginita fata de “Creator”, este indemnata sa accepte doar ceeace a fost conceput ca “model” de gandire si conduita spirituala acum doua mii de ani.

Fiinta umana, la ora actuala, nu are nevoie de un “Creator” pentru a “crea” el insusi alte forme noi de viata. Se stie foarte bine ca informatia genetica poate fi schimbata si manipulata de om, fara a se cere permisul vreunui “Creator”, care, fie vorba intre noi, sunt mai multi (Dumnezeu, Allah, Iehova, etc) si aceasta cunoastere a pus la indemana omului uneltele necesare de transformare a materialului biologic, in forme noi sau in forme care sunt concepute: “dupa chipul si asemanarea noastra”.

Suntem doar la inceputul unei noi ere, in care Omul, filozofic vorbind, il egaleaza pe Creator, tocmai in ceea ce pina acum parea imposibil si anume in “crearea unor noi forme de existenta biologica”.

Daca acum cateva decenii in urma, am putut “crea” doar forme biologice mai primitive, cum ar fi bacteriile sau alte specii de plante, acum oamenii pot “crea” un animal pornind de la o singura celula, si putem face acest lucru deoarece toata biosfera este construita ca o masinarie biologica. Daca cunosti compozitia si functiile “genelor” unei specii anume, inclusiv cele ale omului, atunci poti repara, manipula si in ultima instanta reproduce acea specie, acea masina bilogica.

De asemenea, la ora actuala, se lucreaza febril la “crearea” inteligentelor artificiale, care pe linga capacitatea informativa enorma de computer avansat, pot in timp, din proprie putere si initiativa, sa-si dezvolte si calitati “pur umane”, cum ar fi sentimentele si constiinta. Deci Omul, din simpla creatura ajunge sa fie el insusi “Creator”, iar atunci cand fiinta umana va stapini tehnica de transpozitie a catorva mii de gene, fiinta umana va fi capabila de “crearea” unor specii complet noi, neexistente in istoria paleontologica terestra.

Omul, il va putea intrece pe Creatorul Imaginar din literatura religioasa, creind el insusi “Himera din mitologia graeca” sau Unicornul, sau Porcul inaripat, depasind in multe aspecte chiar imaginatia science fiction.

Cei care in continuare cred ca Dumnezeu a creat Lumea inconjuratoare, si ca ultim product al Creatiei, l-a creat pe Om, se insala amarnic, deoarece asa cum noi oamenii la un moment dat, in spaima necunoasterii si cea a Mortii eterne, l-am creat pe Dumnezeu, continuam acum, in “era cunoasterii”, sa cream alte forme de existenta biologica.

Interesant este faptul ca omenirea accepta mai multi “Creatori” unici si nu se intreaba daca acestia exista intr-adevar sau pur si simplu sunt reminescence ale unor dogme bazate pe Spaima Irationala. Ciudat este faptul ca diversi “creatori” se accepta unii pe altii si impart arbitrar omenirea in tabere opuse de acceptanta existentiala!

Se pare ca intr-un viitor nu prea indepartat, poate chiar in acest secol, s-ar putea ca Pamantul sa fie locuit si de “humanoizi”, adica un complex format din material biologic uman si masina (de obicei un computer), si vrind-nevrind, Umanintatea prin toate revolutiile tehnologice de pina acum si cele care se predicta intr-un viitor apropiat, se indreapta spre un punct bine determinat: Creierea unei Civilizatii Planetare.

De aceea, poate mai mult decat vreodata, oamenii care traiesc la ora actuala pe acest Pamant, au o mare raspundere, deoarece “Omul de Astazi” va decide daca vom ajunge sa dezvoltam o “civilizatie planetara” avansata, ori ne vom prabusi in haos.

Istoricii si oamenii de stiinta, mai ales fizicienii, au puncte de referinta total diferite atunci cand incearca sa redea istoria umanitatii. Istoricii se refera de obicei la regate si imperii, la miscari social-politice si la evolutia ideilor, pe cand fizicienii judeca totul, chiar si civilizatiile umane, dupa gradul de energie pe care il consuma si acum orice elev de liceu stie, sau ar trebui sa stie, ca cu cit o societate este mai avansata, cu atat mai mare este consumul de energie.

In 1964, astrofizicianul rus, Nikolai Kardashev, interesat fiind de “civilizatiile extra-terestre”, ajunge la concluzia, logica de altfel, ca indiferent de locul in univers unde o civilizatie se dezvolta si progreseaza, aceasta civilizatie este obligata sa respecte legile fizice universale si, la fel ca societatea terestra, sa fie determinata in evolutia ei, de comsumul de energie.

In acest context, Kardashev, propune, in teorie, trei tipuri de civilizatii:

    A. Civilizatie Tip I, care este o “civilizatie planetara” si care consuma ca sursa de energie, resturile de energie solara care cade pe planeta, sau aproximativ 10 la puterea 17 W.

    B. Civilizatie Tip II, care reprezinta o “civilizatie stelara” si care consuma toata energia pe care soarele ei o emite, sau aproximativ 10 la puterea 27 W.

    C. Civilizatie Tip III, sau “civilizatie galactica”, care consuma energia catorva miliarde de stele, deci in jur de 10 la puterea 37 W.

In confirmitate cu aceasta clasificatie, civilizatia terestra actuala este o civilizatie de Tip 0, deci civilizatia noastra nu a ajuns inca la nivelul civilizatiilor de Tip I, deoarece civilizatia noastra comsuma (isi bazeaza sursa de energie) in primul rand doar energia generata de plante moarte, fosile: carbunii si petrolul.

Carl Sagan, care a studiat aceasta clasificare la scala cosmica, a calculat ca noi suntem o civilizatie Tip 0.7.

Studiind evolutia planetei noastre, putem calcula timpul in care Pamantul va ajunge la o civilizatie de Tip I, si avand in vedere progresul mediu de dezvoltare economica si tehnologica, civilizatia terestra ar putea atinge statutul de civilizatie Tip I in aproximativ 100 de ani.

Bine-nteles ca orice progres energetic are si riscuri, care pot fi calculate, prevazute si impiedicate sa se dezvolte in efecte catastrofale. Ideal vorbind, noi ne-am dori o civilizatie care se dezvolta incontinu in energie si informatie, dar acest lucru trebuie facut in mod inteligent, in asa fel incat planeta sa nu devina insuportabil de calda sau covarsita de gunoaie.

Tot fizica ne vine in ajutor si mai ales legile termodinamicii au o importanta deosebita inspre intelegerea evolutiei consumului de energie planetar.

Prima lege a termodinamicii spune simplu: “nu poti primi ceva dand nimic in schimb”. In alte cuvinte: cantitatea de materie si energie in Univers este constanta si nu exista nimic asemanator unui prinz gratuit. Daca consumi energie, platesti un pret in materie si invers.

Dar in acest context, legea a II-a a termodinamicii este mai interesanta si mai importanta, deoarece aceasta lege s-ar putea sa determine soarta civilizatiilor avansate.

In acord cu legea doua a termodinamicii, cantitatea totala de entropie (disordine sau haos), creste intotdeauna si in acord cu aceasta lege daca civilizatiile care vor veni vor produce energie fara nici un fel de control, doar ca sa atinga stadiul de civilizatie de Tip II sau de Tip III, atunci acele civilizatii risca sa creieze o risipa de caldura transformand planeta intr-un spatiu neospitalier vietii biologice. Dar se pare ca entropia sau haosul produs de o civilizatie avansata pot fi controlate prin introducerea “nanotehnologiei” sau prin folosinta energiilor care se “reinoiesc” continuu si de la sine.

In concluzie, indiferent de crez, de afinitate spirituala, indiferent de existenta unui singur creator, sau asa cum se crede acum, a mai multor creatori, civilizatia umana s-a dezvoltat si a ajuns la nivelul de astazi nu datorita doctrinelor mistice si religioase, ci datorita libertatii de gandire care a dus direct la dezvoltarea stiintelor si la progresul tehnologic.

Daca ar fi sa credem si sa functionam in continuare doar in spaima existentiala, promovata de majoritatea doctrinelor religioase trecute si actuale, am astepta paralizati potopul sau sfarsitul lumii. Bolnavii ar fi tratati de sarlatani care vand “miracole” si in continuare ciuma, tifosul sau poliomelita ar face ravagii, decimand tot la 50 de ani populatia globului. Ar trebui sa descalificam si sa distrugem toate tehnologiile care au contribuit la eficacizarea agriculturii, transporturilor sau a comunicatiilor, tratandu-le ca elemente si inventii “diabolice”.

Din fericire pentru noi, cei de astazi, Inchizitia si-a pierdut autoritatea pe care o avea acum 400-500 de ani si incet, incet am inceput sa ne creiam un alt viitor, bazat pe Cunoastere, nu pe Spaima.

In continuare exista forme fundamentaliste de gandire si comportament, mai ales in societatile musulmane si in cele fundamentalist crestine din USA, mai ales.

Se pare ca ipocrizia umana, se potriveste de minune si merge mina-in-mina cu prostia, incultura si cu delasarea in lene intelectuala si spirituala. Spun asta, fiind convins ca este mult mai greu si mai epuizant sa “te luminezi” prin studiu profund si multilateral, decat sa accepti o galusca gata mestecata pe care doar o dai pe gat, satisfacandu-ti foamea spirituala si intelectuala cu acel “Ceva” gata servit si care nu accepta sa fie discutat.

Fiinta umana are resurse intelectuale enorme, care ar putea sa duca civilizatia pamanteana la cuceriri de ne-imaginat, ar putea duce la cucerirea Spatiului si a Timpului si, eventual la colonizarea intregului Univers inspre gloria efortului uman colectiv.

In acelasi timp, o buna parte din omenire este redusa la simple masini de receptie de informatii cu caracter indoctrinar si regresiv, ne-acceptand nici un fel de compromis cu evolutia moderna a societatii umane.

Ambitia institutiilor spirituale de a tine Omul in intunericul fundamentalismului religios si marginalizarea spiritelor umane elevate, reprezinta unul din cele mai mari pericole de distrugere, sau poate mai bine zis, de auto-distrugere al civilizatiei umane actuale.

Dimitrie Grama