Parlamentul European a aprobat, cu o largă majoritate, raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind construcția unei politici europene în materie de educație digitală. Legislativul european solicită în acest raport măsuri concrete din partea statelor membre pentru a asigura accesul tuturor la educație digitală în perspectiva noului val al pandemiei.

În intervenția sa din plenul legislativului european, europarlamentarul român a precizat că raportul caută să definească o educație digitală de calitate, dar și să prevină riscurile și limitele digitalizării educației. Raportul subliniază că lipsa accesului la educație în timpul pandemiei a condus la creșterea riscului de abandon școlar, menționând exemplul României când aproape un milion de copii nu au mai avut acces la educație. Documentul oferă o perspectivă integrată privind digitalizarea educației și soluții concrete ce pot fi aplicate la nivel european.

„Educația digitală nu înseamnă să dai unui cursant o tabletă, înseamnă instrumente adecvate și o programă adaptată procesului educațional. Educația online nu înlocuiește profesorii, dar instrumentele digitale, folosite corect, îi pot ajuta în procesul de predare. Este nevoie de măsuri adaptate care să țină cont de profilul cursantului și actul educațional. Anumite măsuri pentru învățământul tehnic și altele pentru învățământul special, unele pentru educația continuă și măsuri specifice pentru educația preșcolară“ – a precizat eurodeputatul Victor Negrescu.

„Trebuie să reducem decalajele acum. Cheia este să avem educația în toate politicile! Din păcate, anumite guverne europene preferă să ignore documentele europene. De aceea, trebuie să reamintesc tuturor că în Parlamentul European și în documentul de lucru al acestui raport, aprobat în august anul trecut, a fost menționată pentru prima dată nevoia de a aloca minim 10%  pentru educație din Planurile de Redresare și Reziliență. Totodată, este importantă respectarea țintei de alocare a 20% pentru transformarea digitală.  Astfel, considerăm că educația trebuie să fie mai bine integrată în Semestrul European și, în același timp, să fie adăugată o evaluare extinsă privind educația digitală“, a completat europarlamentarul Victor Negrescu.

În intervenția sa, eurodeputatul român a punctat o parte din propunerile concrete incluse în raportul Parlamentului European privind construcția unei politici europene în materie de educație digitală.

Dan AGACHE

Eurodeputatul Victor Negrescu, raportor alternativ din partea Grupului S&D pe bugetul european pentru anul 2022, a cerut în plenul Parlamentului European mai multă ambiție din partea Comisiei Europene și statelor membre privind implementarea programelor europene, solicitând, printre altele, autorităților europene, ca România să fie primită rapid în spațiul Schengen.

„Bugetul european pentru anul viitor este un moment-cheie pentru implementarea cadrului financiar multianual și a planului de redresare. De aceea, Grupul S&D din Parlamentul European a cerut mai multă ambiție din partea Comisiei Europene și a statelor membre în implementarea multiplelor programe și inițiative destinate gestionării pandemiei și pregătirii în fața provocărilor viitoare legate de transformarea digitală și de mediu. Mai multe investiții în sănătate, educație și infrastructura socială, prioritizarea cercetării și inovării, sprijinirea start-up-urilor și IMM-urilor, ajutorul pentru grupurile vulnerabile și promovarea egalității de gen trebuie să fie parte integrantă a ceea ce ne propunem pentru viitorul Europei. Cerem un buget european centrat pe interesele cetățenilor, care aduce plusvaloare în toată Europa”, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.

Eurodeputatul a făcut referire la România în intervenția sa din plenul legislativului european, atrăgând atenția asupra nevoii ca țara noastră să fie sprijinită în vederea creșterii absorbției fondurilor europene. Acesta a solicitat integrarea rapidă a României în spațiul Schengen, reușind, în acest sens, să obțină sprijinul colegilor europarlamentari pentru amendamentul său la raport.

„Trebuie să adresăm toate provocările la nivel local și global. Astfel, sunt mulțumit de sprijinul acordat amendamentului nostru prin care cerem integrarea României, Bulgariei și Croației în spațiul Schengen. Toți cetățenii trebuie să fie beneficiarii cadrului financiar multianual și planului de redresare. De aceea, Uniunea Europeană trebuie să depună eforturi pentru un răspuns mai puternic și eficient la criză, asigurându-se că toate statele membre vor avea capacitatea de a face anul 2022 un an al absorbției complete. Coeziunea este cheia! Nu putem repeta greșelile făcute la începutul cadrului financiar multianual anterior. Trebuie să creștem transparența și să reducem birocrația legată de fondurile europene. Din păcate, anumite guverne, precum cel din țara mea, România, sunt incapabile să dezvolte un răspuns potrivit la criză folosind fonduri europene și aici trebuie să intervenim”, a adăugat raportorul alternativ, eurodeputatul Victor Negrescu.
Dan AGACHE

Europarlamentarul Victor Negrescu a solicitat în plenul Parlamentului European, în numele Comisiei pentru Educație și Cultură, ca educația, domeniul digital, sectorul cultural și creativ și politicile de tineret să fie integrate în PNRR și să fie prevăzute explicit în Semestrul European. În paralel, la inițiativa eurodeputatului român, peste 30 de europarlamentari din mai multe familii politice europene au interpelat în scris Comisia Europeană, iar în România demersul privind alocarea a minim 10% pentru educație a fost susținut prin sute de semnături. Referindu-se la discuțiile recente privind PNRR, acesta a atras atenția că planul trebuie să reflecte explicit recomandările specifice de țară, cu ținte clare de realizat de către România.

„Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu trebuie să fie «Iepurașul de Paște » al Guvernului, planul trebuie să reflecte explicit recomandările specifice de țară, cu ținte clare de realizat de către România. Fondurile nu trebuie împărțite în baza unui troc între partidele de guvernământ și trebuie să reflecte explicit reforme asumate de întreaga societate.

Guvernul s-a angajat printr-un Memorandum că va veni cu o formă actualizată până în data de 5 martie, și iată că nu a făcut-o. Mai mult, vor să ne prezinte un plan cu o valoare mult mai mare, de 135%, vehiculând chiar un plan cu o valoare fictivă de 70 sau chiar 100 de miliarde, uitând să spună că celelalte state europene care au venit cu forme mai mari s-au angajat să co-finanțeze planurile lor de relansare din resurse proprii sau alte fonduri. La noi, din păcate, nu există nimic prevăzut în bugetul de stat nici pentru co-finanțare, nici pentru sprijinirea unor măsuri de relansare adiționale“, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.

În contextul discuțiilor naționale privind PNRR, acesta a atras atenția asupra faptului că public se comunică informații contradictorii, care riscă să afecteze implementarea planului și atrage atenția Guvernului că recomandările specifice de țară nu pot fi evitate.

Dan AGACHE

Raportul europarlamentarului Victor Negrescu privind elaborarea unei politici europene în materie de educație digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație și Cultură din Parlamentul European (26 de voturi pentru și niciun vot împotrivă). Documentul prevede creșterea alocărilor financiare pentru educație în programele europene, în mod special pentru educația digitală și solicită statelor membre să aloce minim 10% din Instrumentul pentru Redresare și Reziliență către educație.

În raport se face referire de asemenea la importantele decalaje existente între statele membre și regiuni privind accesul la educație digitală, menționând problemele întâmpinate de România în a asigura aceste oportunități pentru toți elevii și profesorii.

„Educația digitală nu mai trebuie să fie un privilegiu. Niciun copil, niciun cursant nu trebuie să mai rămână în urmă. Prin raportul nostru definim ceea ce înseamnă cu adevărat educația digitală de calitate, metodele, practicile, dispozitivele, infrastructura și arătăm cum putem ajunge la nivelul dorit, investind suplimentar în educație, începând cu planul pentru redresare și reziliență. Educația digitală nu are nicio legătură cu ce s-a întâmplat în România. Nu înseamnă să dai o tabletă unui copil sau să faci cursurile prin aplicații gratuite de mesagerie. Ce s-a întâmplat timp de un an în România, când circa 1 milion de copii nu au avut acces la educație, nu a mai avut loc nicăieri în Europa într-o asemenea proporție și nu trebuie să se mai întâmple niciodată. Decidenții din România trebuie să înțeleagă că digitalizarea educației nu se poate face fără implicarea profesorilor, elevilor, studenților, părinților, autorităților locale, experților sau societății civile. Din păcate, modul în care se decid alocările din Planul Național de Redresare și Reziliență și cum se definesc proiectele pentru educație riscă să conducă la pierderea acestei oportunități uriașe pentru educație“, a declarat vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu.

 Câteva din punctele importante menționate în cadrul raportului:

– se solicită alocarea a minim 10% din instrumentul de redresare și reziliență pentru educație și a 20% pentru transformarea digitală;

– se definește educația digitală de calitate și se setează instrumentele pentru aplicarea unor standarde în domeniu;

– se fixează obiectivul accesibilizării pentru toți a educației digitale și combaterea activă a inegalităților și discrepanțelor de orice natură: programe de formare pentru profesori, elevi, studenți și părinți; se definește accesul la educația digitală și infrastructura digitală ca fiind un drept universal; se solicită alocarea de resurse financiare suplimentare; se menționează programele care pot sau au avut succes; se vorbește de nevoia de adaptare a învățământului tehnic, a educației continue sau a învățământului pentru persoane cu dizabilități; se subliniază importanța corelării educației digitale cu grupa de vârstă sau tipul de educație;

– se susține dezvoltarea unor hub-uri dedicate educației digitale și a unui dialog permanent cu actorii relevanți din educație pentru a deveni co-creatori ai educației;

– se lansează proiectul Universității Online Europene, o platformă ce permite digitalizarea învățământului superior;

– se inițiază un proiect privind educația despre inteligența artificială și robotică, cu scopul de a fi accesibil la nivel european;

– se întărește nevoia creșterii competențelor digitale și media și se atrage atenția asupra nevoii de a preîntâmpina riscurile existente online;

„Prin acest raport reușim să întărim rolul profesorilor, elevilor, studenților, părinților, autorităților locale și societății civile în definirea viitorului educației la nivel european, creând mecanisme active prin care aceștia pot participa și influența politicile în domeniu și fondurile alocate în acest scop la nivel european. Un aspect obținut prin acest raport a fost să întărim faptul că Uniunea Europeană are o responsabilitate privind educația și că trebuie să aibă competențe pentru a interveni și a sprijini educația digitală de calitate. Pentru prima dată se vorbește de politici educaționale la nivel european și se întărește rolul educației în rapoartele de țară. Acest lucru se traduce prin fonduri europene suplimentare dar și norme și standarde comune”, a precizat europarlamentarul Victor Negrescu, care a lansat din nou o invitație la dialog autorităților pentru a sprijini educația.

Conform programului Parlamentului European, raportul urmează să fie votat în sesiunea plenară în cursul lunii martie. De la începutul pandemiei, eurodeputatul român a organizat mai multe consultări publice privind digitalizarea educației și s-a implicat activ în sprijinirea accesului la educație, creând un canal educațional video și prima tabletă educațională românească, distribuită gratuit, cu conexiune la internet, la mii de copii din toată țara. Acesta a fost de asemenea autorul amendamentului prin care Parlamentul European solicită statelor membre să aloce minim 10% pentru educație din planurile de redresare și reziliență.

Sursă foto: romaniajurnal.ro

Dan AGACHE

Eurodeputatul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete și vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură, a atras atenția în plenul Parlamentului European asupra politizării planurilor de redresare și reziliență făcând aluzie la ultimele acțiuni ale Guvernului României care au condus la respingerea de două ori a planului de redresare.

“Planurile de redresare trebuie realizate transparent, să nu fie politizate, să răspundă exigențelor de reformă enunțate în rapoartele de țară și să fie rezultatul unor ample consultări publice organizate temeinic. Din păcate sunt guverne, cum este cazul celui din România, care preferă să nu asculte recomandările europene. Parlamentul European trebuie să fie implicat în implementarea acestor planuri pentru ca banii europeni să ajungă la beneficiarii reali. Vă propun crearea unui mecanism de control la nivel european care să vegheze la corectitudinea și transparența implementării planurilor de redresare” a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.

Reprezentantul României în Parlamentul European a prezentat și o parte din amendamentele pe care le-a propus și care au fost susținute de legislativul european sub formă de recomandări, solicitând statelor membre să aibă un nivel de ambiție mai ridicat în ceea ce înseamnă implementarea planului dar și măsuri concrete pentru educație:

“Mecanismul pentru Redresare și Reziliență reprezintă șansa noastră pentru a trece cu bine peste actuala criză. De aceea am alocat 20% pentru transformarea digitală și 37% pentru zona de mediu. Dar Parlamentul European a cerut mai mult:
– am solicitat 10% pentru educație, pentru că fără educație nu putem să vorbim de o viziune pe termen lung,
– și 2% pentru sectorul cultural și creativ, grav afectat de criză.
Avem nevoie de mai multă ambiție!” a conchis vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European.

Europarlamentarul social democrat a prezentat de la începutul anului trecut mai multe analize făcute de experți independenți privind modul în care poate fi realizat planul de redresare și reziliență la nivel național și a fost primul care a atras atenția asupra multiplelor probleme din planul realizat de guvern, anticipând respingerea acestuia. Recent, eurodeputatul a participat la consultările realizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, arătând că acestea au fost politizate, lipsa de organizare a respectivelor dezbateri publice, absența unor documente de lucru și a unei metodologii solicitate de UE.

Dan AGACHE

Comisia pentru Petiții a Parlamentului European a supus dezbaterilor petiția depusă de europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, realizată cu sprijinul PES Activists România și a Partidului Social Democrat, și semnată de circa 50.000 de persoane, privind drepturile lucrătorilor români din Uniunea Europeană.

În cadrul dezbaterilor, membrii Comisiei pentru Petiții au susținut propunerile europarlamentarului român privind nevoia ca drepturile lucrătorilor români să fie respectate și au solicitat Comisiei Europene, prezentă la audieri, să întreprindă măsuri ferme pentru ca astfel de situații precum cele de anul trecut când drepturile muncitorilor români au fost încălcate, să nu se mai întâmple.

„Prin această petiție solicităm, în numele celor afectați de nedreptățile prezentate în cadrul documentului discutat astăzi, sprijinul Parlamentului European în vederea respectării drepturilor lucrătorilor români din Uniunea Europeană. Petiția noastră, inițiată de PES activists România împreună cu Partidul Social Democrat și numeroase structuri asociative și sindicale, semnată de 50.000 de persoane până la data depunerii, și alte zeci de mii ulterior, se dorește a fi un apel consistent pentru un demers european în vederea protejării lucrătorilor mobili din Uniunea Europeană, atât cu caracter sezonier, cât și transfrontalier sau intra-european. Documentul transmis instituțiilor europene prezintă situații exacte prin care lucrători europeni, în cazul de față români, sunt puși în fața unor situații ce contravin clar legislației europene și naționale în materie de drepturi sociale și medicale”, a explicat demersul eurodeputatul social-democrat.

Spețele prezentate în cadrul petiției se referă la perioada de lockdown de la începutul crizei COVID-19, când un număr important de lucrători români au fost transportați, fără respectarea normelor sanitare și sociale stabilite la nivel național sau european, în diferite state membre ale Uniunii Europene, pentru efectuarea unor munci sezoniere sau activități de tip social în baza unor acorduri bilaterale agreate între respectivele țări și Guvernul României. Petenții au arătat că în respectivele acorduri, în forma comunicată public, se indică posibila depășire a cadrului de reglementare european privind criza COVID-19.

Comisia pentru Petiții a decis să continue investigația și să trimită o scrisoare autorităților române privind situația lucrătorilor români, în care să atragă atenția asupra încălcărilor privind legislația europeană și națională în materie de drepturi și standarde sociale și medicale.

Dan AGACHE

Vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație din Parlamentul European, Victor Negrescu, a luat cuvântul în plenul legislativului european pentru a solicita alocarea de resurse financiare adecvate pentru conservarea patrimoniului cultural reiterând apelul său pentru ca 2% din Planurile Naționale de Redresare și Reziliență să fie alocate sectorului cultural și creativ. În intervenția sa, acesta arată că „o treime din siturile de pe lista patrimoniului UNESCO se găsesc în Uniunea Europeană”, reamintind faptul că „anul european dedicat patrimoniului cultural ne-a permis să înțelegem necesitatea de a aloca resurse suplimentare acestui domeniu, atât pe zona de investiții cât și în resursa umană”.

Eurodeputatul român a propus în cadrul intervenției sale o serie de măsuri concrete, printre care:

– o mai ușoară accesare a fondurilor europene atât pentru proiectele mici cât și pentru cele mari;

– crearea unor platforme dedicate învățării și schimbului de bune practici în materie;

– sprijinirea unor rețele și inițiative europene ce conduc la creșterea cooperării între experți, decidenți și actori relevanți în domeniu;

– crearea unei comunități pentru industriile culturale și creative în cadrul Institutului European de Inovare și Tehnologie;

– extinderea Mărcii Patrimoniului European. În prezent avem 48 de situri pe lista patrimoniului UNESCO, subliniind faptul că, din România, avem doar memorialul de la Sighet.

– popularizarea istoriei și patrimoniului din toată Europa prin Casa Istoriei Europene, făcând trimitere la demersul său prin care solicită includerea autorilor și creatorilor români;

– un sprijin mai consistent pentru Capitalele Culturale Europene, referindu-se în mod special la Timișoara.

„De la frumoasa cetate din Alba Iulia până la Colosseum-ul din Roma, de la operele pictorilor din Olanda până la scrierile celebrilor filozofi din Grecia, conservarea patrimoniului nostru cultural dovedește înțelegere trecutului dar și capacitatea de a proiecta un viitor pentru acest sector cu potențial economic semnificativ. Susțin includerea dimensiunii culturale europene, inclusiv a patrimoniului, în dezbaterile privind viitorul Europei și implicarea activă a experților și a societății civile în politicile privind patrimoniul. Avem nevoie de o viziune strategică și inovativă, una care include toate statele membre, care mizează pe educație și se adaptează evoluțiilor tehnologice și digitale. Investind în patrimoniul cultural investim de fapt în conservarea trecutului nostru și proiectarea unui viitor comun la nivel european” a declarat vicepreședintele Comisiei CULT, Victor Negrescu.

Sursă foto: digi24.ro

Dan AGACHE

Eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European, a propus un set de recomandări ca urmare a consultărilor publice, astfel încât să poată fi crescută calitatea învățământului în toate școlile din Uniunea Europeană și implicit în țara noastră. Având în vedere multiplele probleme cu care se confruntă sistemul educațional din România, vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European, eurodeputatul Victor Negrescu, vine cu un set de recomandări pentru sistemul de învățământ ce vor sta la baza unui raport ce urmează să fie trimis decidenților naționali și europeni în zona de educație.

“Accesul la educație de calitate este un drept! Dincolo de protestele populiste, de declarațiile agresive ale celor care trebuie să decidă și de pseudo-strategii pe hârtie avem nevoie de măsuri concrete, de o acțiune coerentă și de soluții pentru ca educația de calitate să nu mai fie un privilegiu. În urma consultărilor publice organizate, a sondajului realizat recent și a discuțiilor cu partenerii relevanți din domeniu (structuri reprezentative din zona cadrelor didactice, părinților, elevilor, studenților, ONG-urilor) vă prezint succint un set de recomandări pentru sprijinirea educației și recuperarea în cel mai scurt timp a decalajelor generate de închiderea școlilor și incapacitatea celor care decid să implementeze un sistem de educație digitală eficient.

Avem nevoie de un sistem educațional incluziv, adaptat noilor provocări globale și deschis către toți cei care participă la actul educațional. Educația este un parteneriat între elevi/studenți, profesori, părinți, comunitatea locală ce necesită acordul și implicarea tuturor pentru ca procesul de învățare și formare să funcționeze” a comunicat europarlamentarul român, Victor Negrescu.

Setul de recomandări cuprinde între altele:

– O analiză preliminară a situației actuale din sistemul de învățământ, din perspectiva nivelului de formare, accesului la educație online și pregătirea pentru examenele naționale;

– Introducerea profesorilor și a personalului nedidactic și auxiliar în categoriile prioritare pentru vaccinare și vaccinarea, în cel mai scurt timp, a tuturor celor care doresc;

–  Program de testare frecventă, rapidă și gratuită a profesorilor, elevilor și studenților;

–  Reorganizarea programei școlare, în vederea adaptării acesteia la noile condiții;

– Redeschiderea parțială a unităților de învățământ, în funcție de condițiile epidemiologice locale și de punctul de vedere exprimat de comunitatea școlară/universitară;

– O evaluare a situației școlare reale (comparativă cu cea anterioară suspendării cursurilor față în față) și a impactului redeschiderii unităților de învățământ;

– Dezvoltarea unui program integrat de recuperare, combaterea abandonului școlar și implementarea unui curriculum adaptat noilor condiții;

– Implementarea unui sistem de suport la distanță și de cursuri de recuperare în grupuri mici pentru elevii/studenții în risc de abandon și în vederea pregătirii examenelor naționale;

– Adaptarea procedurii de examinare la noul context, precum și extinderea și creșterea calității formării competențelor digitale;

– Implementarea unei strategii realiste privind introducerea noilor tehnologii în educație și adaptarea sistemului educațional românesc la tendințele globale;

– Creșterea bugetului pentru educație și alocare a minimum 10% din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru sistemul de învățământ (așa cum solicită Parlamentul European, urmare a intervenției eurodeputatului);

– Creșterea salarială prevăzută de lege pentru personalul didactic, precum și mărirea burselor școlare și sociale ale elevilor și studenților;

– Introducerea unor criterii de competență, evaluarea și stimularea performanțelor școlare, creșterea autonomiei unităților de învățământ preuniversitar.

Aceste recomandări, precum și alte propuneri punctuale, pentru care Victor Negrescu militează în Parlamentul European, vor fi incluse într-un raport detaliat care va fi comunicat autorităților responsabile chiar în această lună.

Dan AGACHE

Vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu, a organizat, cu sprijinul Biroului Parlamentului European din România, consultări publice privind raportul Parlamentului European referitor la elaborarea unei politici europene în materie de educație digitală, în care a atras atenția asupra oportunităților ratate de către țara noastră și a oferit soluții pentru creșterea calității educației digitale.

“Prin raportul nostru contribuim la crearea unei Uniuni a educației digitale, oferind mijloacele, resursele financiare și ideile care pot ajuta imediat și direct statele membre. Educația digitală nu mai trebuie să fie un privilegiu, ea nu înlocuiește educația tradițională, ea crește calitatea și performanța învățământului dacă este folosită corect. Ori, în România, văzând modul haotic în care se întâmplă lucrurile acum, nu putem să vorbim de educație digitală. Educația a fost uitată de Guvernul României. Banii alocați pentru educație în planul național de redresare și reziliență sunt insuficienți. În raportul nostru am solicitat statelor membre să aloce minim 10%, dar România alocă doar 3,18%, inclusiv sub formă de împrumuturi” a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.

În raportul prezentat public, eurodeputatul român propune soluții concrete privind creșterea competențelor digitale, cu accent pe nevoia de incluziune și de accesibilizare pentru toți, la nivel european. Printre inițiativele sale enumerăm crearea Universității Online Europene, certificarea resurselor și infrastructurii digitale în domeniul educațional, Academia Europeană a Profesorilor sau inițiativa privind inteligența artificială și robotica în educație. De altfel, eurodeputatul a propus, iar Comisia Europeană a aprobat, implementarea unui proiect pilot în vederea promovării accesului la educație digitală în mediul rural, zonele izolate și montane, în valoare de 2,4 milioane de euro.

“România este o țară divizată între o parte a societății conectate la noile tehnologii și o altă parte complet izolată. Aproape 1 milion de copii nu au acces la educație de mai multe luni pentru că nu au acces la infrastructura digitală necesară, iar nivelul de competențe este extrem de redus comparativ cu media europeană. De aceea, încă din 2015 am propus crearea în România a Centrului European de Competențe în zona securității cibernetice. Dar, când văd confuzia făcută de unii decidenți, care compară un centru de resurse cu o agenție europeană, înțelegem de ce nu se atrag resursele europene disponibile în domeniu. De la începutul anului România ar fi putut folosi fondurile, platformele și recomandările europene pentru digitalizarea educației însă, din păcate, am ratat din incompetența guvernului aceste oportunități” a adăugat eurodeputatul român.

Consultările fac parte dintr-o serie mai largă de dezbateri prin care vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European caută să promoveze facilitățile europene ce pot crește calitatea procesului educațional din România. De la începutul anului acesta a inițiat mai multe demersuri, printre care, crearea primei tablete educaționale românești, un canal video dedicat resurselor educaționale și proiecte privind accesibilizarea cu Internet a zonelor izolate. Raportul referitor la elaborarea unei politici europene în materie de educație digitală va fi aprobat în prima parte a anului viitor.

Dan AGACHE