Județul Caraș-Severin are un nou arhitect-șef. Interimar, conform spuselor președintelui Consiliului Județean, Silviu Hurduzeu, pe perioada în care Victor Naidan este suspendat din funcție. Naidan a fost trimis în judecată de DNA pentru modul în care a gestionat un proiect pe fonduri europene, implementat de Consiliul Județean în urmă cu aproximativ opt ani.

„Doamna Ioana Opriș, salariată a Consiliului Județean Caraș-Severin, va exercita cu caracter temporar calitatea de arhitect șef al județul, pe perioada suspendării domnului Naidan. Îndeplinește toate condițiile pentru a putea ocupa această funcție de arhitect-șef.

Domnul Naidan este suspendat pe perioada cercetării. Am primit adresă de la Tribunalul Reșița privind începerea urmăririi penale. Ca urmare a acestei adrese, în conformitate cu prevederile legale, am întocmit această dispoziție prin care dl Naidan a fost suspendat din calitatea dânsului de arhitect-șef”, a precizat Silviu Hurduzeu.

Printre acuzațiile care i se aduc lui Victor Naidan se numără infracțiunii de: folosire sau prezentare cu rea credință de documente sau declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecințe deosebit de grave.

Conform rechizitoriului procurorilor, în anul 2012, Victor Naidan ar fi depus la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, înscrisuri nereale care atestau că proiectul „Creșterea gradului de mobilitate în vederea dezvoltării schimburilor economice și turistice în zona transfrontalieră Pojejena/zona eligibilă Voivodina” ar fi fost realizat la termenul impus, deși acesta nu fusese finalizat. Proiectul prevedea înființarea portului turistic Pojejena și achiziția unui catamaran cu o capacitate de 50 de persoane.

„În același context, inculpatul ar fi fost sprijinit de reprezentantul SC Tab Construct Confort SRL (care avea de executat ambele obiective) și de dirigintele de șantier care i-ar fi pus la dispoziție o parte din documentele false (facturi, devize de lucrări), înscrisuri care au ajuns ulterior la autoritatea de management (Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice).

Referitor la modalitatea de fraudare a fondurilor nerambursabile se impun unele precizări: 

– Cu ocazia recepției finale a obiectivelor, din data de 21.06.2012, s-ar fi constatat că lucrările la construirea portului nu erau finalizate iar catamaranul lipsea. Cu toate acestea, pentru a nu „se pierde finanțarea” inculpatul ar fi semnat procesul verbal de recepție și l-ar fi înaintat autorității de management în vederea obținerii fondurilor.

– Catamaranul respectiv, construit fără a se respecta standardele Uniunii Europene, ar fi fost achiziționat ulterior datei de mai sus, din banii pe care Consiliul Județean Caraș-Severin i-a pus la dispoziția firmei SC Tab Construct Confort SRL. Ulterior, în cursul anului 2014, în baza unui contract de lucrări, catamaranul ar fi fost modificat și adus la standardele U.E. de către Șantierul Naval Orșova, generând cheltuieli suplimentare din bugetul Consiliului Județean Caraș-Severin”, se arată în rechizitoriu.

Conform DNA, prin aceste demersuri, Consiliul Județean Caraș-Severin ar fi primit pe nedrept suma de 3.394.946 lei, reprezentând sprijin financiar nerambursabil pentru construcția portului turistic și achiziția catamaranului. Ministerul Lucrărilor Publice Dezvoltării și Administrației s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 743.688 euro. „Din cauza condițiilor climatice severe, din perioada noiembrie 2012 – martie/aprilie 2013, catamaranul și debarcaderul au fost avariate, pontoanele au fost distruse, suprafața amenajată a fost inundată și panourile publicitare au fost avariate”, a mai reținut DNA.

Karina TINCUL

Reșițeanul Silviu Cătălin Balaci a fost arestat în decembrie în Germania, fiind acuzat că ar fi creat, alături de patru americani, o schemă de fraude cu criptomonede. Practic este vorba de o afacere piramidală de tip Caritas, prin care aceștia ar fi reușit să obțină profituri de peste 700 de milioane de dolari.

Silviu Cătălin Balaci, în vârstă de 34 de ani, este fondator și CEO Evobits Information Technology. Acesta a fost arestat la Frankfurt, acolo unde s-a stabilit de ceva vreme. În cazul în care va fi găsit vinovat, acesta riscă o pedeapsă de 20 de ani de închisoare. De menționat că Balaci este ginerele arhitectului șef al județului Caraș-Severin, Victor Naidan.

Membri grupului din care făcea parte și Balaci au păcălit mai multe persoane să investească în afacerea BitClub Network, care a operat din aprilie 2014 și care mina criptomonede, cu promisiunea că vor obține profituri uriașe. În realitate doar o mică parte era investită, iar restul banilor erau împărțiți între cei cinci. Investitorii implicați în schema de fraude cu criptomonede erau comparați cu „oile”. Cazul este instrumentat de procurori

„Cei arestați sunt acuzați că au folosit scheme elaborate pentru a atrage mii de victime să investească în compania lor de minat criptomonede, cu promisiunea unor profituri uriașe. Suspecții au făcut sute de milioane de dolari prin recrutarea continuă de noi investituri, pe parcursul mai multor ani, în timp ce și-au împărțit banii cu generozitate”, a declarat Paul Delacourt, directorul-adjunct al FBI Los Angeles, după arestarea în SUA a trei dintre cei patru americani vizați în dosar: Matthew Brent Goettsche din Lafayette, Colorado, Jobadiah Sinclair Weeks din Arvada, Colorado și  Joseph Frank Abel Camarillo, California.

Diana RADU

Tergiversarea deschiderii deponeului de la Lupac a stârnit reacția primarului orașului Oțelu Roșu, Luca Mălăiescu, care cere public demiterea arhitectului șef al județului, Victor Naidan, managerul proiectului.

„Cer public demisia domnului Naidan de la Consiliul Județean, managerul de proiect privind gestionarea deșeurile din județul Caraș-Severin, care durează de 6 ani de zile și încă nu este finalizat! Județul Caraș-Severin are probleme cu deșeurile datorită dânsului! Din punctul meu de vedere acest proiect este un fiasco. UAT-urile au foarte mult de suferit, adiacent și cetățenii județului, din cauza faptului că domnul Naidan nu a fost în stare până acum să finalizeze acest proiect”, a declarat primarul Luca Mălăiescu.

Nu de puține ori primarii din județ au afirmat că depozitarea gunoiului menajer este un dezastru în judetul Caraș-Severin, iar costurile privind colectarea și transportul gunoiului în diverse colțuri ale țării după închiderea gropilor de gunoi neconforme cerințelor UE, au determinat majorarea tarifelor pentru cetățeni.

Proiectul a avut nenumărate fisuri, de la piedici birocratice, până la cele create de constructorul care nu s-a încadrat în termen, iar în primăvară au pus capac situației, problemele la stația de sortare și bazinul de levigat.

„Am și nedumerirea faptului că domnul Naidan, conform legislației în vigoare, fiind manager de proiect are o indemnizație lunară între 10% și 50% din salariu. Salariul dânsului, din informațiile pe care le dețin, este cu mult peste 10 mii de lei”, a precizat primarul Mălăiescu.

Publicația Reper 24 așteaptă și punctul de vedere al arhitectului șef al județului, Victor Naidan.

Diana RADU

Peste 25 de milioane de euro au fost investiți până în prezent în realizarea deponeului de la Lupac, obiectiv care conform planului inițial ar fi trebuit să fie terminat și să funcționeze încă din anul 2014. Cinci ani mai târziu, gunoiul din județul Caraș-Severin încă este transportat cu costuri uriașe în alte județe și partea tristă este că nu se întrevede o soluționare. Cel mai probabil deponeul de la Lupac nu va deveni funcțional nici anul acesta, deși recepția a fost realizată cu mare pompă încă din ianuarie 2018. De la momentul recepției însă, ghinioanele s-au ținut lanț. De la un bazin de levigat care a început să plutească în urma ploilor, la acoperișul halei de sortare care s-a surpat sub greutatea zăpezii, epopeea dezastrului de la Lupac pare să nu mai ajungă la final.

Povestea, încă fără sfârșit previzibil, a gropii de gunoi în care s-au investit milioane de euro a fost din nou prezentată de arhitectul șef al județului Caraș-Severin, Victor Naidan, care supervizează proiectul. Întrebat în cadrul unei ședințe derulate la Prefectura Caraș-Severin despre stadiul proiectului, Naidan a făcut o scurtă trecere în revistă a ce s-a întâmplat la Lupac în ultimii ani. Conform acestuia lucrurile au pornit cu stângul de la început din cauza faptului că pe piață lipseau forța de muncă și specialiștii din domeniu, mai alea că proiecte similare erau realizate în același timp în aproximativ 30 de județe. „În locul unui antreprenor cu experiență am avut un  antreprenor incapabil să își organizeze bine lucrările”, a susținut Naidan.

Așa se face că lucrările care trebuiau finalizate în 2014 au fost recepționate de abia în 2018, moment în care, conform lui Naidan „au apărut primele discuții și semne de întrebare legate de modul în care a fost proiectată lucrarea. A fost discuție mai lungă decât era necesară referitoare la tipul de tocător, cu ciocanu sau cu cuțite, o teorie întreagă pe această temă. Până la urmă s-a demonstrat că nimeni nu avea dreptate 100%. Sigur, putea să fie un tocător cu cuțite, dar funcționează la fel de bine și cel cu ciocane.

În momentul în care eram pe cale să rezolvăm și această dilemă, în care operatorul nu dorea să înceapă pentru că îi era teamă că blocându-se procesul tehnologic de producție în timpul operării va genera o situație care îl va pune într-o situație neplăcută față de Garda de Mediu și autoritățile competente, când am rezolvat povestea asta, ne-am trezit cu o primă problemă tehnică: un bazin de 1000 de metri cubi, îngropat, care stătea bine mersi de 3 ani de zile, fără nici un fel de probleme, s-a hotărât brusc să asculte de legea lui Arhimede și s-a ridicat 1,70 metri deasupra solului. Plutea ca o bărcuță.

Suntem în momentul acesta în faza de contractare a proiectării pentru un nou bazin, care urmează să fie executat într-un spațiu adiacent, în speranța că de data aceasta se vor găsi soluții tehnice care să îl facă să nu devină plutitor în momentul în care nivelul apelor freatice se ridică, moment în care în decembrie anul trecut, acoperișul halei de sortare s-a decis să cedeze. Sigur, a fost un șoc pentru toată lumea. Notele inițiale ale expertizei arată un viciu de execuție.

Acum suntem în așteptarea expertizei, operatorul de gestiune refuză cu îndărătnicie să înceapă serviciul pe depozitul respectiv, deși o mare parte din activități pot să se desfășoare fără probleme. Constructorul caută soluții pentru remedierea acoperișului, ceea ce sigur ne pune într-o situație foarte dificilă și neplăcută, mai ales că soluțiile acestea sunt extrem de interesante: acum încearcă cu niște scripeți să îndrepte niște stâlpi, după aceea urmează să îi înfășoare în bandă din aceasta de reparații care se găsește la Lidl și să îi proptească. Nu înțeleg ce anume vor să facă, pentru că avem 7 stâlpi fisurați din jumătate în jumătate de metru și deplasați spre exterior undeva la 45 de cm”, a explicat Victor Naidan.

De proiectarea obiectivului s-a ocupat un consorțiu format dintr-o firmă din Germania, două firme din Grecia și o firmă din România, consorțiu care după ce a predat proiectul către Ministerul Mediului s-a dizolvat. Așa că pare puțin probabil că Consiliul Județean Caraș-Severin va avea de la cine să recupereze banii pe care va trebui să îi investească acum în realizarea unui nou bazin. Rămâne doar să sperăm că toate problemele existente la Lupac vor fi finalizate în timp util și că nu vor fi nevoiți să înapoiem banii Uniunii Europene, având în vedere proiectul este realizat pe fonduri europene.

Cât despre cine este vinovat pentru această întârziere cu adevărat glorioasă a proiectului, nimeni nu zice nimic. Se ridică din umeri, se dau explicații, se pasează responsabilitatea dintr-o parte în alta….

În total, întregul proiect, care include pe lângă centrul de management al deșeurilor de la Lupac, realizarea de stații de sortare la Bozovici, Pojejena și Oțelu Roșu, precum și realizarea drumurilor de acces se ridică la peste 150 de milioane de lei.

Fotografii de la inaugurarea deponeului de la Lupac, în luna ianuarie a anului trecut:

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157690379610111″]

 [slickr-flickr search=”sets” set=”72157689189375792″]

Karina TINCUL

Primăria Reșița refuză să semneze recepția pentru lucrările de închidere a fostei haldine de gunoi a municipiului. Primarul Paul Vasile susține că lucrările la fosta groapă de gunoi au fost executate dezastruos, fără să se respecte proiectul. Reprezentanții  Consiliului Județean Caraș-Severin recunosc că există probleme în ceea ce privește implementarea proiectului, dar se arată încrezători că se vor găsi soluții.

Problema fostei haldine de la Reșița a fost ridicată de viceprimarul Paul Vasile în ședința Colegiului Prefectural de astăzi. Acesta a arătat că Primăria are foarte multe obiecții în ceea ce privește calitatea lucrărilor executate pe bani europeni, pornind de la drumul de acces spre locație, care este impracticabil.

„Primăria ar trebui să preia haldina  în exploatare și conservare, ceea ce nu se poate datorită unei întregi suite de greșeli de execuție. În momentul de față fiind umezeală, zăpadă, ghețuș, pământul umed, nu există nici o cale de acces. Nici măcar cu tractor cu șenilă nu se poate intra, ori noi în condițiile acestea ar trebui să asigurăm supraveghere și exploatare.

Este vorba de o execuție absolut dezastruoasă, nu s-a făcut nimic sau aproape nimic din ceea ce trebuia făcut conform proiectului și ceea ce s-a făcut s-a făcut prost. Gardurile de împrejmuire sunt un exemplu: acestea conțin în structura lor și niște rigole pentru captarea apelor pluviale, iar ultimele ploi din toamnă au săpat sub fundație, deci în prezent toată aceea împrejmuire aproape că nu există. Este absolut inadmisibil ca niște rigole care ar trebui să capteze apele pluviale de suprafață să fie deasupra terenului. E aberant.

Tot terenul trebuia să fie compactat, acoperit cu iarbă, dar sunt doar niște crevase acolo, membranele se văd cu ochiul liber, că au fost deja decopertate. Nu știu, după ce se mai înmoaie puțin terenul după ploile din primăvară, dacă va mai exista pământ de acoperire peste ceea ce s-a făcut”, a explicat Paul Vasile, arătând că Primăria Reșița nu poate semna recepția în aceste condiții.

Victor Naidan, managerul proiectului care prevedere implementarea unui sistem integrat de management al deșeurilor în Caraș-Severin, proiect care a inclus și închiderea fostelor haldine din județ, admite că au existat probleme atât la proiecția cât și la execuția lucrărilor.

„Problemele sunt identificate de mai multă vreme și lucrăm în momentul acesta să le rezolvăm, să le înțelegem pe toate cum au provenit și ce se poate face ca ele să fie remediate. Sigur, există întotdeauna măsura radicală a executării garanțiilor, remedierea unor lucrări.

Depozitul de la Reșița nu a fost un depozit uzual, panta foarte mare și diferența de nivel au pus niște probleme tehnice care trebuiau rezolvate, iar rezolvarea lor în momentul proiectării s-a făcut prin renunțarea la anumite facilități sau neexploatarea lor în momentul proiectării.

(…) Acum există un drum de servitute făcut de constructor pentru perioada de șantier, mașinile constructorului au urcat și au coborât pe acolo, se poate urca și coborî dar nu cu o vidanjă și cu utilaje grele. Pentru asta va trebui să găsim împreună o soluție, CJ nu a făcut decât să aplice un proiect, nu a putut să amenajeze și să rezolve toate problemele”, a afirmat Naidan.

Acesta a mai precizat că la celelalte haldine de gunoi din județ nu s-au întâlnit piedicile de la Reșița, lucrările de închidere fiind executate fără probleme.

Karina TINCUL

7 milioane de lei este dispus să ofere Consiliul Județean Caraș-Severin pentru realizarea a 7 km de drum, dar în ciuda valorii destul de ridicate a contractului, constructorii nu se înghesuie să își adjudece proiectul. Reprezentanții forului județean au scos deja la licitație pentru a cincea oară contractul de lucrări și speră ca luna această să poată anunța câștigătorul. 

Concret este vorba de realizarea a patru drumuri de acces în cadrul proiectului de implementare a unui sistem integrat de management al deșeurilor: către stațiile de transfer de la Bozovici, Oțelu Roșu și Pojejena și către deponeul de la Lupac.

„Cel mai lung drum este cel spre centrul de la Lupac, de 4,9 km. Au fost până acum patru licitații care nu au putut fi adjudecate, de fapt nu au fost oferte care puteau fi adjudecate, deși prețul pe km este unul din cele mai mari prețuri pe care noi l-am avut. Într-un singur caz prețul a fost mai mare, pe sectorul Giurgiova – podul de Secășeni. Nici Drumurile Naționale nu au avut astfel de valori”, a precizat managerul de proiect, Victor Naidan.

De altfel, întregul proiect de implementare a unui sistem integrat de management al deșeurilor în Caraș-Severin pare urmărit de ghinion. Acesta ar fi trebuit finalizat deja de aproape doi ani, dar în ciuda eforturilor depuse de reprezentanții forului județean, lucrurile par să stagneze. Managerul proiectului declara la finalul anului trecut că speră ca proiectul să devină funcțional peste câteva luni.

Citește și Întârziere de doi ani la proiectul de deșeuri! Responsabili: antreprenorii, depășiți de amploarea investiției, susține Naidan!

 Karina TINCUL

Lucrările la implementarea unui sistem integrat de management al deșeurilor în Caraș-Severin se apropie de final, dar cu o întârziere de peste un an și jumătate față de termenul inițial. Managerul proiectului, Victor Naidan, a explicat în cadrul unei conferințe de presă, cine se face vinovat de această întârziere, care a adus după sine o serie întreagă de probleme legate de depozitarea deșeurilor din județul Caraș-Severin. Conform lui Naidan, responsabilitatea aparține în exclusivitate antreprenorilor. 

„Suntem în decembrie 2016, la un an de zile după ce lucrările nu mai puteau fi decontate din programul Operațional Sectorial de Mediu, cu antreprenori într-o stare de letargie, cu toți contractorii duși dincolo de limitele oricărei înțelegeri a contractelor și noi într-o stare de confuzie, neînțelegând ce anume ar trebui să facem pentru a aduce antreprenorii în situația de a executa lucrările, în condițiile în care am plătit fără nici un fel de întârziere toate facturile și deconturile care ne-au fost aduse și care au îndeplinit condițiile de plată”, a afirmat Victor Naidan.

Managerul de proiect a adăugat că reprezentanții Consiliului Județean nu au creat nici un fel de probleme antreprenorilor, ba chiar dimpotrivă au încercat să îi sprijine, acesta fiind și motivul pentru care Naidan nu găsește nici o explicație pentru indolența și lipsa de implicare a acestora. S-a încercat și stimularea lor prin aplicarea de penalități, fără succes însă:

„După cele 150 de zile în care noi puteam pune penalități, a început să nu îi mai intereseze cât anume întârzie. În contract așa scrie, primele 150 de zile se penalizează cu 0,1% pe zi, dar după ce le-am luat 15% din valoarea contractului au început să nu mai fie interesați de ducerea lui la bun sfârșit”.

Trei firme s-au ocupat de lucrările la sistemul de management integrat al deșeurilor: Alfaconstruct Sistem, care a realizat lucrările la Centrul de la Lupac (termen de finalizare – septembrie 2015), Hidroconstrucția, care s-a ocupat de construirea stațiilor de transfer (termen de finalizare – martie 2015) și compania austriacă Bilfinger, care a avut în sarcină închiderea depozitelor de deșeuri neconforme din Caraș-Severin (termen de finalizare – mai 2015).

Conform lui Naidan, firmele au întâmpinat probleme în special în ceea ce privește asigurarea forței de muncă pe șantierele de lucru: „Nu putem spune, de exemplu despre contractele celor de la Bilfinger că au nu au avut un management foarte bun și performant, spre deosebire însă de cele de la Hidroconstrucția. Pe lângă faptul că primii 2 ani zile de contract, cei la Hidroconstrucția au fost pur și simplu inexistenți în șantier, tentativele lor de a lucra cu subcontractori au eșuat lamentabil. În ceea ce privește, Alfaconstruct, acesta a fost depășit din punctul meu de vedere de amploarea investiției, dorința de a obține contractul i-a făcut să supraliciteze”.  

În prezent, lucrările la centrul de managent integrat al deșeurilor de la Lupac au fost finalizate, fiind în derulare testele, care se desfășoară însă cu dificultate, existând chiar riscul ca acestea să nu fie concludente, deoarece operațiunile de testare nu includ tot fluxul tehnologic. Lucrările de la stațiile de transfer au fost și ele finalizate, dar nu pot fi recepționate din cauza unei alunecări de teren la stația de la Bozovici, care nu a fost încă remediată. Depozitele de deșeurile neconforme din județ au fost închise, dar și aici au apărut probleme: nu toate lucrările au fost bine executate, iar în prezent se fac remedierile necesare.

Concluzia: cu ceva noroc, sistemul integrat de management al deșeurilor va deveni funcțional peste câteva luni, cu aproape doi ani de zile întârziere.

Citește și Au fost finalizate stațiile de transfer, dar întârzierile la proiectul de deșeuri va costa CJ peste 20 de milioane de lei!

Karina TINCUL

Județul Caraș-Severin a reușit o premieră în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia: implementarea unui proiect care să se încheie cu statutul de finalizat, dar nefuncțional. Ce înseamnă practic acest statut? Pe scurt: perioada de implementare a proiectului a ajuns la final, fără ca toate obiectivele proiectului să fi fost atinse, iar autoritatea de implementare a fost de acord ca partenerii să încerce, pe propria cheltuială să ducă la îndeplinire aceste obiective. Altfel spus, li s-a acordat partenerilor o perioadă de grație de câteva luni, iar în cazul în care nu vor reuși să finalizeze proiectul, vor fi buni de plată. 

Proiectul, despre care Reper 24 a mai scris de nenumărate ori, prevedea punerea în circulație a unui bac pentru transportul greu, care să lege România de Serbia și realizarea unui nou punct de trecere a frontierei la Moldova Nouă, parteneri fiind Consiliul Județean Caraș-Severin, Primăria Moldova Nouă și munipalitățile Veliko Gradiște și Golubac.

Managerul proiectului, Victor Naidan, a explicat în cadrul unei conferințe de presă motivele care au dus la împotmolirea proiectului, în ciuda eforturilor depuse de parteneri. Aceștia au întâmpinat greutăți încă de la început, primul pas fiind obținerea acordului celor două state, România și Serbia, pentru înființarea unui nou punct de trecere a frontierei.

„Ministerul de Externe român decide ca acest memorandum să fie încheiat prin schimbul de note verbale, o procedură care teoretic părea cea mai scurtă și cea mai simplă, dar care durează uluitor de mult, mai bine de 9 luni de zile. Unele dintre acțiunile care au întârziat povestea asta au fost, în partea română, anumite reglementări administrative în circuitul actului interministerial. La vremea respectivă, documentul trece din minister în minister și dacă ai ghinionul ca la sfârșitul parcursului respectiv, când ajunge în ședința de Guvern, unul din miniștrii care a semnat pe memorandum să nu mai fie în funcție, o iei de la capăt, ceea ce am făcut și noi de două ori”, a explicat Victor Naidan.

Greutățile nu s-au oprit aici: partenerii sârbi au modificat planul de contractare, ceea ce a blocat timp de câteva luni celelalte activități, proiectul tehnic pentru punctul de trecere a frontierei a trebuit refăcut de trei ori, a fost necesară reavizarea proiectului de către Poliția de Frontieră, terenul de construcţie pus la dispoziție de Primăria Moldova Nouă a fost revendicat de Miniera Moldova Nouă. Probleme au existat și în ceea ce privește construirea bacului, adjudecată de Șantierul Naval Orșova, unde s-a întârziat din cauza temperaturilor ridicate de pe perioada verii. Și ca totul să fie complet: Primăria Moldova Nouă nu a reușit să găsească un constructor pentru realizarea punctului de frontieră, la cele 7 licitații organizate neprezentându-se nici un agent economic.

„Epopeea” bacului se apropie încet de final: în prezent mingea a fost pasată în curtea Primăriei Moldova Nouă, singurul dintre parteneri care nu a reușit să își ducă la îndeplinire obligațiile și până la urmă singurul dintre parteneri care va avea de suferit dacă proiectul nu va deveni funcțional, pentru că va trebui să returneze toți banii cheltuiți până în prezent, adică aproximativ 1.400.000 de euro. Administrația locală de la malul Dunării este astfel obligată să realizeze lucrările pentru punctul de trecere a frontierei până în toamna anului următor. Din fonduri proprii.

Citește și Zi decisivă: proiectul cu BAC-ul, la mâna consilierilor locali! Moldova Nouă riscă să piardă 2.000.000 de euro

 Karina TINCUL

Conducerea Consiliului Județean Caraș-Severin s-a arătat surprinsă și nedumerită de controlul făcut la sediul instituției de reprezentanții Oficiului Județean de Luptă Antifraudă al Comisiei Europene, care au verificat modul de implementare al unui proiect derulat pe fonduri europene. Conform lui Victor Naidan, director executiv în cadrul forului județean, controlul ar fi avut loc în urma unei sesizări făcută de o persoană fizică. 

„Motivul pentru  care au venit să verifice proiectul nostru, sincer nu îl știm, pentru că nu ni s-a comunicat. Ceea ce, în schimb, știm este faptul că organismul de luptă antifraudă al Comisiei Europene nu face altceva decât să reacționeze la sesizările de neregulă pe care persoanele fizice le adresează Comisiei Europene și că fac asta de fiecare dată. Este obligatoriu. Orice sesizare este urmată de o investigație. Repet, motivul nu ne-a fost comunicat, nu avem nici un motiv să speculăm pe tema aceasta”, a afirmat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă Victor Naidan.

Reprezentanții OLAF s-au aflat în județul Caraș-Severin pentru a realiza o serie de controale cu privire la derularea proiectului „Creșterea gradului de mobilitate în vederea dezvoltării schimburilor economice și turistice în zona transfrontalieră Pojejena – zona eligibilă Voivodina – Serbia”, proiect finanțat din fondul IPA.

Conform lui Naidan, reprezentanții OLAF au fost interesați să vadă portul realizat în cadrul proiectului și catamaranul Baziaș 1, achiziționat de CJ. În plus, cei de la Oficiul Județean de Luptă Antifraudă al Comisiei Europene au dorit să afle datele de contact ale unei pensiuni din zonă, fără a preciza însă dacă și aceasta face obiectul controlului, a mai adăugat Naidan.

În plus, în cadrul conferinței de presă, Naidan a negat categoric zvonurile conform cărora catamaranul achiziționat în cadrul proiectului ar fi fost unul la mâna a doua, acesta fiind de fapt motivul controlului.

În prezent, catamaranul Baziaș 1 nu este funcțional, în viitorul apropiat urmând să fie scoasă la licitație operarea acestuia.

Karina TINCUL

Consiliul Județean Caraș-Severin întâmpină dificultăți în găsirea unui constructor care se realizeze drumurile de acces pentru stațiile de transfer ridicate în cadrul proiectului de implementare a unui sistem integrat de management al deșeurilor. Și asta în condițiile în care prețul oferit de forul județean este mai mare decât cel cu care s-au adjudecat lucrări similare în ultimii ani doi ani în județul Caraș-Severin. 

Construirea drumurilor de acces a fost deja scoasă la licitație de patru ori, fără succes, după cum a precizat managerul proiectului, Victor Naidan:

„Construcția de drumuri de acces în momentul acesta se află în continuare în evaluarea celei de-a patra postări pe SEAP a contractului, la două dintre ele nu a venit nimeni, la alte două a venit întâi o firmă care a fost descalificată pentru nereguli în documentație și pentru faptul că nu a răspuns la timp unei solicitări de clarificări foarte simple. Era vorba  de niște documente pe care nu le-a prezentat. A dat o declarație pe proprie semnătură că dacă intră în zona de calificare va prezenta documentele, am cerut să prezinte documentele și nu a făcut-o în termen util, așa că au fost descalificați. Acum avem o altă ofertă pe care o evaluăm”.

Constructorii nu par deloc doritori să încheie acest contract, care prevede realizarea a aproximativ 7 km de drum și a unui podeț, către cele trei stații de transfer a deșeurilor de la Bozovici, Pojejena și Oțelu Roșu și către deponeul de la Lupac. Prețul oferit de forul județean este de aproximativ un milion de lei per km, adică cu peste 30% mai mult decât valorile cu care au fost adjudecate în Caraș-Severin, în ultima perioadă, contracte similare de către Consiliul Județean sau de către Compania Națională de Drumuri.

„Sunt niște lucrări simple, la costuri absolut corecte. Și în condițiile acestea nu avem ofertanți. Abia apare câte un ofertant, acum încercăm să clarificăm cu ofertantul pe care îl avem niște detalii absolut bizare ale ofertei lui. Condițiile pe care le cerem sunt extrem de simple; ca în șase luni de zile să fie gata cei 7 km de drum și un podeț. Nu este o operă de artă. În condițiile acestea ce ar trebui să facem? Consiliul Județean să își formeze o firmă proprie cu care să facă aceste lucrări? Ar fi contrar legii”, a mai afirmat Victor Naidan.

Nu este singura problemă întâmpinată de forul județean în cadrul licitațiilor derulate în cadrul proiectului de implementare a unui sistem integrat de management al deșeurilor. O situația inedită a apărut și atunci când a fost scoasă la licitație încredințarea operării centrului: deși nici un operator nu a depus o ofertă, licitația a fost contestată.

Karina TINCUL