Via Transilvanica, considerat cel mai bun proiect turistic derulat în ultimii 30 de ani în România, începe să prindă contur și în județul Caraș-Severin. Bornele care vor marca traseul cărășean al Viei Transilvanica, peste 250 de piese de andezit cu o greutate de 230 de kilograme fiecare, au ajuns în Caraș-Severin, urmând să fie amplasate în următoarele săptămâni. Inițiatorii proiectului speră ca tronsonul cărășean să fie finalizat până la data de 24 iulie.

Via Transilvanica este un proiect inițiat de asociația Tășuleasa Social în urmă cu trei ani, prin care se dorește amenajarea unui traseu turistic care să traverseze România de la Putna în Bucovina, trecând prin Transilvania până la Drobeta Turnu-Severin. Județul Caraș-Severin va avea cel mai lung traseu din țară, fiind practic dublă față de cel din Bistrița-Năsăud, județul din care a pornit totul, după cum a subliniat Alin Ușeriu, unul dintre inițiatorii proiectului, prezent astăzi la Reșița, unde a asistat la descărcarea celor 31 de borne care vor fi amplasate pe raza municipiului de pe Bârzava:

„Pentru noi, acesta este unul din cele mai importante momente de la Via Transilvanica. Predatul acestor străjeri care vor sta pe marginea traseului nostru este cel mai important lucru, este ca și cum se pune etichetă pe vinurile vechi sau ca și cum se face căsătoria și cununia civilă în aceeași zi . Caraș-Severin este cel mai lung județ de pe Via Transilvanica și este dublu față de județul unde a fost inițiat acest proiect, în Bistrița-Năsăud. Deci, de la Tășuleasa Social și până aici vor fi 1.000 de km.

Aceste borne sunt de 230 de km fiecare, sunt din andezit, din materialul cel mai tare care poate fi sculptat. 40 de sculptori au lucrat mult ca să putem să predăm aceste borne, 256 de piese de andezit. În 24 iulie sper să lansăm la Gărâna acest minunat proiect, un proiect absolut remarcabil, care pune comunitățile laolaltă. Este drumul care unește și asta mă bucură foarte mult. Spre exemplu, într-o singură zi, alaltăieri, doar în județul Suceava erau 200 de oameni porniți pe Via Transilvanica”, a explicat Alin Ușeriu, care a ținut să le mulțumească primarului Reșiței, Ioan Popa și președintelui CJ Caraș-Severin, Romeo Dunca, cei doi punând umărul la realizarea proiectului, prin achiziționarea unor kilometri din tronson, altfel spus prin oferirea, alături de alți privați, a sprijinului financiar necesar pentru amenajarea tronsonului.

Primăria Reșița se va implica și ea în proiect, prin amplasarea pe raza municipiului a celor 31 de borne ce revin orașului. „Tot ceea ce înseamnă teritoriu gestionat de Reșița va fi pus în practică de colegii mei de la Patrimoniu. Suntem gata să ajutăm și alte UAT-uri care întâmpină probleme în a pune aceste borne. Dacă vor fi probleme de infrastructură poate că ne va ajuta și Romeo Dunca să mai punem câte una cu elicopterul. Sper să nu fie cazul, pentru că traseul e făcut de așa manieră încât să fie parcurs de oricine, nu trebuie să fie sportivi de performanță. Îi mulțumesc prințului Nicolae, lui Alin, lui Tibi, pentru încrederea pe care mi-au acordat-o și pentru faptul că au acceptat să lungim un pic traseul prin Banatul de Munte, pentru că fără să facem o apologie pro domo, noi avem o zonă extrem de frumoasă și merită văzută de cei care parcurg această distanță.

Noi, la Reșița, primim traseul venind de pe Brebu Nou-Gărâna, coboră pe vechiul drum al pemilor, pe care veneau la oraș cu cartofii, bureții de fag și așa mai departe, deci vine la Valea Bârzavei, cotește pe lângă lacul Secu, prin dreapta în zona de gestiune a Târnovei, coboară în Marginea, după care traseul se duce spre peștera Comarnic, spre Anina, pe vechiul traseu de cale ferată, urmând să urce din nou în spatele Semenicului și să coboare în zona Prigor”, a precizat primarul Ioan Popa.

La rândul său, Romeo Dunca s-a arătat încântat de progresia proiectului și a dat asigurări, că la fel cum a pus la dispoziție camioane de la Dunca Expediții pentru aducerea bornelor în județ, nu se va da în lături nici de la transportul acestora cu elicopterul, în cazul în care acest lucru va fi necesar.

„Dezvoltarea turistică a județului este singura șansă reală de a schimba ceva. Pierderea cascadei Bigăr poate fi imediat înlocuită cu accesarea altor locații de interes, frumoase și mă bucur că am reușit să participăm efectiv la proiect. Mă gândesc la Ineleț, cum o să ajungă bornele acolo și cu siguranță va trebuie să le duc eu, dar este o bucurie când reușești să faci ceva. Via Transilvanica va fi o reușită a județului, o reușită a Românie și a celor care au avut curajul să gândească ceva ce nu exista la noi”, a precizat Romeo Dunca.

21 de localități din Caraș-Severin vor fi străbătute de Via Transilvanica: Băuțar, Bolvașnița, Bozovici, Brebu Nou, Buchin, Caransebeș, Carașova, Cornereva, Glimboca, Iablanița, Lăpușnicel, Marga, Mehadia, Oțelu Roșu, Obreja, Prigor, Reșița, Târnova, Turnu Ruieni, Văliug și Zăvoi.

O bornă cu totul specială va fi amplasată la Văliug. Este vorba de o bornă pe care a fost sculptată imaginea regelui Mihai și care va fi amplasată în apropiere de Vila Klaus, acolo unde fostul monarh român a petrecut un an de școală. Borna a fost dezvelită astăzi la Reșița, în prezența principelui Nicolae, ambasador al proiectului Via Transilvanica. Aflat pentru a doua oară în Caraș-Severin, principele a amintit și el de potențialul turistic al zonei, potențial care va fi fără îndoială pus în valoare prin intermediului acestui proiect: „Prin Via Transilvanica cred că această zonă, care merită să fie pusă în valoare, se va dezvolta foarte repede.  Este un proiect foarte drag mie, cred că este cel mai bun proiect din momentul de față din domeniul turismului din România, proiect care poate promova România într-o lumină frumoasă. Prin Via Transilvanica ne putem redescoperi rădăcinile. Am vurt să fac parte din acest proiect pentru că cred în România, cred în ceea ce face Tășuleasa Social, cred în ceea ce fac Tibi și Alin Ușeriu”.

După amplasarea bornelor din Caraș-Severin, inițiatorii proiectului își vor îndrepta atenția spre județul Hunedoara, iar anul viitor spre Alba, unde speră să fie punctul terminus al Viei Transilvanica.

Karina TINCUL 

291 kilometri din județul Caraș-Severin vor fi străbătuți de Via Transilvanica, un proiect inițiat de asociația Tășuleasa Social în urmă cu trei ani, prin care se dorește amenajarea unui traseu turistic de aproximativ 1.400 km care să traverseze România de la Putna în Bucovina, trecând prin Transilvania până la Drobeta Turnu-Severin. Traseul din județul Caraș-Severin, cel mai lung din țară, va fi amenajat începând cu vara acestui an, suma necesară estimată de inițiatorii proiectului fiind de aproximativ 1.000 euro/kilometru. Amenajarea a 190 din cei 291 de kilometri este deja finanțată pentru că Via Transilvanica funcționează din sprijinul și contribuțiile sponsorilor, firmelor private sau persoanelor fizice. Pentru a găsi resursele necesare finanțării ultimei sute de kilometri, este însă nevoie de implicarea comunității, motiv pentru care președintele Tășuleasa Social, Alin Uhlmann Ușeriu, transmite o scrisoare deschisă celor interesați de sprijinirea acestui proiect:

„Asociaţia Tășuleasa Social a demarat în anul 2018 un proiect național ambițios, Via Transilvanica – drumul care unește. Proiectul urmărește amenajarea unui traseu turistic de aproximativ 1.400 km care străbate România de la Nord-Est la Sud-Vest, pornind de la Putna în Bucovina, traversând Transilvania până la Drobeta Turnu-Severin.

Scopul proiectului este să pună în valoare bogățiile cultural-istorice și naturale ale României, în beneficiul comunităților din zonele străbătute, al turismului românesc, al dezvoltării durabile, având repercursiuni pozitive și de durată în ocuparea forței de muncă, retenția cetățenilor în interiorul granițelor, dezvoltarea produselor și serviciilor locale ș.a.m.d., având șansa să devină în scurt timp un veritabil brand de țară și un motor de dezvoltare locală și regională.

Fiind un traseu public este destinat tuturor iubitorilor de drumeții, istorie, natură și sport care vor dori să îl străbată la pas, călare sau cu bicicleta. Prin natura sa, Via Transilvanica este un drum care unește cele mai diverse etnii, culturi și comunități și poate deveni «coloană vertebrală» a unor alte drumuri tematice la care să se lege Dobrogea, Moldova sau Maramureșul istoric, pentru a aminti doar câteva. Via Transilvanica străbate 10 județe: Suceava, Bistriţa-Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți, peste 150 de Unităţi Administrativ-Teritoriale, însumând 1.400 km conform traseului estimat de noi și este destinat tuturor iubitorilor de mișcare în natură, iubitorilor de pelerinaje per pedes călare sau cu bicicleta.

Efortul estimat de asociația noastră pentru a trasa și marca cu borne kilometrice din andezit, semne indicatoare pe stâlpi și semne vopsite, totalizează 1.400 borne și peste 2.500 semne indicatoare și marcaje. Din iunie 2018 și până acum am reușit să dăm integral în folosință 800 km cu ajutorul partenerilor strategici ai proiectului, ai sponsorilor, donatorilor individuali și ai voluntarilor, fără a implica niciun fel de fonduri publice. Astfel, sunt documentate și marcate în întregime județele Suceava, Bistriţa-Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu și Mehedinți. Țin să precizez că acest traseu este deja parcurs zilnic, de zeci de drumeți și bicicliști, indiferent de anotimp și estimăm că va fi finalizat integral în anul 2022. Datorită eforturilor noastre constante de a comunica proiectul încă de la bun început, Via Transilvanica beneficiază de o bună cunoaștere și recunoaștere publică fiind prezentă în știrile internaționale, naționale și locale, în social media, fiind susținută public de ambasadorii proiectului – personalități cunoscute din cultură, media și sport cum ar fi: Marcel Iureș, Andreea Esca, Amalia Enache, Mihaela Miroiu, Tibi Ușeriu, Marius Manole, Toma Coconea, Horia Tecău, Principele Nicolae al României, Mircea Miclea, Pavel Bartoș, Charlie Ottley, Dragoș Bucurenci, William Blacker, Chris Caldicott și sprijinită de principalii ambasadori aflați în misiune diplomatică la București. Brandul Via Transilvanica a beneficiat de investiții semnificative și o grijă constantă din partea unor specialiști în marketing și comunicare încă din faza de proiect, fiind și din acest punct de vedere foarte bine gestionat.

Considerăm că Via Transilvanica este un veritabil proiect de țară având capacitatea dovedită de a uni și coaliza pentru un scop și binele comun – cu repercusiuni și impact pozitiv pe termen lung pentru țara noastră – cele mai diferite persoane, indiferent de apartenența geografică, etnică sau confesională, poziția socială, apartenența politică, funcție administrativă, avere sau vârstă. De aceea, Via Transilvanica are nevoie de sprijinul tuturor forțelor motrice din România.

Până acum, în județele în care am finalizat acest drum, am obținut sprijinul autorităților județene și locale, al Salvamontului, al Romsilva și al Ministerului Mediului.

Județul Caraș-Severin este județul următor ce va fi amenajat anul acesta, începând cu luna iunie. Am constatat cu bucurie că oferta turistică și culturală al județului va atrage uriașul interes și numărul mare de turiști punând în valoare ruta ce trece prin județul dumneavoastră. Dorim foarte tare ca județul Caraș-Severin să fie reprezentat cum se cuvine pe harta Via Transilvanica, de aceea, traseul propus de noi va străbate 291 kilometri.

Importanța județului Caraș-Severin în ruta Via Transilvanica este mare deoarece este județul cu cel mai mare număr de kilometric din cele 10. De asemenea, credem că comunitățile ar putea profita foarte bine de acest traseu turistic, de pe urma drumeților care îl vor străbate, dar și a infrastructurii pe care această magistrală o poate dezvolta în beneficiul locuitorilor.

Traseul va avea o lungime de 291 kilometri, din care 190 sunt deja finanțați și pentru că Via Transilvanica funcționează din sprijinul și contribuțiile sponsorilor, firmelor private sau persoanelor fizice, pentru a găsi resurse necesare financiare restul de kilometri, trebuie să ne bazăm pe comunitatea locală, interesată de acest proiect. Suma necesară este de 101.000 euro. 1.000 euro/kilometru este calculul folosit de noi în cei 800 km finalizați (atașat costurile/1km). Modalitatea de a sprijini eforturile asociației noastre, este de a achiziționa kilometri de pe viitorul traseu ce va parcurge județul. În acest sens vă propunem un parteneriat cu asociația Tășuleasa Social, organizatorul proiectului Via Transilvanica, parteneriat ce să faciliteze realizarea «drumului care unește».

Asociația noastră se va implica trup și suflet – ca până acum – la menținerea acestui proiect în zona strict privată prin utilizarea fondurilor și facilităților primite de la donatori-companii și persoane individuale, la identificarea și cartografierea traseului, marcarea completă, documentarea și realizarea ghidurilor drumețului pentru fiecare segment, comunicarea permanentă la nivel național și international pentru a ridica gradul de cunoaștere și implicit creșterea anuală a numărului drumeților.

Am toată convingerea și încrederea că acest proiect național odată finalizat, poate singurul de această anvergură din ultimii 30 de ani, realizat din inițiativă și cu fonduri private, non-profit, va contribui decisiv la dezvoltarea regional, rurală și creșterea unei imagini pozitive a țării noastre. Vă invit să fiți alături de noi, de voluntari, de donatori și contribuitori pe acest drum!

În cazul unui răspuns favorabil am fi bucuroși să vă punem la dispoziție toate detaliile necesare”, este mesajul transmis de președintele Tășuleasa Social, Alin Uhlmann Ușeriu.

foto: Facebook (Via Transilvanica / Andrei Moldovan)

Karina TINCUL

În județul Caraș-Severin au fost demarate lucrările la proiectul Via Transilvanica, prin care se dorește amenajarea unui traseu turistic și de pelerinaj care să străbată mai multe județe ale țării. 280 de km din acest traseu vor trece prin Caraș-Severin, județul având astfel cel mai lung traseu din țară.

„Am început să lucrăm în județul Caraș-Severin. Avem sprijinul autorităților locale, avem sprijinul unor antreprenori locali, organizații, oameni cu drag de biciclit sau drumeție, oameni cu drag de Via Transilvanica și drumul care unește. Toți aceștia s-au unit, ne-am cunoscut și am început planurile pentru acest an. Am desenat, în mare, traseul, l-am trecut și pe ici și pe colo, tocmai datorită faptului că fiecare județ este special, fiecare zonă scoate ceva nou și interesant din desaga cu frumuseți. Astfel, traseul a devenit de 280 kilometri de lung, lucru ce brusc ne-a tăiat răsuflarea. Acesta duce și pe fostă cale ferată, apoi pe munți și dealuri coborând în văi, prin Banatul montan cu satele-i demult uitate și pe la cascade minunate și admirate de întreaga lume. Una dintre motivațiile care să ne facă să ne apucăm de treabă a fost contribuția de 100 kilometri de la e.on, partenerii pentru sustenabilitate ai proiectului, iar celălalt motiv de a continua a fost Decathlon Romania, care a contribuit cu alți 50 kilometri. Astfel, invităm pe oricine care dorește să contribuie cu kilometri în județul Caraș-Severin, pentru că aici se găsește cel mai lung traseu VT din toate cele 10 județe pe care le traversează”, anunță inițiatorii proiectului, Asociația Tășuleasa Social.

Veste demarării proiectului în Caraș-Severin este salutată de președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, acesta văzând în această inițiativă doar un „umil început al schimbărilor ce vor urma”.

„Cel mai lung traseu aflat într- un județ al acestei frumoase modalități de prezentare a țării noastre se afla în Caraș-Severin.

Mă bucur că împreună cu primarul Popa, alături de Coco (n.r.Galescu), Coșei (n.r. Doru) și Cătălin Gavrilă, am reușit să lungim cu tupeu și neobrăzare chiar, la maxim, șerpuirea lui prin frumosul Banat Montan.

Din fericire,150 km din cei 280 și-au găsit sponsori mai repede decât ne așteptam”, mai precizează Romeo Dunca.

Proiectul Via Transilvanica a fost inițiat în anul 2018 și urmărește marcarea și amenajarea unui traseu turistic și de pelerinaj de peste 1.000 km, care să străbată județele Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud și Suceava. Scopul proiectului este de a pune în valoare bogățiile culturale, etnice, istorice și naturale ale României, cu reflectare atât în comunitățile locale, cât și cu ecou internațional. Fiind un traseu public, este destinat tuturor iubitorilor de drumeție, natură și sport, care vor putea să îl străbată la pas sau cu bicicleta.

foto: Facebook (Via Transilvanica)

Karina TINCUL

Via Transilvanica – proiectul asociației Tășuleasa Social, inițiat în anul 2018, urmărește marcarea și amenajarea unui traseu turistic și de pelerinaj de peste 1.000 km. Acesta străbate 10 județe – Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud și Suceava. Pornește de la Putna, în Bucovina, străbate Transilvania și se încheie la Drobeta Turnu-Severin.

Scopul proiectului este de a pune în valoare bogățiile culturale, etnice, istorice și naturale ale României, cu reflectare atât în comunitățile locale, cât și cu ecou internațional. Fiind un traseu public, este destinat tuturor iubitorilor de drumeție, natură și sport, care vor putea să îl străbată la pas, cu bicicleta ori călare.

Odată cu inaugurarea noilor tronsoane a fost lansată și aplicația pentru mobil Via Transilvanica. Aceasta este disponibilă pentru descărcare gratuită în AppStore și PlayStore, cu versiuni pentru Android, respectiv iOS.

Drumul urmează să fie marcat cu elemente de identificare specifice, din materiale durabile, care să permită orientarea călătorului pe parcurs. Traseul este marcat în culorile specifice: portocaliu și alb (săgeată portocalie pentru direcția Drobeta Turnu‑Severin și albă pentru direcția Putna). Marcajul specific este un T portocaliu, într‑un cerc de aceeași culoare, pe un fundal alb. Trecerile de drumeți (pietoni) vor fi semnalizate cu tăblițe specifice, la fel ca avertismentele întâlnite pe traseu. La fiecare kilometru, o bornă kilometrică din andezit, cu logoul VT și o sculptură (realizate de sculptori studenți) va arăta kilometrul la care se află călătorul. Proiectul include și un ghid turistic detaliat pentru cei care vor să parcurgă traseul.