Sala „Horațiu Vornica” din cadrul Casei de Cultură a Sindicatelor din Reșița va găzdui mâine vernisajul expoziției de fotografie „In Memoriam” – NICOLAE DUMITRU VLĂDULESCU. Evenimentul este organizat exact la un an de la trecerea în neființă a cunoscutului om de cultură cărășean, de către Asociația Foto Club „BANATUL MONTAN” cu sprijinul Societății Artistice „Pro Banatul de Munte”.

Nicolae Dumitru Vlădulescu a încetat din viață în urmă cu un an, pe data de 29 octombrie 2018, la vârsta de 69 de ani. Originar din Prilipeț, Vlădulescu a fost unul din liderii mișcării revoluționare de la Reșița, din 1989. A avut o activitate culturală bogată, atât în calitate de artist plastic, cât şi de poet. Vreme de 11 ani a fost managerul Teatrului de Vest Reşiţa, funcție din care și-a dat demisia în anul 2017. După plecarea sa de la Teatru, Vlădulescu a moderat o emisiune live la Reper 24, Aristocrația Bârfei.

Vernisajul expoziției „În Memoriam” este programat să înceapă la ora 18:00. Vor fi expuse fotografii realizate de-a lungul timpului chiar de Nicolae Dumitru Vlădulescu.

Membru al Foto Clubului „BANATUL MONTAN” din anul 2015, Nicolae Dumitru Vlădulescu considera fotografia ca fiind un mod de viață. „Primul aparat l-am avut la vârsta de 4 ani. Tot la vârsta aia am învățat să bag film pe rolă pentru procesul de developare. De atunci nu m-am mai despărțit de aparat”, povestea acesta.

Diana RADU

Sudestul Europei, începutul sec. al XVIII-lea. Prințul Eugen de Savoya câștigă cu armatele Habsburgilor războiul impotriva turcilor, eliberând Banatul. In urmă rămâne o regiune ruinată și pustiită. Curtea Camerala Vieneză hotărește să dezvolte și să consolideze Banatul. In zona de munte, bogată in bogății naturale, minereuri și cărbune se resimte lipsa acută a forței de muncă de inaltă calificare, drept care la Viena se hotăreste colonizarea regiunii. De-a lungul unei perioade indelungate de timp, neintrerupt, incep să se stabilească in Banatul de munte grupe de mineri, antreprenori, comercianți, ofițeri, profesori, clerici, medici, farmaciști, muncitori forestieri, cărbunari, impreună cu familiile lor.

Este începutul unei povești de succes fără precedent. Scrisă cu sudoare și hărnicie, cu pricepere și abilitate, cu indârjire, suferință, dar și cu bucurie și voie bună de coloniștii din Tirol, Styria, Austria superioară și inferioară, Boemia, Moravia, Slovacia și Spiš, împreună cu românii băstinași, cu sârbi, maghiari și multe alte naționalități.

În habitatul alpin al Banatului, toți acești oameni au edificat cel mai important centru industrial din sud-estul Europei. Datorită coexistenței lor pașnice, a muncii comune  și al respectului reciproc, strămoșii nostri au devenit un model pentru ceea ce mult mai târziu avea să devină Comunitatea Europeană.

Da, a fost odată, timpurile se schimbă, dar amintirea trecutului trebuie păstrată. Așa a incolțit in mintea președintelui Asociației Germanilor din Banatul Montan, Günther Friedmann și a colegilor săi ideea realizării unei expoziții cu ocazia celei de-a 300-a aniversări a stabilirii primilor mineri de origine germană in Banatul Montan, expoziție care ar urma să aducă in prim-plan și să păstreze in memoria generațiilor viitoare o regiune prea puțin cunoscută europei de vest. O expoziție despre istoria locurilor și a oamenilor care au jucat un rol semnificativ în epoca industrială a europei de sud-est.

Vernisajul expoziției „Oțel strălucitor și coșuri fumegânde. 300 de ani de istorie industrială a Banatului Montan“

Zis și făcut, s-ar putea spune și așa s-a și întâmplat. Și totuși, a fost nevoie de aproape doi ani de muncă și cooperare intensivă până la deschiderea festivă a expoziției pe data de 29 noiembrie 2018 la Muzeul Central al Svabilor Dunăreni din Ulm. Günther Friedmann i-a câștigat drept colaboratori pe Leni Perenčević, membră științifică a muzeului, cât și pe directorul acestuia, Christian Glass. Acesta auzise despre o colecție de fotografii istorice ale fotografului uzinei reșitene, Hermann Heel, aflată în posesia Muzeului Banatului Montan din Reșita. Volker Wollmann, fost director al Muzeului Banatului Montan înainte de emigrarea sa în Republica Federală Germania, a venit la Reșita și a selectat din cele 2000 de plăci fotografice 100 de imagini, le-a fotografiat și le-a digitalizat pentru expoziție. Între timp, doamna Perenčević și Günther Friedmann au analizat ce teme ar trebui să facă parte din expoziție. Nu a fost o sarcină ușoară, deoarece cu imaginile și materialele documentare din arhiva  „Banater Berglanddeutsche“ și ale arhivelor personale deținute de Günther Friedmann și Walter Woth s-ar fi putut umple câteva expoziții. A fost nevoie de multă muncă, discuții și reflecții, până când curatoarea Leni Perenčević a dat expoziției forma sa actuală. Aceasta începe cu un istoric al epocii industriale din 1718 până în prezent. Expoziția prezintă începuturile colonizării, continuând cu tranziția în epoca industrială, până în secolul trecut, cu uriașele sale schimbări politice și economice.

În continuare, expoziția pune în lumină aspecte individuale, plasând oamenii și viața lor de zi cu zi în prim-plan. Fotografiile industriale ale lui Hermann Heel completează expoziția cu o notă nu doar informațională, ci și artistică. Imaginile, graficele, panourile și exponatele sunt împărțite în cinci zone: peisajul industrial, instalațiile de producție, produsele, momentele speciale și „universul muncii“, în care omul și munca sa se află în centrul atenției.

Înființarea unei expoziții necesită colaborarea multor experți: directorul muzeului și curatoarea au fost deja menționați, ajutati fiind insă și de colegii lor din echipa muzeului. Andreas Ochs de la biroul de design agil a „turnat“ materia primă intr-un concept minunat și unitar. Michael Frank de la tipografia Fresko a tipărit materialele cu iuțeala fulgerului și în cea mai bună calitate. Și bineințeles că a fost nevoie de cineva care să finanțeze expoziția. Asociația noastră a adus o contribuție importantă și mulțumim tuturor membrilor pentru contribuția lor. Doamna Dr. Swantje Volkmann, atașat cultural al Regiunii Dunărene, a cofinanțat expoziția și o va trimite în următorii ani prin țară pentru a o face cunoscută publicului larg.

Reșițeanul Erwin Josef Ţigla, nu doar un act de prezență la Ulm!

În fața unui public avizat și interesat care a umplut sala de curs a Muzeului Șvabilor Dunăreni (DZM) din Ulm până la ultimul loc, au luat cuvântul directorul DZM Christian Glass, Günther Friedmann, președintele asociației „Banater Berglanddeutsche“ (BBD), Erwin Josef Ţigla de la Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin (DFBB) și Leni Perenčević, curator al expoziției. Un virtuos duo violonistic a încântat auditoriul cu prelucrări din muzica de inspiratie populară a compozitorului Béla Bartók.

În discursul său, domnul Glass a schițat o imagine istorico-geografică  a Banatului Montan, a vorbit despre importanța acestei expoziții, care completează documentatia deja existenta in muzeu, indemnând la extinderea cercetării stiintifice în acest domeniu. Domnia sa a prezentat publicului oaspeți importanți care au adus o contribuție de seamă nu numai la expoziția actuală, ci și prin mulți ani de colaborare cu DZM.

Günther Friedmann a purtat publicul în cuvântarea sa într-o scurtă călătorie temporală către sud-estul Europei, cu focalizare pe Banatul de Munte, pe originea și compoziția populației sale multietnice, subliniind coexistența pașnică pe care suntem încă atât de mândri și astăzi. Într-o conversație interesantă și informală, el a raportat despre particularitățile germanilor montani, despre istoria industrială bănăteană și a vorbit despre originea, activitatea și scopurile asociației noastre.

Erwin Josef Ţigla a fost salutat în calitate de invitat al asociației partenere din Caraș-Severin. El și-a început discursul cu istoriora anecdotică a lui Alexander Tietz, care culminează in expresia plină de patriotism local “mia sein ma Reschitzara!“ (in dialect, „noi ni-s reșiteni!“). Erwin Ţigla a povestit în continuare publicului despre activitatea asociației sale, despre cooperarea fructuoasă cu parteneri din țară și din străinătate. În finalul discursului, vorbitorul a citat din nou din Alexander Tietz: unui inginer vienez, trimis odinioară la Reșita i se spune că localitatea e situată “departe de Budapesta, foarte aproape de Asia”. Istorioara a conștientizat astfel publicul de lacunele vest-europenilor vis-a-vis de această regiune geografică atât de apropiată.

Curatoarea Leni Perenčević a prezentat publicului într-un discurs precis, elegant și emoțional expoziția, de la idee până la inaugurare. Atât Günther Friedmann, cât și Erwin Ţigla au făcut mici cadouri și au mulțumit curatoarei și directorului muzeului pentru excelenta cooperare și fructuoasa muncă depusă.

A urmat deplasarea publicului spre sălile expoziției. Vizitatorii au admirat, dezbătut, au depănat amintiri și au descoperit noutăți. Ar fi multe de spus, dar nici un raport, nici o fotografie nu pot înlocui propriile impresii.

Prin urmare, apelul meu este: nu pregetați să mergeți la Ulm, vizitați expoziția noastră, rezultatul unei colaborări îndelungate, intensive și fructuoase cu DZM, piatră de hotar pentru activitatea publică a asociației noastre.

Aș dori să-mi închei rezumatul cu îndemnul lui Leni Perenčević: „Dragi invitați, dacă cunoașteți deja Banatul Montan, dacă eventual chiar proveniți de acolo, sper că veți povesti despre această expoziție și că veți reveni împreună cu copiii și nepoții dumneavoastră. Dacă sunteți străini de aceste locuri, sper că expoziția va stârni interesul dvs. față de această regiune diversă, cu bogatul ei patrimoniu cultural și industrial“.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157701043568592″]

din Germania, Robert BABIAK

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224

Muzeul Banatului Montan Reşiţa găzduieşte mâine vernisajul expoziţiei de fotografie artistică „245 Reşiţa – 15 TMK”.

Tânărul artist fotograf Victor Ioan expune un număr de 50 de opere ce au ca subiect metalul, focul şi oamenii angrenaţi în controlul şi transformarea acestor elemente fundamentale în istoria umană.

Manifestarea care va avea loc vineri, 27 mai, orele 18⁰⁰ la Muzeul Banatului Montan deschide în mod emblematic seria manifestărilor dedicate aniversării a 245 de ani de siderurgie la Reşiţa şi a 15 ani de activitate în acelaşi domeniu siderurgic al firmei TMK.

Instituţia muzeală reşiţeană, în parteneriat cu actori industriali şi culturali din Reşiţa, va deschide în 4 iulie 2016 expoziţia de bază având ca tematică evoluţia istoriei industriale a Reşiţei şi a Banatului Montan din 1771 şi până în anul 2016.

Alexandra JURCA

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, în colaborare cu Consiliul Judeţean Caraş-Severin, organizează miercuri, 30 septembrie, începând cu ora 18, vernisajul expoziției de pictură intitulată „Primăveri”, semnată de Felicia Trales Carlos.

Autoarea lucrărilor a studiat pictura la Școala Populară de Artă din Reșița. Este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Reșița, din anul 1999, membră a ,,Artistes Peintres Independants Ariegeois” – Franța, din anul 2000 și membră a ,,Landscape Artists International” din SUA, din anul 2007. Artista s-a născut în Biniș, județul Caraș-Severin, însă din 2002 s-a stabilit în Portugalia. Are lucrări în colecții private și organisme oficiale din mai multe țări ale Europei, precum şi din SUA, Canada, Noua Zeelandă și Emiratele Arabe.

Piesele expuse surprind peisaje din natură, emanând un impact emoțional deosebit. Gama culorilor abordate este bogată, reușind să creeze o atmosferă de veselie și relaxare. Scopul acestei acțiuni este promovarea picturii românești contemporane și consolidarea legăturii dintre artist și public.

Expoziţia găzduită de sala de la etajul muzeului va rămâne deschisă până în data de 31 decembrie.
Cosmin VLAD

Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș vernisează astăzi, începând cu ora 12:00, expoziția „Costume tradiționale din Banatul de câmpie de la sfârșit de secol XIX – început de secol XX”.

Evenimentul este realizat în colaborare cu Muzeul Satului Bănățean Timișoara și Consiliul Județean Caraș-Severin și îi invită pe curioși să pășească în lumea brodată a veșmintelor bănățene istorice.

Frumoasele veşminte vor putea fi admirate în perioada 15 septembrie – 31 octombrie anul curent. Piesele expuse reprezintă ansambluri vestimentare tradiționale de la sfârşitul secolului al XIX -lea şi până în prima jumătate a secolului al XX -lea.

Costumele populare vor fi prezentate de Marius Matei, muzeograf în cadrul Muzeul Satului Bănățean Timișoara și Carmen Maria Neumann, muzeograf din cadrul instituției cărășene de cultură.

„Scopul acestei acțiuni este conturarea unei sfere de comunicare între publicul larg şi specialiştii din domeniu precum şi promovarea valorilor satului românesc de altădată. Această manifestare completează calendarul de activităţi aferent anului 2015”, explică reprezentanții muzeului din Caransebeș.

Intrarea la eveniment este liberă, anunță organizatorii.

Alexandra JURCA

Foto: banaterra.ro

Galeria de Artă „Corneliu Baba” a Casei de Cultură „George Suru” din Caransebeş a găzduiut luni, 22 iunie, vernisajul expoziţiei de sculptură mică, grafică şi pictură, cu piese ale celor 11 participanţi la cea de a XIII-a ediţie a Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală.

Roca în care se lucrează de această dată este andezitul. Pe lângă artiştii veniţi la Caransebeş din nouă ţări, plus România, la eveniment au luat parte reprezentanţi ai administraţiei publice locale, precum şi oameni de cultură din municipiu.

În cuvântul de deschidere, amfitrionul manifestării, Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru”, a spus că anul acesta a ales un mod diferit de a prezenta echipa care va lucra sub coordonarea artistului ploieştean Eugen Petri şi va realiza 11 opere de artă care vor fi amplasate în Parcul de sculptură monumentală din Valea Cenchii, vizavi de cele deja existente din ediţiile anterioare ale simpozionului.

Expoziţia vernisată luni la Galeria „Corneliu Baba” va rămâne deschisă pe toată perioada derulării simpozionului, respectiv până la mijlocul lunii iulie.

Ioan Cojocariu a mai adăugat că expoziţia care va conține cele 11 sculpturi monumentale, fiind ultima din ciclul în care se lucrează în andezit, va avea lucrări mai mari decât cele realizate până acum.

După ce le-a urat bun-venit celor 11 participanţi la simpozion, primarul Marcel Vela a ţinut să le mulţumească artiştilor pentru faptul că au aplicat la această manifestare, deoarece ei se vor număra printre cei 100 de sculptori care au realizat 100 de opere de artă în Caransebeş.

 „În municipiu avem 33 de sculpturi în lemn, în Parcul Teiuş, 33 de lucrări în marmură, amplasate în oraş, iar acum, cu dv., încheiem ciclul de 33 de sculpturi în andezit. Pe lângă cele 99 de sculpturi la care veți contribui și dv., mai avem una realizată de Eugen Petri şi amplsată în faţa Spitalului Municipal, «Pânza timpului», şi cred că suntem singurul oraş din România care are 100 de monumente artistice care întregesc patrimoniul cultural al municipiului.

Dincolo de a crea 100 de opere de artă, acest simpozion a făcut ca într-un oraş de provincie, un oraş modest, chiar dacă e municipiu, să fie încorporate 100 de gânduri, 100 de vise, 100 de creaţii ale unor artişti de pe întreg mapamondul.

Prin urmare, mesajul nostru, dincolo de a fi unul cultural, este unul de unitate şi prietenie, pentru că oamenii, indiferent de pe ce continent vin, indiferent de rasă sau religie, pot împreună să pună umărul la crearea unui climat de prietenie şi unitate, a unei lumi în care pacea să treacă dincolo de conflicte politice şi războaie între ţări, dincolo de orice acţiuni care atentează la viaţa omului”, a spus Marcel Vela.

Ioan Cojocariu a ţinut să mai puncteze că, prin numărul de participanţi și prin grandoarea operelor care s-au realizat în cele 12 ediţii de până acum, Simpozionul de Sculptură Monumentală de la Caransebeş este considerat cel mai mare din Europa, la ora actuală.

„Nu ne-am propus acest lucru, dar, încet, încet, cu răbdare, am devenit cei mai mari de pe Bătrânul Continent. Asta n-ar fi fost însă posibil fără implicarea a doi oameni – primarul Marcel Vela şi coordonatorul simpozionului, sculptorul Eugen Petri”, a explicat directorul Casei de Cultură.

Cei 11 sculptori care îşi vor lăsa la Caransebeş o parte din sufletul şi truda lor sunt Jasem Shuman din Palestina, Aramis Justiz Perera din Cuba, Valeriano Hernandez din Spania, care a ţinut să-i dăruiască primarului Marcel Vela cartea sa, cu sculpturile din Salamanca, Stefano Grattarola din Italia, Annabella Claudia Hoffmann din Germania, Tutu Pattnaik din India, Wang Biao din Taiwan, Sergii Oleshko din Ucraina, Carlos Enrique Valdez din Argentina, precum şi românii Petre Mogoşanu și Eugen Petri.

Vernisajul expoziţiei care va cuprinde cele 11 sculpturi în andezit va avea loc marţi, 14 iulie.

Cosmin VLAD

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş colaborează cu Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova pentru a organiza vernisajul expoziţiei temporare „Banatul în Primul Război Mondial”.

Evenimentul va avea loc sâmbătă, 6 iunie, în incinta Muzeului Memorial ,,Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova.

Prin această manifestare, managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, dr. Adrian Ardeţ, şi-a propus să surprindă partea nevăzută a războiului, sentimentele şi trăirile combatanţilor, aduse în actualitate printr-o serie de obiecte, documente, fotografii şi însemnări, puse la dispoziţia publicului.

Exponatele fac parte din colecţia personală a lui Gheorghe Rancu, profesor de pe Valea Almăjului, pasionat de istorie.

Cosmin VLAD

Ieri, Muzeul Banatului Montan din Reşiţa a găzduit vernisajul unei expoziţii inedite, intitulată „Ostaşi bănăţeni în serviciul împăratului (1914-1918)”.

Aceasta cuprinde 42 de documente originale referitoare la Primul Război Mondial, toate puse la dispoziţie de Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, cu sediul la Caransebeş.

La manifestare, care este prima de acest gen după cum ne-a asigurat Laurenţiu-Ovidiu Roşu, şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale, au participat cadre ale Jandarmeriei, Poliţiei, Ministerului Apărării Naţionale, istorici, oameni de cultură, cadre didactice, dar şi foarte mulţi elevi.

În cuvântul de deschidere, rostit de Dumitru Ţeicu, directorul Muzeului Banatului Montan, a fost prezentat faptul că, la fel ca în fiecare an, muzeul reșițean încearcă să marcheze evenimentele importante pentru ţara noastră, Primul Război Mondial fiind un asemenea eveniment, care a schimbat profund istoria României.

În continuare a luat cuvântul Felician Velimirovici, cercetător la Muzeul Banatului Montan, care s-a ocupat, împreună cu  Laurenţiu-Ovidiu Roşu, de organizarea acestei expoziţii.

Acesta a făcut o scurtă prezentare a evenimentelor prin care a trecut România între 1914 şi 1918, punctându-şi discursul cu câteva citate ale unor scriitori şi ziarişti din epocă despre realităţile de atunci ale vieţii politice din ţara noastră.

„Este o bucurie deosebită ca, după ce am încercat să organizăm, împreună cu Biblioteca, anul trecut, o expoziţie despre Primul Război Mondial, acum să revenim cu documente originale, cu cărţi, cu ziare, cu hărţi, cu cărţi poştale ilustrate, cu documente ce au aparţinut generalului Ioan Dragalina sau oamenilor simpli. Dacă veţi avea răbdare să treceţi prin faţa exponatelor respective, veţi putea găsi în aceste vitrine o imagine a ceea ce s-a întâmplat în spaţiul bănăţean acum 100 de ani”, a explicat Laurenţiu-Ovidiu Roşu.

Fragmente de jurnal, scrise în timpul Primului Război Mondial, expuse la Reșița

Şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale a oferit în continuare amănunte legate de cele mai importante exponate.

„Printre documente se găseşte un fragment de jurnal scris în perioada Primului Război Mondial, respectiv al lui Petru Vintilă din Cruşovăţ, un om simplu, care alege să-şi lase la bătrâneţe amintirile legate de ceea ce a trăit în această conflagraţie, pentru cei care vor veni, pentru cei din familie, fiindcă el nu s-a gândit că acest manuscris va ajunge să fie expus, cândva, într-o astfel de expoziţie.

În prima parte, el vorbeşte despre viaţa din Cruşovăţ de la 1900, până în jurul anilor 1914, 1916, iar în a doua parte, povesteşte despre perioada 1916-1918, despre plecarea la război, despre momentele petrecute la Caransebeş, după care ajunge la felul în care a făcut instrucţie de front şi întâmplările din nordul Italiei, de pe râul Isonzo şi din localităţile unde s-au dat lupte sângeroase, relatând fiecare eveniment prin care a trecut”, a mai punctat Laurenţiu-Ovidiu Roşu.

De asemenea, acesta a adăugat că în expoziţie se mai găsesc și documente păstrate de la regretatul istoric Valeriu Leu, de la Muzeul Banatului Montan, precum şi de la învăţătorul Patrichie Puraci, din satul Iaz.

Prezent la eveniment, pictorul Mihai Vintilă a vorbit despre felul în care jurnalul tatălui său, Petru Vintilă, la care a făcut referire şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale, a ajuns să vadă lumina tiparului.

„Fratele meu, scriitorul Petru Vintilă, venea mereu în vacanţe acasă, tata fiind pensionar. Şi fiindcă mereu aduna cireşe ca să ne facă mama «melşpais», fratele meu s-a gândit că tata ar putea să facă o treabă mai bună, pentru că făcuse două războaie. Şi tata s-a apucat de scris. A scris, cred, vreo 200 de pagini despre război şi, de câte ori veneam pe la Caransebeş, tata îmi spunea:

«Vino, copile, să-ţi citesc cum a fost pe-acolo, pe la Piave, la Doberdo!». Pe mine însă nu mă interesa pe vremea aceea… Am descoperit însă memoriile la nepotul meu, la Bucureşti… Vă spun cu toată sinceritatea, eu abia acum, după ce i-am citit manuscrisele, l-am cunoscut pe tatăl meu”, a spus Mihai Vintilă.

Expoziţia „Ostaşi bănăţeni în serviciul împăratului (1914-1918)”, de la Muzeul Banatului Montan din Reşiţa, va rămâne deschisă până la jumătatea lunii iunie.

Cosmin VLAD

Prima școală de pictură academică din Banat a funcționat la Bocșa sub îndrumarea întâiului pictor academic al Banatului, Mihail VELCELEANU, de la care au rămas câteva biserici pictate în zonă.

Această „școală bocșeană” de pictură a continuat ulterior cu Tiberiu BOTTLIK, Vasile GAIDOȘ, Peter KNEIPP, Constantin MUNTEANU, Vasile MARCU, Viorel COȚOIU și nu în cele din urmă cu Elena HĂBĂȘESCU, cea care duce mai departe tradiția pictorilor din Bocșa prin clasa de pictură, secția externă Bocșa, a Școlii Populare de Arte și Meserii „Ion Românu” din Reșița a cărui coordonator este.

Pentru a marca sfârșitul primului semestru de studii, cursanții cercului de pictură vor susține mâine, începând cu orele 16,00 la Sala de Expoziții a Casei Orășenești de Cultură la un vernisaj al expoziției de arta plastica cu tematica diversa .

Alături de tablouri, cursanții vor mai expune felicitări de Crăciun și lucrari textile decorative , pe care le-au pictat la orele de curs.

„Iubitorii de artă sunt așteptați să-și bucure privirile și sufletele cu creațiile talentaților bocșeni, câștigători ai numeroase premii la concursurile de gen și cu expoziții la nivel național, dar și pentru a încuraja actul artistic”, a explicat Ioan Liuț, directorul Casei Orășenești de Cultură din Bocșa.

Alexandra JURCA