Sala de ședințe a Consiliului Județean a fost plină astăzi, și nu pentru a dezbate teme de actualitate cu privire la administrarea județului, ci pentru cel mai actual eveniment cultural, din lunga serie ale momentelor de acest gen, valorificate de autoritățile județene.

Părintele Vasile Petrica și-a lansat astăzi cea mai recentă lucrare, intitulată Academia Teologică Ortodoxă Română Caransebeș, o privire în interiorul evoluției vieții teologice la nivel de județ în anii cei mai agitați din acest punct de vedere.

Evenimentul de astăzi a fost deschis de președintele Consiliului Județean, Sorin Frunzăverde, care vede lucrarea ca pe o introspecție în istoria academismului teologic din județ.

„Există deja o tradiție ca în aula Consiliului Județean să lansăm apariții ale unor oameni marcanți pentru acest județ, care nu numai că rețin atenția publicului pentru moment, dar sunt convins că vor rămâne și în istoria scrierilor din Caraș-Severin și din România. Astăzi avem plăcerea de a lansa lucrarea Părintelui Protopop Vasile Petrica, care este practic o continuare a unei alte lucrări anterioare. Lucrarea reprezintă practic o introspecție în istoria academismului teologic de pe lângă Epicopia Caransebeș. Vasile Petrica evidențiază în această carte un interval de timp foarte emancipat care a existat de-a lungul evoluției Episcopiei Caransebeș, care anul acesta aniversează 150 de ani de existență”, explică Sorin Frunzăverde, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin.

Profesor în cadrul Facultății de Teologie din Caransebeș, Vasile Petrica s-a bucurat astăzi și de cuvintele rectorului Universității Eftimie Murgu, care, cu toate că nu a luat parte la eveniment, a ținut să puncteze câteva aspecte referitoare la importanța lucrării lansate.

„Pentru comunitatea academică a universității noastre, Vasile Petrica este unul dintre dascălii de seamă ai Facultății de Teologie din Caransebeș. Volumul de față umple un gol în colecția universitară pentru că ceea ce nu va putea schimba timpul niciodată este studiul”, explică Doina Frunzăverde, rectorul Universității Eftimie Murgu din Reșița.

Cu ocazia lansării lucrării Academia Teologică Ortodoxă Română Caransebeș, Vasile Petrica a sărbătorit și aniversarea celor 75 de ani de viață și zeci de ani buni de activitatea teologică. De asemenea, în cadrul evenimentului de astăzi, acesta a fost recompensat de Biblioteca Județeană Paul Iorgovici,  pentru contribuția sa la evoluția culturii cărășene, cu o diplomă In Honoris.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Județeană Paul Iorgovici din Reșița.

Alexandra JURCA

Casa de Cultură din Scăiuş poartă de ieri numele unui om de cinste al Banatului: protopop dr. Vasile Petrica. Ruga de la Scăiuş a debutat cum se putea mai frumos.

Poate cele mai frumoase momente pe care le-am trăit în satul bănăţean sunt acelea în care fii lui se întorc acasă, la obârşie, într-o chemare dulce de vatră ce i-a zămislit în aceste locuri binecuvântate. Mai presus, ieri la Scăiuş, satul şi oamenii de aici au adus recunoştinţa lor unei personalităţi remarcabile a vieţii monahale dar şi a literaturii şi cercetărilor istorice, protopop dr. Vasile Petrica, fiu al acestor locuri care a fost prezent la manifestare. Despre personalitatea şi lucrările omului de cultură Vasile Petrica, vom evoca o pagină importantă într-un alt articol Reper 24, ce îl va avea în prim plan. Un merit indubitabil în momentul înălţător trăit la Scăiuş îl are primarul comunei Fârliug, de care aparţine satul Scăiuş, Ioan Borduz, omul care prin tactul şi rafinamentul său a realizat ceea ce era în cele din urmă un lucru firesc: a dat recunoaştere în timpul vieţii unei personalităţi remarcabile a locului, prin titulatura acestui simbol de cultură al satului care de ieri îi poartă numele, Casa de Cultură Prot. Dr. Vasile Petrica – Scăiuş. Căci unde s-ar fi pretat mai bine numele acestui om încărcat de simboluri dedicate culturii, Vasile Petrica, decât pe frontispiciul casei de cultură?

Despre cetăţeanul de onoare al judeţului Caraş-Severin, despre fiul Scăiuşului dr. Vasile Petrica, a vorbit cu elocinţă cel mai îndreptăţit om, Ioan Borduz, primarul comunei Fârliug, principalul „vinovat“ al evenimentului:

Despre momentul unic trăit ieri în satul său natal, protopopul Vasile Petrica a ţinut să precizeze:

Tot în avanpremiera tradiţionalei rugi de la Scăiuş, a fost sărbătorită şi pensionarea secretarului comunei Fârliug, fiu al aceluiaşi sat, Gheorghe Mitric, cel care a servit cu devotament interesele primăriei şi în egală măsură ale consătenilor, vreme de 40 de ani.

Ruga a continuat în acordurile solistei Maria Milu Sorescu, care a încântat publicul şi a trezit spiritul jucătorilor de brâu de la Scăiuş, o tradiţie perenă ocazionată de hramul bisericii la marea Sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului, ce are loc în fiecare an, pe 15 august.

Ca o concluzie, aş putea spune că la Scăiuş am trăit realmente clipe de bucurie spirituală, în locuri unde simţi că oamenii mai au drag de semenii lor, unde rodul muncii după o viaţă de trudă intelectuală îţi este recunoscut sau cum foarte bine spunea într-una din cărţile sale actorul principal al acţiunii de la Scăiuş, Vasile Petrica, „după fruct se cunoaşte un arbore“.

Sergiu TABAN