Așa cum am înțeles ieri foarte bine din prezentarea făcută de șeful Ocolului Silvic Văliug, ing. Mihai Bona, amenajamentul silvic reprezintă o preocupare complexă, tehnico-economică şi ecologică, cu importante implicaţii sociale. În esenţă, amenajamentul este instrumentul tehnic de organizare cu continuitate a producţiei pădurilor şi a recoltării produselor acestora, cu scopul satisfacerii în prezent şi viitor a nevoilor locale şi generale.

Lucrările de reamenajare a pădurilor, în cadrul fondului forestier naţional, au marcat o nouă etapă de dezvoltare, promovată nu doar la nivelul Romsilva, ci și de președintele Consiliului Județean, Caraș-Severin, președintele Silviu Hurduzeu. Iar dacă în urmă cu un an a fost prezent cu lopata în mână și a plantat mai mulți puieți de arbori, promisiunea revenirii în pădurile Ocolului Silvic Văliug a fost materializată și în acest an, după vorbesc și imaginile noastre. După plantarea așa cum se cuvine a 10 puieți, Hurduezeu le-a transmis silvicultorilor: „N-aveți puieți disponibili, câți pot eu să plantez!“, afișând o poftă de lucru fantastică, una ce sperăm să fie contagioasă și pentru ceilalți colegi din aparatul administrativ județean.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157692937070872″]

Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, a declarat pentru Reper 24:

Alături de personalul silvic din cadrul ocolului, de consilierii județeni și totodată dedicați silvicultori Elena Meteleaucă și Mihai Guțu, la datorie în pădurile de pe muntele Semenic au fost și muncitorii zilieri, Hurduzeu apreciind și de această dată efortul muncii depuse de aceștia dar şi faptul că acești oameni se auto-gospodăresc singuri, locuind  în imediata apropiere a pădurii precum o mică comunitate, departe de casele lor.

Despre lucrările de amenajare a pădurilor din Parcul Național Semenic, despre normele tehnice silvice privind gospodărirea vegetației forestiere și o serie de explicații privind normele tehnice  pentru amenajarea pădurilor , ne-a vorbit în deplină cunoștință de cauză, inginerul silvic Mihai Bona, șeful Ocolului Silvic Văliug.

Beneficiind de aceeași ocazie, reprezentanții redacției Reper 24 – Sergiu Taban și TVR Timișoara – Vasile Neamțu,  au plantat câțiva puieți de brad în arealul gestionat cu profesionalism de angajații Ocolului Silvic Văliug .

Sergiu TABAN

 

La un semn, deschisă-i calea…la cartuș: Foc!!

În organizarea și instruirea reprezentanților Inspectoratului Județean de Poliție Caraș-Severin, la poligonul de trageri al Jandarmeriei de pe calea Timișoarei, reprezentanții presei s-au adunat cu mic, cu mare la semnalul Ancuței Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al instituției, cea care de anul trecut și până acum a devenit o respectabilă doamnă Chețan.

La locul faptelor de „vitejie“ jurnalistică ne-au onorat cu prezența șeful Inspectoratului Județean de Poliție Caraș-Severin, comisar-șef Viorel Avram, însoțit de adjunctul său, comisarul-șef Mihai Moatăr, omul responsabil cu instructajul condeierilor, comisarul Dinu Nicorici (care de când e polițist a devenit mai străin de accentul moldav pe care îl „sugera“ în dialogurile noastre avute pe vremuri la Comisariat) dar și medicul polițiștilor, Sorin Mangea, că deh, nu se știe niciodată cum ricoșează glonțul.

Competiția de tir poate începe!

Desigur, redacția Radio Reșița și-a scos la luptă campioanele, Adina Nița și Mirabela Afronie, cele care au mai beneficat la pachet și de un master gratuit oferit chiar pe câmpul de trageri de către acest old-boy al relațiilor publice din Poliția CS, comisarul Dan Bortiș. TVR-ul i-a aruncat în fața plutonului pe Vasile Neamțu și pe Diana Telescu, Vasile venind și cu artileria grea, soția Paula, care are experiență de vestă antiglonț din peregrinările ei reportericești prin Afganistan.

S-au mai prezentat pe platoul jandarmeriei, Flavius Rotariu de la Jurnal de CS, Mircea Popovici de la InfoCS, Cristian Franț de la Știri din Banat, Ioan Iliasă – Prisma, Elena Franț de la VestTv Reșița, Camelia Dincă și Lucică Berdac de la Banat TV, reprezentanți de la BlogMedia și subsemnatul. Dacă am ratat pe cineva, îmi fac de mea-culpa, nu e din rea credință, ci doar din neștiință.

După foc cu foc și ținta luată în cătare, Niță și Afronie s-au impus din nou în fața contracandidatelor, urmate de teverista Diana Telescu. Restul e can-can. Fetele, sărbătoritele zilei, au primit mărțișoare și flori din partea conducerii Inspectoratului de Poliție Caraș-Severin, iar toți cei care au fost prezenți au primit o diplomă de participare.

Mulțumim Inspectoratului Județean de Poliție Caraș-Severin iar la anul promitem s-o facem și mai pac-pac!!!

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157648746802863″]

Sergiu TABAN

Ia românească, brâul bănăţen şi frumuseţile cu care natura a fost darnică în Caraş-Severin sunt repere ale unei iniţiative frumoase, continuate în 2014 într-o a doua ediţie. Doi jurnalişti cărăşeni unesc presa locală pentru promovarea unor valori cu care ne mândrim.

Zile bogate în entuziasm, dedicaţie şi muncă, îmbogăţite de frumosul iei româneşti păstrate de la bunici sau recent cumpărate din buticurile care încă mai le pun la dispoziţia pasionaţilor, 21 şi 22 mai au reunit reprezentanţi ai tuturor instituţiilor mass-media din Caraş-Severin.  Dacă miercuri, în centrul civic din Reşiţa a fost prezentată de către jurnalişti ia tradiţională, iar acţiunii s-au alăturat şi elevi de la Şcoala Gimnazială nr. 7 din Reşiţa, joi proiectul a cuprins o primă etapă a “Caravanei iei româneşti şi brâului bănăţean”. Iniţiativa soţilor Paula şi Vasile Neamţu s-a bucurat de sprijinul Prefecturii Caraş-Severin şi al Direcţiei Silvice a judeţului, astfel că jurnaliştii cărăşeni, însoţiţi de prefectul Silviu Hurduzeu, au vizitat, au fotografiat şi au filmat câteva dintre obiectivele frumoasele ale Caraş-Severinului. Peste tot în ia românească! Primul popas a fost la Cascada Beuşniţa, din apropiere de Oraviţa. Zgomotoase şi învolburate, luminate straniu de soarele care a pătruns aproape victorios prin desişul pădurii, apele râului Beu oferă o serie de splendori naturale care marchează orice turist.

Ceva mai în aval, tot pe râul Beu, o altă minune a naturii îndeamnă la popas şi contemplare: lacul Ochiul Beiului. Mii de turişti se aventurează anual pe un drum mai degrabă accesibil maşinilor de teren sau parcursului cu rucsacul în spate pentru a se bucura de un ochi de apă limpede, de o culoare fantastică.

Ambele obiective vizitate de grupul jurnaliştilor cărăşeni sunt situate în zona de protecție strictă cu statut de rezervație naturală din cadrul Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița.

Albul luminos străbătut de vinişoarele frumos colorate ale modelelor tradiţionale de pe ia românească a alcătuit un tablou minunat şi în apropiere de Bozovici, la cascada Bigăr, devenită deja celebră în lumea întreagă prin promovarea oferită de The World Geography care a alcătuit în anul 2013 o listă cu cele mai impresionante cascade din lume. Acum, promovarea pleacă spre publicul larg prin obiectivele aparatelor foto şi video, dar şi prin tastatura computerelor, în scrierea articolelor, utilizate de presa cărăşeană.

Dacă ziua ar avea mai multe ore, multe ar fi fost locurile din Caraş-Severin în care ar fi dorit să ajungă grupul de promovare a iei româneşti şi a brâului bănăţean. Cheile Rudăriei, cu bătrânele mori de apă au fost ultimele locuri de popas, dar şi de muncă, în Munţii Almăjului, pe teritoriul comunei Eftimie Murgu.

Seria excursiilor de promovare a valoroaselor obiective turistice din Caraş-Severin va continua, promit organizatorii – respectiv soţii Paula şi Vasile Neamţu, precum şi prefectul Silviu Hurduzeu, care nu numai că a oferit jurnaliştilor sprijin în deplasarea la obiectivele aflate în programul de joi, 22 mai, ci s-a aflat trup şi suflet în mijlocul grupului, entuziast în alegerea locurilor de vizitat şi organizarea zilei.

Proiectul aflat sub genericul “presa cărăşasă promovează ia românească şi brâul bănăţean” continuă în 12 iunie, când în centrul civic al municipiului Reşiţa sunt invitaţi să fie prezenţi toţi cei care iubesc tradiţia frumoasei bluze româneşti, apreciată şi de marele maestru francez Henri Matisse. Cu ajutorul unor dansatori profesionişti de la renumite ansambluri folclorice bănăţene, publicul va fi invitat să danseze brâul, iar cei care nu ştiu, vor avea parte de ajutor!

Laura PIPERIU