Haosul declanșat în interiorul PNL Caraș-Severin în ultima perioadă dă peste cap întregul partid și îi revoltă pe cei care încă așteaptă o reacție din partea conducerii liberale.

La Bocșa primarul Cismăneanțu a „dezertat” împreună cu zece consilieri la MP, la Herculane liberalii nemulțumiți de candidatul ales se mută la ALDE, iar zvonurile spun chiar că Iova plănuiește să candideze totuși la Caransebeș, susținut de altă formațiune politică însă.

În aceste condiții, deputatul Vali Rusu sare la gâtul lui Schelean și Vela, pe care îi acuză de faptul că se ascund în spatele cortinei din lipsa unei strategii prin care să gestioneze întregul haos din partid.

„Cum lupta politica se dă, mai nou, cu precădere în afara partidului, iar informările se fac prin intermediul presei, nu pot să nu mă întreb de ce nu mi s-a cerut un punct de vedere legat de propunerea preşedintelui PNL Reşiţa de a fi exclus din organizaţie.

Tot din presa cărăşeană am aflat că nu se pune problema excluderii mele, asta în condiţiile în care niciunul dintre co-preşedinţii PNL nu mi-au cerut socoteală în vreun fel.

Faptul că filiala Caraş-Severin a Partidului Naţional Liberal este într-o relativă degringoladă nu este un secret pentru nimeni. Interesant este faptul că nu regăsesc nici măcar în presă, aşa cum m-am obişnuit, vreo declaraţie a dnei Valeria Schelean şi a dlui Marcel Vela cu privire la soarta organizaţiilor PNL Bocşa şi Băile Herculane”, explică deputatul cărășean printr-o scrisoare deschisă transmisă presei.

Mai mult, Valentin Rusu subliniază și zvonurile potrivit cărora, după demisia din funcția de secretar general al PNL, Ilie Iova, vicepreședintele Consiliului Județean, are de gând să candideze la Primăria Caransebeș susținut de alt partid.

„Cum comentează domniile lor trecerea primarului în funcţie Eugen Cismăneanţui şi a întregii echipe la Partidul Mişcarea Populară? Cum explică conducerea bicefală a PNL CS haosul din organizaţia Băile Herculane şi cu atat mai mult rumorile neconfirmate, încă, potrivit cărora, dupa demisia din funcţia de secretar general PNL, dl Ilie Iova va candida la Primăria Caransebeş cu susţinerea altei formaţiuni?”, a mai adăugat Valentin Rusu.

Alexandra JURCA

Acțiunile dedicate Zilei Copilului au început încă de vineri în cadrul tinerilor liberali, printr-un festival de goluri al copiilor pe terenul de fotbal al Complexului Atlantic, din municipiul Reșița.

Inițiatorul acțiunilor sportive, Tineretul Național Liberal – organizaţia Reşiţa, a primit sprijinul nemijlocit al seniorilor liberali, între care s-au numărat la terenul ștrandului Lend Președintele PNL Reșița – medicul Jaro Marșalic și Asociația Județeană de Fotbal Caraș-Severin – reprezentată de președintele Viorel Lolea, în colaborare cu Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin.

Pentru copiii care au decis să adere la mișcare în cadrul organizat de TNL Reșița și-au manifestat susținerea și alți liberali recunoscuți precum Sorin Frunzăverde sau deputatul PNL, Valentin Rusu.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157651562156603″]

Acțiunile dinamic-sportive reunite sub titlul „Cupa prieteniei”, au fost organizate la Ștrandul Atlantic din cartierul Lend al Reșiței și au constat într-un turneu de fotbal dedicat exclusiv copiilor.
Imaginile grăitoare vorbesc despre modul plăcut în care s-au desfășurat ostilitățile pe terenul de fotbal dar și în afara lui.

Sergiu TABAN

Mai mult decât atât, Valentin Rusu şi-a continuat frământarea, încercând în schimb găsirea unei soluţii viabile pentru detectarea în teren a victimelor care au nevoie imediată de ajutor, aşa cum a fost cazul victimelor din Apuseni. Prin urmare, deputatul Valentin Rusu a formulat o propunere legislativă care ar avea scopul de a optimiza organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional Unic pentru apeluri de Urgenţă, celebrul 112.

În fapt, Rusu a venit înaintea Parlamentului cu un proiect de lege în care se vorbeşte despre o aplicaţie cu titlu gratuit pentru telefoanele de tip smartphone asupra căreia Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) şi-a dat acordul şi care ar putea scurta timpul de reacţie al autorităţilor în situaţii precum cea din Munţii Apuseni în care au murit cu zile pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. Mai mult decât atât, deputatul Valentin Rusu a precizat pentru Reper 24 că odată descărcată această aplicaţie pe telefon, victima va putea fi reperată în mai puţin de 3 minute de salvatori, pe o rază unde eroarea în teren, ca distanţă acceptată, ar fi de doar 1 metru!

Din fericire, nici răspunsul negativ al Guvernului care se întreabă câte smartphone-uri sunt în România (răspundem noi executivului: foarte multe) şi nici avizul negativ al Senatului nu l-au descurajat pe deputatul liberal.

,,Aştept să văd astăzi reacţia Comisiei Economice, Industrie şi Servicii unde proiectul meu legislativ va fi analizat după care sper să ajungă în plenul Camerei Deputaţilor unde colegii mei vor vota pro sau contra. Sper totuşi ca aleşii deputaţi să înţeleagă necesitatea acestei legi pentru evitarea sau dacă vreţi sprijinul nemijlocit și gratuit acordat autorităţilor în astfel de situaţii dramatice precum o presupun prăbuşirile de avioane în munţi sau în lacuri”. Trebuie să menţionăm că propunerea legislativă a primit aviz favorabil din partea Comisiei Juridice, de Disciplină şi Imunităţi, cea care consideră că prin obiectul şi conţinutul reglementării proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Despre iniţiativa sa legislativă, deputatul Valentin Rusu ne-a declarat:

Deputatul Valentin Rusu s-a adresat în plen colegilor parlamentari, la începutul acestei luni, dorind să reitereze importanţa propunerii legislative şi necesitatea acesteia. Parlamentarul cărăşean a ţinut să remarce de la tribuna parlamentară, cităm în integralitate:

,,Prin prezenta declaraţie politică fac un apel tuturor parlamentarilor, dar şi celor responsabili din Guvern pentru sprijinirea Propunerii legislative de modificare a Ordonanţei de urgenţă nr.34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, Pl-x nr. 562/2014. Acest demers repară o carenţă legislativă în ceea ce priveşte responsabilizarea instituţiilor statului care nu au luat atitudine în luna ianuarie anul trecut, când un avion al Şcolii Superioare de Aviaţie, pilotat de Adrian Iovan, s-a prăbuşit în munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba. Pilotul şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa, iar copilotul şi alţi patru medici au fost răniţi.

Ceea ce s-a reglementat în proiectul de act normativ, reprezintă măsuri eficiente şi rapide prin care intervenţiile în situaţii de urgenţă să câştige la capitolul eficienţă şi rezultate pozitive în acţiunile de salvare de vieţi omeneşti. Prin noile reglementări, orice apel către Serviciul de urgenţă 112, de tip apel telefonic, SMS sau apel mobil video, care necesită acţiunea agenţiilor specializate de intervenţie, va fi încadrat în “apel de urgenţă” şi astfel serviciile publice au ocazia să-şi folosească într-un cadru unitar expertiza de necontestat în materie de intervenţii în situaţii de urgenţă, alături de celelalte instituţii abilitate, în timp util şi în mod eficient.

În cazul unor accidente aviatice sau de orice altă natură, care se petrec în spaţiul montan, personalul trebuie alertat prin acest serviciu, alături de celelalte instituţii cu atribuţii în astfel de situaţii, stabilite prin lege. Doar realizându-se un mix instituţional între toate aceste agenţii specializate, cresc şansele de reuşită ale unei acţiuni de salvare. Din aceste motive şi ANCOM trebuie implicat în aceste situaţii de criză şi trebuie să pună gratuit la dispoziţia operatorilor de comunicaţii o aplicaţie de localizare pentru telefoanele smartphone, prin care se vor putea transmite automat informaţii de poziţionare, în conformitate cu prevederile legale, utilizatorii având posibilitatea să dezactiveze când doresc transmiterea informaţiei de localizare.

Din păcate, Guvernul a avizat negativ prezenta propunere legislativă, motivând faptul că sunt prea puţine smartphone-uri în România. Dar, vin cu o precizare, toţi cei implicaţi şi cei care şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic din munţii Apuseni, de anul trecut, aveau smartphone.

Din toate aceste motive, în calitate de iniţiator al acestei propuneri legislative, sunt convins că prezentul text al actului normativ, depus anul trecut spre dezbatere în Parlament, va beneficia de sprijinul instituţiilor statului cu atribuţii în domeniu, iar clasa politică, indiferent de apartenenţa doctrinară, se va alătura acestui demers necesar”.

Sergiu TABAN

Declaraţiile făcute recent de deputatul Valentin Rusu cu primire la activitatea Primăriei şi a primarului Mihai Stepanescu sunt mincinoase, se afirmă într-un comunicat de presă primit la redacţie. 

Deputatul PNL Valentin Rusu a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută în urmă cu două zile, că reprezentanții Primăriei Reșița se laudă, prin intermediul unor pliante împărțite în oraș cu realizări care de multe ori nu le aparțin, fără să amintească însă și de eșecurile înregistrate în ultimii ani. Deputatul a amintit printre altele faptul că în Reşiţa nu au fost atrase fonduri europene, de lipsa locurilor de muncă din municipiul de pe Bârzava, de fondurile alocate cetăţenilor din cele două blocuri explodate din Reşiţa, fonduri mult mai mici decât cele acordate de Consiliul Judeţean, de faptul că până în prezent nu a fost concesionat nici un metru pătrat din parcul industrial de pe Valea Ţerovei, în ciuda faptului că există cereri în acest sens.

Replica Primăriei nu s-a lăsat aşteptată: ”Ne-am obişnuit ca, în anumite momente electorale, acest deputat, care nu a avut nicio realizare notabilă, fiind doar conducătorul unei societăţi comerciale (Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri) pe care a falimentat-o, să-şi expună păreri de ordin tehnic, economic sau juridic în aspecte pe care nu le cunoaşte. Faptul că este doar deputat, ajuns în această poziţie datorită relaţiilor de rudenie, nu justifică necunoaşterea realităţilor şi minciuna”, se arată în comunicatul primit din partea cabinetului Primarului.

În acelaşi comunicat este expus punctul de vedere al Primăriei cu privire la atragerea fondurilor europene: „În ciclul de finanţare 2007-2013, au fost alocate fonduri europene comunităţilor municipale care erau poli de creştere sau de dezvoltare (Timişoara, Arad, Deva), Reşiţa fiind singura reşedinţă de judeţ din Regiunea 5 Vest care nu avea această calitate. Din păcate, conducerea primăriei de atunci şi deputatul Valentin Rusu, care aveau aceeaşi apartenenţă politică, nu s-au preocupat de dezvoltarea municipiului Reşiţa şi de includerea acestuia în categoria polilor de dezvoltare sau de creştere. Cu toate acestea, începând din anul 2008, Primăria Municipiului Reşiţa a atras fonduri europene şi a întocmit studii de fezabilitate în limita resurselor financiare disponibile la acea dată. Începând cu ciclul de finanţare 2007-2013, fondurile europene au fost limitate iar concurenţa pentru accesarea acestora a fost mare. Acest individ ar trebui să răspundă de ce Reşiţa nu a fost inclusă pe lista polilor de dezvoltare unde posibilitatea de accesare de fonduri era facilă”.

În ceea ce priveşte situaţia locurilor de muncă, reprezentanţii Primăriei Reşiţa âin să amentească faptul că instituţia a organizat mai multe dezbateri pe această temă, ultima chiar în această săptămână. „În municipiul Reşiţa, au fost create, de-a lungul timpului, peste 1.000 de noi locuri de muncă, în prezent, conform datelor furnizate de agenţii economici din municipiu, fiind disponibile alte aproximativ 600 de locuri de muncă. Totodată, Primăria Municipiului Reşiţa a organizat dezbateri şi întâlniri privind redresarea situaţiei economice a UCM Reşiţa cu scopul de a creşte numărul locurilor de muncă. De asemenea, au avut loc întâlniri cu reprezentanţi ai TMK Reşiţa, referitoare la taxele locale, pentru a nu perturba activitatea comercială a combinatului, existând pericolul ca, din cauza taxelor locale ridicate, investitorul să restrângă activitatea în municipiu. Menţionăm că toate taxele locale sunt neschimbate din anul 2008, în condiţiile unei crize economice prelungite”, se precizează în comunicatul de presă al Primăriei reşiţene.

Reprezentanţii Primărie Reşiţa au ţinut să amintească şi de ajutorul acordat locatarilor din cele două blocuri explodate: „Precizăm că Primăria Reşiţa s-a implicat din primul moment. Astfel, prin Direcţia de Întreţinere şi Reparare a Patrimoniului Consiliului Local au fost evacuaţi locatarii, Poliţia Locală Reşiţa a asigurat în permanenţă paza, au fost oferite spaţii de cazare la căminele Colegiului Economic al Banatului Montan, Liceului Teoretic „Traian Vuia” şi în alte locaţii disponibile, a fost asigurată masa persoanelor afectate de explozie, a fost suportată contravaloarea chiriei până în luna august. Au fost acordate ajutoare de urgenţă familiilor afectate atât din bugetul local cât şi din bugetul de stat, datorită demersurilor întreprinse de municipalitate împreună cu alte instituţii ale statului. Ca urmare, în prezent, cele două blocuri afectate de explozie au fost reconsolidate, fiind realizate, în plus, şi modernizări (anvelopare termică)”.

În ceea ce priveşte Valea Ţerovei, în comunicat se aminteşte că zona nu are pentru moment statutul de parc industrial. „Precizăm că în zona industrială nu se închiriază parcele, ci se concesionează, abia din noiembrie 2015 se poate vorbi despre vânzarea terenurilor. Totodată, menţionăm că au fost solicitări de concesionare care nu s-au concretizat”, se specifică în comunicatul de presă.

Din comunicatul Primăriei nu lipsesc nici explicaţii legate de centralele termice montate la şcoli sau cu privire la extinderea reţelelor de apă şi canalizare în cartierele aparţinătoare Reşiţei: „Cu privire la centralele termice montate la unităţile de învăţământ, acestea au fost achiziţionate, conform Legii achiziţiilor publice, cu sume alocate din bugetul local şi fonduri obţinute de la Guvernul României. S-au reutilizat 6 centrale termice dintre cele realizate în 2012 în cadrul modernizării sistemului de producţie.

Referitor la introducerea reţelelor de apă şi canalizare menajeră în cele patru localităţi aparţinătoare Cuptoare, Secu, Moniom şi Doman, menţionăm că nu au fost refuzate fonduri europene, ci aceste investiţii nu au mai fost cuprinse în Lista investiţiilor prioritare, elaborate în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă, canalizare şi epurare ape uzate în judeţul Caraş-Severin”, Măsura ISPA 2005/RO/16/P/PE/003 şi aprobate prin HCL nr. 180/2010, în cadrul Programului de finanţare 2007-2013. Prin urmare, administraţia locală a încercat identificarea altor surse de finanţare, fiind depuse, în anul 2013, la Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei Publice două proiecte pentru alimentarea cu apă a acestor localităţi, contractele de finanţare fiind semnate în iunie 2014, canalizarea menajeră nefiind eligibilă pe fonduri europene. În acest moment, proiectele sunt în etapa de licitaţie publică pentru atribuirea lucrărilor de proiectare şi execuţie”.

În încheierea comunicatului, deputatul Valentin Rusu este invitat să participe la viitoarele dezbateri publice, organizate de Primăria Reşiţa, pentru a-şi face o părere corectă cu privire la activitatea instituţiei.

Karina TINCUL

Lipsa locurilor de muncă și neatragerea fondurilor europene reprezintă principalele problemele ale municipiului Reșița, a afirmat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă deputatul PNL de Caraș-Severin, Valentin Rusu. 

Acesta a precizat că reprezentanții Primăriei Reșița se laudă, prin intermediul unor pliante împărțite în oraș cu realizări care de multe ori nu le aparțin, fără să amintească însă și de eșecurile înregistrate în ultimii ani. Un exemplu în acest sens sunt fondurile alocate pentru cele două blocuri care au explodat în municipiul de pe Bârzava și cărora Primăria Reșița și guvernul le-au alocat peste 400 de mii de lei, pe când de la Consiliul Județean, locatarii din cele două blocuri au primit 600 de mii de lei, a precizat Valentin Rusu.

Chiar dacă există cereri, nu a fost concesionat nici măcar un metru pătrat din parcul industrial!

Lipsa locurilor de muncă este una din principalele probleme ale municipiului Reșița, a afirmat în cadrul conferinței Valentin Rusu. Și asta în condițiile în care Reșița are un parc industrial. ”De ce primarul Mihai Stepanescu nu spune nimic despre faptul că nu a fost închiriat nici măcar un metru pătrat din parcul industrial, în condițiile în care știm că au fost și sunt cereri de închiriere, de concesionare de terenuri în acel parc industrial”, a întrebat Rusu.

3 milioane de euro băgați în 8 coșuri de fum!

Deputatul PNL a vorbit și despre împrumutul de 15 milioane de euro luat de Primăria Reșița, bani care, conform lui Rusu au fost cheltuiți ilegal. ”De ce primarul Reșiței nu spune nimic de cele 15 milioane de euro luate împrumut și ce a făcut cu ei. Sunt undeva la 3 milioane de euro băgați în cele 8 centrale termice. De fapt, ele existând ca și construcție, putem spune că au băgat 3 milioane de euro în 8 coșuri de fum. De ce nu ne spune nimic de aceste 8 puncte termice și aceste 3 mil de euro pe care reșițenii îi plătesc, de ratele pe care noi le plătim”, a mai declarat Valentin Rusu.

Karina TINCUL