Bănia, localitatea cu cea mai profunda rezonanță româneasca între satele almăjene, își dorește o dezvoltare pe toate planurile: economic, social, cultural, turistic. În ce măsură toate acestea dorințe se pot transpune în realitate, aflăm în această seară, de la ora 19, de la edilul comunei Bănia Alexandru Albu, invitat la emisiunea Reper24 live.

Despre oameni și preocupările lor, despre fonduri guvernamentale și bani europeni, în această seară de la ora 19.

Centrul de vaccinare de la Bozovici și-a deschis de astăzi porțile, în jur de 60 de persoane urmând să fie vaccinate pe zi în cadrul Centrului Multifuncțional din capitala Văii Almăjului. Conform primarului Adrian Stoicu, la scurt timp după introducerea centrului de la Bozovici pe platforma de vaccinare, toate locurile disponibile pentru următoarele săptămâni au fost ocupate, existând inclusiv programări pentru persoane din Reșița sau chiar județul Timiș.

„Avem pacienți programați pentru toată ziua astăzi, am înțeles că vin și de la Reșița și chiar Timișoara. A fost singurul centru care mai avea locuri disponibile, platforma de programări fiind deschisă doar de vineri-sâmbătă. Avem totul pus la punct, medicii și asistentele sunt pregătiți. La fel și noi, cei de la Primărie, suntem în blocstart, am achiziționat toate materialele sanitare necesare. Am înțeles că aceste cheltuieli vor fi decontate ulterior, dar și dacă nu vor fi decontate, mă bucur că am reușit să aducem vaccinul în Valea Almăjului, să începem să intrăm într-o normalitate din punct de vedere al pandemiei”, a precizat pentru Reper 24, primarul Adrian Stoicu.

Tot de la bugetul local au fost investiți banii necesari pentru pregătirea centrului de vaccinare și achiziționarea frigiderului și a calculatorului necesar pentru desfășurarea activității în condiții optime. Primele doze de vaccin au ajuns la Bozovici în această dimineață.

„Au fost persoane programate de la ora 08:00, dar fiind luni, am înțeles că vaccinul a ajuns la Bozovici de abia la 10:15. La ora 06:00 a plecat mașina din Timișoara, a trecut prin Reșița și de acolo a venit la Bozovici. Deci programările de astăzi au fost decalate, dar începând de mâine nu cred că vor mai fi probleme. Există programări pe următoarele săptămâni, deja nu mai sunt locuri libere. Partea bună este că locuitorii din Valea Almăjului nu mai trebuie să meargă în alte localități pentru a se vaccina. Sunt și persoane în vârstă care nu își permit să plătească un drum până la Oravița, Moldova Nouă sau Reșița să se vaccineze”, a adăugat primarul Adrian Stoicu.

Tot de astăzi este funcțional și centrul de vaccinare din Bocșa (situat pe strada Sadovei nr. 4), cele două alăturându-se centrelor deja deschise la Spitalele din Reșița, Caransebeș, Oravița, Oțelu Roșu și Moldova Nouă, precum și la sălile de sport de la Liceul de Artă Sabin Păuța, Colegiul Economic al Banatului Montan și Școala Gimnazială Mihai Peia, toate din Reșița.

Karina TINCUL

Acoperișul unei pensiuni din localitatea Bozovici a fost cuprins de flăcări duminică după-amiază, pentru stingerea focului intervenind de urgență Garda de Intervenție Bozovici cu două echipaje de  pompieri și două autospeciale de stingere. Conform primelor cercetări se pare că incendiul ar fi izbucnit de la coș de fum neprotejat termic față de materialele combustibile din apropiere. O persoană care a încercat să intre în clădire pentru recuperarea unor bunuri a fost rănită, după ce a spart un geam.

Incendiul a fost anunțat în jurul orei 15:15, focul fiind lichidat în totalitate în jurul orei 17:50, precizează Adrian Manofu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Semenic al județului Caraș-Severin.

„Nu s-au înregistrat victime, cu excepția unei persoane care s-a rănit în urma spargerii unui geam în timp ce încerca să intre în pensiune pentru a recupera un obiect uitat într-un birou. Victima, în stare conștientă, a fost transportată de echipajul SMURD Bozovici la Centru de Primire Bozovici, pentru îngrijiri medicale la membrul superior stâng.

A fost distrus de foc acoperișul pensiunii, pe o suprafață de aproximativ 160 mp, bunurile materiale (electrocasnice) din bucătăria pensiunii și a fost degradată o altă încăpere a pensiunii. Au fost salvate de pompieri bunuri în valoare de aproximativ 1.000.000 lei”, mai precizează Adrian Manofu.

Karina TINCUL

Comuna Bănia din Valea Almăjului beneficiază de o rețea de alimentare cu apă care funcționează, dar nu a fost încă recepționată. Cu toate acestea, vara, când sursa de apă care este de suprafață scade ca debit, există probleme cu alimentarea locuitorilor. Pentru a remedia această problemă primarul din Bănia Alexandru Albu, are soluții.

„Avem doar această alimentare cu apă a comunei Bănia, care s-a dovedit că nu face față în perioada de vară. Am fost la Compania Națională de Investiții, singura sursă de finanțare pentru mediul rural după ce programele PNDL nu mai primesc proiecte și am convenit să depunem proiecte atât pentru alimentarea cu apă cât și pentru canalizare. Vrem să facem câteva foraje de adâncime pentru comuna Bănia și să suplimentăm debitul și de asemenea să aducem apă și în localitatea Gârbovăț. Chiar astăzi, în ședința de Consiliu Local le voi propune colegilor mei spre aprobare studiul de fezabilitate, proiectul geotehnic, proiectul hidrotehnic precum și studiul topografic, pentru a definitiva proiectul și a-l depune la CNI pentru finanțare“, a declarat Alexandru Albu.

De asemenea, se află în lucru un al doilea proiect, cel de canalizare, atât pentru Bănia cât și pentru Gârbovăț: „Nu vom construi o stație de epurare pentru că m-am interesat și am aflat că stațiile acestea mici nu sunt viabile. Avem posibilitatea să ducem printr-un canal toate apele uzate la Bozovici, acolo unde au și o stație de epurare mai serioasă și există și o societate care se ocupă de sistemul de alimentare cu apă și canalizare. După ce le dăm în folosință, atât alimentarea cu apă cât și canalizarea trebuiesc predate unor firme de profil pentru exploatare și întreținere, iar comuna Bozovici are o astfel de societate. Transportul apelor menajere se poate face prin cădere liberă, fără a fi necesară pomparea lor. Vom ieși astfel mult mai ieftin și vom avea, sper eu, prioritate la aprobarea proiectelor și la finanțare“, a mai precizat primarul din Bănia.

Edilul a discutat cu omologul său din Eftimie Murgu și de o posibilă colaborare pentru un proiect care să unească cele două localități, prin asfaltarea unui drum vicinal, de 3 km, care ar scurta cu mai bine de 10 km distanța dintre Bănia și Eftimie Murgu. Acest proiect este în fază incipientă, dar există deschiderea celor doi primari în realizarea lui.

Dan AGACHE

Străjuită de Masivul Semenic la nord, lanțul muntos al Aninei și Munții Almăjului la sud, Valea Almăjului a fost denumită astfel din vechime, fiind amintită cu acest nume în izvoarele scrise ale evului mediu. În aceste locuri romanii au exploatat aur, atât prin guri de exploatare, cât și prin cernerea nisipului din râuri și pârâuri. Urme ale antichității sunt cetatea dacică de la Grădiştea-Dalboşeţ, villa rustica de la Dragomireana-Dalboşeţ, cetatea romană de lângă cimitirul catolic din Bozovici, o piatră funerară la Ogei-Prigor, alta lângă Dragomireana-Dalboşeţ, o piatră cu inscripție latină în locul denumit „cetate” la Bozovici, o mare lespede de piatră și un suport de treaptă din piatră la Comoara-Prilipeț, sarcofage din piatră și monede tot acolo, dar și în alte locuri, citim în cartea lui Liviu Smeu, Contribuții la istoria Almăjului.

Frumusețea de pe Valea Almăjului este suplinită de nenumăratele legende care circulă printre localnici. Acestea povestesc despre uriași care ar fi viețuit prin aceste părți, despre o cetate care nu a fost însă nici până acum găsită, dar, care ar avea sub zidurile sale îngropată o comoară, sau despre haiducii care și-ar fi ascuns grămezile de galbeni în Munții Almăjului. Comorile acestui minunat loc din Banatul rural, sunt munții cu pante domoale, pajiștile încântătoare, râurile curajoase care sapă cu determinare în stânca îndârjită, lacurile în care soarele se oglindește fără stânjeneală, cascadele plângătoare și pădurile întinse.

În Valea Almăjului, la Paralela 45,  descoperim una dintre minunile Văii Almăjului, Cascada Bigăr. Siteul “The World Geography” a alcătuit în anul 2013 o listă cu cele mai impresionante cascade din lume și o plasează pe aceasta pe primul loc. Frumusețea acesteia ne demonstrează pentru a nu știu câta oară, că natura nu lucrează cu jumătăți de măsură. Firul apei creează un adevărat spectacol mângâind cu patos pragul stâncos care îi iese în cale. Forma pe care o are aceasta, aceea a unei sălcii plângătoare, îți trezește sâmburele imaginației.Legendele care circulă în zonă îndeamnă îndrăgostiții să bea apă din cascadă pentru a avea parte de iubire veșnică.

Puțin mai încolo, în locul de baștină al pașoptistului Eftimie Murgu, descoperim o altă minune a zonei: Morile de apă de la Rudăria. Prin anul 1874 aici existau circa 51 de mori, dar de-a lungul anilor, inundațiile au distrus o mare parte din ele. Cele rămase, au fost refăcute și întreținute de localnici, aceștia mândrindu-se cu făina măcinată aici. Se spune că tehnica folosită, fiind una specială, dă un gust aparte făinii.

Dacă la toate acestea mai adăugăm, dansurile , portul popular, fanfarele, bucuria și ospitalitatea almăjenilor, se creionează un portret perfect al unei zone încărcate de istorie, tradiții și frumuseți naturale. O minune a naturii ce nu poate fi descrisă în cuvine, ci străbătută la pas domol, sub coroana multicoloră a copacilor apăsați de toamnă. Frumuseți aflate la doi pași de noi, dar ignorate din dorința de teribilism, de călătorii peste hotare, spre locuri promovate poate mai bine decât ale noastre; cu drumuri poate mai bune ca ale noastre, dar niciodată mai frumoase ca ale noastre.

Dan AGACHE

Valea Almăjului, Lăpușnicu Mare; una dintre comunele mari și cu „pretenții“ ale zonei. Pe primărița Mihaela Drăgilă am găsit-o cufundată în acte până în gât, alături de contabilul primăriei. „Așteptăm investirea noului consiliu local, pentru că toate investițiile pe care vrem să le demarăm în următorul exercițiu financiar 2021-2027, depind de aprobarea consilierilor și așteptăm validarea lor. Aceasta depinde de prefectură nu de noi. Până nu avem consiliul complet, nu prea putem mișca nimica.“ – a precizat primarul vechi și nou ales Mihaela Drăgilă.

Cât despre lucrări, primarul liberal a mai precizat: „Deocamdată lucrăm pe vechile proiecte, mai retușăm lucruri pe care le-am început deja, încheiem lucrări pe care le-am început în primăvară, în special la capitolul reparații. Lucrăm de asemenea la strategia de dezvoltare a comunei, începută încă din primăvară, așteptăm măsurile și ghidul consultativ pentru tot ce înseamnă proiecte în următoarea fază și continuăm lucrările începute deja“.

Nu se poate vorbi deocamdată de proiecte noi la Lăpușnicu Mare și aceasta pentru că pe fonduri europene nu există nimic concret deocamdată. „Avem 5 documentații în lucru pe investiții prin Compania Națională de Investiții. Două sunt aproape terminate, mai avem de lucru la 3. Este vorba de o asfaltare totală a intravilanului, atât la Lăpușnic cât și la Moceriș. Asta înseamnă 16,5 Km de rețea de străzi. Mai avem două capele mortuare, o reabilitare a unui bloc de locuințe și un sistem de preluare a apelor pluviale, într-o zonă în care atât drumul cât și locuințele din zonă erau supuse inundațiilor la fenomenele extreme“.

Am fost curios dacă poate da vina pe greaua moștenire a administrației trecute? „Nu am făcut-o acum 4 ani când poate că aveam motive să mă plâng; ne-am apucat atunci de treabă și la fel facem și acum. Aștept validarea noului consiliu în care noi, liberalii avem majoritate, dar să știți că am avut și susținerea opoziției în celălalt mandat, atunci când a fost vorba de proiecte în folosul cetățenilor. Sper să fim convingători prin faptele noastre“ – a mai precizat primarul Mihaela Drăgilă.

Dan AGACHE

O locație de poveste într-un loc de poveste, cascada Bigăr și restaurantul Bigăr din imediata apropiere a cascadei, administrat de omul de afaceri Ovidiu Lolea, vă oferă vise adevărate, ca în cărțile cu povești… Pentru cei ce treceți prin această mirifică zonă, vreau să știți că nu veți regreta nicio clipă acest periplu!

Cu siguranță că după o plimbare pe la cascadă, stomacul vă va da un semn, pe care nu-l puteți neglija, asta datorită aerului puternic. Acesta este semnul că urmează o degustare. Tradițiile locului sunt multe, dar pe zona gastronomică almăjenii se mândresc cu ceva special, un prânz sățios, gustos, cu un istoric vechi, pe care nu-l puteți rata. Vorbim despre:

Prânzul almăjenilor (nu încercați asta acasă…veniți la Restaurant Bigăr)

Conține:

Mamaliguță cu faină de la morile de apă de la Rudăria, croană din slaninuță afumată, brânză friptă pe plită (șpoier) ochi de ou,  brânză rasă de oaie sau vacă, smântână, praz, salată mixtă. Gogoșar murat și castravete murat. ,,O puteți face și dumneavoastră, dar nu va ieși niciodată ca la Bigăr” ne spunea zâmbind chef Marian. Tind să cred că trebuie sa-i dau dreptate, nimic din ce se gătește acolo nu poate avea alt gust decât gustul de acolo. De vina sunt produsele din ograda/ferma proprie, crescute cu multă dragoste.

Într-o discuție amicală îi spuneam lui  chef Marian să nu mai promoveze violența în bucătărie…să nu mai bată ouăle, carnea sau fasolea și după să ni le servească, plânse!

Haideți să ne distrăm împreună, deoarece viața nu are roată de rezervă, aveți grijă de voi!

Toate preparatele gastronomice sunt pregătite de executive chef Marian, un cunoscut artist în arta culinară, națională și internațională, căruia îi mulțumim pentru delicioasa rețetă pe care ne-a pus-o la dispoziție.

Accesul în restaurant sau pe terasă se face conform regulamentului în vigoare, privind măsurile de prevenție COVID-19. Așadar, trebuie să dețineți mască, conform regulilor de igienă, iar pentru siguranța tuturor, vă rugăm să respectați indicațiile personalului. Sănătatea și siguranța clienților și a angajaților noștri sunt primordiale.

Păstrați distanța între dvs. și alte persoane, spălați-vă bine pe mâini, evitați strângerile de mâini, accesul fiind permis doar pentru cumpărături.

Valea Almăjului are un potențial uman productiv estimat de primarul Adrian Stoicu din Bozovici, la aproximativ 11 – 12 mii de persoane. Din păcate însă, oferta ocupațională este destul de firavă, iar investitorii privați pot fi numărați pe degete. Cauzele sunt multiple și merg de la lipsa personalului calificat la problemele cauzate de pandemie și nesiguranța economică a investitorilor.

Cu toate acestea, ieri s-a parafat un acord între o firmă privată din Arad care confecționează sub-ansamble pentru industria auto și Primăria Bozovici. A fost pus la dispoziția investitorului un spațiu în care acesta să-și desfășoare activitatea și s-au făcut primele recrutări de forță de muncă. 15 oameni vor și trimiși la școlarizare, după care vor începe etapizat angajările care se speră să ajungă la 100 de oameni.

„E un început, afirmă primarul Adrian Stoicu, un început ce sperăm să fie urmat și de alte firme. E drept că nu vor fi salarii spectaculoase, dar mulți locuitori din zonă preferă să își găsească un loc de muncă aproape de casă decât prin alte zone ale țării sau prin străinătate. Mai sunt absolvenții liceului din Bozovici; nu toți vor reuși la facultate și nu toți vor să plece de acasă. E un mic pas care sperăm că se va transforma într-unul mai mare.“

După școlarizarea primilor salariați, vor începe recrutările și angajările în grupuri de câte 8, până la atingerea capacității pe care investitorii și-au propus-o, a mai precizat primarul comunei Bozovici din Caraș-Severin Adrian Stoicu, care se arată optimist în ceea ce privește găsirea resurselor umane disponibile, nu doar din comună ci din întreaga Vale a Almăjului.

Dan AGACHE

Reprezentanții Alianței PRO Caraș-Severin au avut parte de un sfârșit de săptămână încărcat de activități. După un tur de forță prin orașele Caransebeș, Reșița, Moldova Nouă și Băile Herculane, candidatul alianței pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu și prim-vicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu, au poposit și în Valea Almăjului, la Bozovici, Lăpușnicu Mare, Dalboșeț, Bănia, Eftimie Murgu și Prigor.

La Bozovici, reprezentanții Alianței PRO Caraș-Severin au fost întâmpinați de primarul comunei Bozovici, Adrian Stoicu, unul din edilii cărășeni cu cele mai multe proiecte pentru dezvoltarea comunității pe care o conduce, în opinia căruia Silviu Hurduzeu este cel mai potrivit candidat pentru funcția de președinte al forului județean:

„Silviu Hurduzeu a mișcat lucrurile, avem exemplu în Valea Almăjului, drumurile asfaltate în acest mandat, ceea ce este mare lucru, la Eftimie Murgu, zona Bănia, Șopot, Lăpușnic, sunt drumuri pe care nu s-au făcut nimic în  30 de ani, în afară de ceva plombări”, a declarat recent pentru Reper 24, primarul Stoicu.

La rândul său, președintele PSD Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, și-a arătat susținerea față de candidații Adrian Stoicu la Bozovici, Nicolae Popistaş la Lăpuşnicu Mare, Sandu Albu la Bănia, Lazăr Şuta la Eftimie Murgu şi Simona Miclău la Prigor.

„Locuitorii Văii Almăjului ne-au întâmpinat cu entuziasm, iar convingerea pe care o am, la finalul întâlnirilor, este că le pasă de comunitatea lor şi au nevoie de oameni gospodari care să-i reprezinte. Cei din Bozovici au în Adrian Stoicu un lider implicat care, cu susţinerea Consiliului Judeţean Caraş-Severin, va continua să-şi ducă comuna la nivelul următor. Ȋmi doresc un parteneriat activ, de acest gen, şi cu Lăpuşnicu Mare, Bănia, Eftimie Murgu sau Prigor, comunităţi în mijlocul cărora m-am aflat, tot astăzi, împreună cu Sorin Grindeanu.

Am venit în faţa oamenilor cu o echipă puternică de viitori primari, consilieri locali şi judeţeni pe care îi recomandă experienţa, respectul şi recunoaşterea semenilor lor”, a mai adăugat Silviu Hurduzeu.

Redacția

Aproximativ 3 milioane de lei vor fi investiți în punerea în valoare a cascadei Bigăr și amenajarea de condiții decente pentru miile de turiști care ajung anual pe Valea Almăjului. Proiectul derulat de Compania Națională de Investiții și Primăria Bozovici a intrat în linie dreaptă, iar primarul Adrian Stoicu se arată încrezător că lucrările, care presupun printre altele realizarea a 100 de locuri de parcare și a unei pasarele până în dreptul cascadei, vor demara peste câteva luni.

„Suntem deja avansați cu proiectul. Proiectant are termen două luni să finalizeze proiectul tehnic, după care vom da autorizația de construire.

Proiectul presupune realizarea de grupuri sanitare, 100 de locuri de parcare în zona apropiată, o pasarelă de 400 de metri de la parcare până în fața cascadei, iluminat.

Vorbim practic de cosmetizarea zonei. O să dispară toate acele tarabe care sunt acum și care zic eu că nu se încadrează în peisaj. O să punem căbănuțe pentru comerțul volant, o să fie toate la fel, toate în același ton. Vrem să promovăm astfel și producătorii din zonă, cei care doresc să își vândă produsele acolo, adică să personalizăm un pic cascada cu produsele noastre locale: miere, plăcintă cu brânză, brânză și cașcaval făcute la Prigor și așa mai departe”, a explicat edilul, pentru Reper 24.

Cofinanțarea Primăriei Bozovici la realizarea proiectul este de un milion de lei, sumă la care se adaugă aproximativ 200.000 de lei pentru realizarea racordului la curent: „Mi se pare o aberație ca noi să fim nevoiți să facem branșamentul, practic noi facem investiția și Electrica încasează după aceea curentul de la toți agenții economici din zonă. Păi dacă ai solicitări, fă-le tu curentul, nu  le fac eu ca și Primărie, când aș putea să fac altceva cu banii aceia, nu să îi bag într-o rețea care nici nu o să fie a mea. Dar așa a știut să negocieze statul român la momentul privatizării”, s-a arătat dezamăgit edilul din Valea Almăjului.

În ciuda micilor probleme, primarul Stoicu speră ca lucrările să poată fi demarate încă de anul acesta, de preferat după terminarea sezonului, pentru a nu-i deranja pe turiștii care vin să vadă cascada.

Karina TINCUL