Potrivit raportărilor săptămânale, numărul deceselor din cauza rujeolei a ajuns la 34, dintre care trei în județul Caraș-Severin, nouă în judeţul Timiş, şase în judeţul Arad, şapte în judeţul Dolj, unul în judeţul Bihor, unul în judeţul Cluj, unul în judeţul Călăraşi, unul în judeţul Neamţ, unul în judeţul Satu Mare, unul în judeţul Vaslui, unul în judeţul Galaţi, unul în judeţul Mureş şi unul în Bucureşti. De asemenea, până la data de 15 septembrie s-a  înregistrat un număr total de 9.233 de îmbolnăviri.

Un proiect de lege care să aducă o serie de obligativități în ceea ce privește vaccinarea a fost lansat de Guvern încă de la finalul lunii iulie dar încă se află în dezbatere.

Potrivit acestui proiect al Legii vaccinării, părinţii au obligaţia de a se prezenta la medicul de familie, chiar dacă refuză vaccinarea copilului, caz în care riscă să fie audiaţi de Comisia judeţeană de vaccinare, în caz contrar amenzile ajungând şi la 10.000 de lei.

 „Părinţii şi celelalte persoane responsabile de creşterea şi educarea copilului au următoarele obligaţii: a) să asigure prezentarea copilului la medicul de familie/furnizorul de servicii medicale pentru realizarea vaccinărilor complete corespunzătoare vârstei în cazul vaccinărilor obligatorii; b) să se prezinte în cazul în care sunt convocaţi de Comisia Judeţeană de Vaccinare sau a cea a Municipiului Bucureşti”, reiese din art.68 al proiectului pentru legea vaccinării, amintit de Mediafax.

De asemenea, în proiect sunt specificate şi drepturile pe care le au părinţi, cum ar fi cel la informare cu privire la beneficiile vaccinării, dreptul de primi vaccinuri sigure şi de calitate sau chiar să primească asistenţă în cazul unei reacţiile adverse post-vaccinale indezirabile. În articolul 21 al proiectului de lege este menţionat faptul că „în cazul vaccinărilor obligatorii, consimţământul pentru vaccinare se prezumă ca fiind dat. Excepţie fac situaţiile în care părinţii sau persoana responsabilă refuză în scris vaccinarea copilului minor”.

Potrivit aceluiași proiect, la intrarea în colectivitate, copilul trebuie să fie vaccinat obligatoriu împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, rujeolei, rubeolei, oreionului și  hepatitei B. În cazul în care la înscrierea la şcoală, copilul nu are toată schema de vaccinare la zi, atunci părintele trebuie să prezinte, până la intrarea în colectivitate, calendarul de recuperare pentru antigenele vaccinale obligatorii sau adeverinţa contraindicaţiilor medicale definitive pentru anumite vaccinări, în funcţie de caz.

Părinții riscă sancțiuni dacă refuză implicarea!

Proiectul mai cuprinde un capitol întreg destinant sancţiunilor aplicate atât autorităţilor, cât şi medicilor de familie sau părinţilor. Astfel, părinţii care refuză să se prezinte la medicul de familie, să se informeze cu privire la beneficiile vaccinării, pot fi sancţionaţi avertisment sau cu amendă de la 1.000 la 10.000 de lei, în funcţie de numărul abaterilor.

„ Părinţii vor fi amendaţi în situaţia în care refuză să participe la întâlnirea cu grupul de lucru, refuză să participe la întâlnirea cu medicul de familie pentru a fi informaţi despre vaccinuri. Practic, părintele are dreptul să refuze dar îşi asumă toată responsabilitatea”, spune Florian Bodog, ministrul Sănătăţii, citat de Mediafax.

În absenţa unei prevederi din care să reiasă explicit obligativitatea vaccinării copiilor, soluţionarea controversei a fost momentan transferată la Parlament, mai exact la Senat, prima Cameră sesizată. Într-o tabără sunt părinţi care consideră că există un risc prea mare al efectelor adverse ale vaccinurilor, în cealaltă ONG-uri şi oameni politici vor ca obligativitatea să fie menţionată expres în lege.

Diana RADU

Medicii pediatri şi specialiştii în microbiologie recomandă vaccinarea copiilor împotriva rujeolei fără grija reacțiilor adverse.

Aceștia explică faptul că cea mai întâlnită reacţie adversă a vaccinării este febra, dar mai pot apărea şi alte efecte cum ar fi lipsa poftei de mâncare sau mărirea ganglionilor, toate fiind se scurtă durată şi uşor tratabile, comparativ cu efectele, de cele mai multe ori mortale, ale rujeolei.

 „Cea mai obişnuită reacţie este o temeperatură între 38 şi 39 de grad, care poate să dureze 24-48 de ore şi după aceea cedează. Se tratează în mod obişnuit cu antitermicele uzuale. După imunizare, copilul poate să aibă o strare mai proastă o zi, două, să nu mănânce bine. La anumite vaccinuri, cum este cel anti-rujeolic, poate să apară, în a cincea zi, o febră moderată şi o mică erupţie pe faţă, pe corp, ca o formă foarte uşoară de rujeolă, determinată chiar de vaccin, care cedează spontan doar cu tratamentul antitermic, nu e necesară internarea, dar e bine să vadă un medic ceea ce se întâmplă.(…) Mai poate să apară, uneori, mai ales după vaccinul ROR, o mărire a ganglionilor laterocervicali, aşa cum zice lumea <<i s-au umflat ganglionii>>, o tumefacţie uşoară a ganglionilor, care se găsesc de o parte sau alta a gâtului. Dar nu au nicio gravitate”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Ioan Gherghina, medic primar pediatru, vicepreşedintele Societăţii Române de Pediatrie.

Medicii specialişti precizează că reacţiile adverse greve cum ar fi coma sau convulsia sunt foarte rare, iar între autism şi vaccinare nu există vreo legătură dovedită de vreun studiu făcut în acest sens.

„Au fost făcute zeci sau poate sute de studii referitoare la acest subiect, care a reprezentat o reală îngrijorare din partea părinţilor. Aceste studii au inclus un milion de copii şi s-a demonstrat că nu există nicio corelaţie între autism şi administrarea vaccinului anti-rujeolic. Şi acest lucru a demonstrat că incidenţa autismului a cărui cauză nici nu se cunoaşte, până la urmă, nu este diferită la copii vaccinaţi în comparaţie cu cei nevaccinaţi”, a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie şi consilier în Ministerul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

Alexandru Rafila a precizat că, în urma demersurilor făcute de Ministerul Sănătăţii, mulţi copii neimunizaţi au recuperat vaccinarea, explicând că în continuare există mulţi părinţi, care au refuzat.

„Sunt multe judeţe unde o mare parte dintre copiii nevaccinaţi împotriva rujeolei au fost recuperaţi, acţiunea va continua şi cred că până începe şcoala, majoritatea va fi vaccinată. Sunt încă părinţi care refuză vaccinarea, în acest moment se poate refuza acest lucru, însă este un lucru pe care trebuie să îl conştientizeze toată lumea, respectiv, îmbolnăvirea propriului copil trebuie să fie responsabilitatea părinţilor care iau astfel de decizii”, a adăugat Rafila.

În urma epidemiei de rujeolă care a izbucnit în toamna anului trecut, în România au murit 32 de persoane (opt în judeţul Timiş, şase în judeţul Arad, şapte în judeţul Dolj, trei în judeţul Caraş Severin şi câte unul în judeţele Bihor, Cluj, Călăraşi, Satu Mare, Vaslui, Galaţi, Mureş, Bucureşti), iar peste 8.400 de persoane sunt încă bolnave de rujeolă, potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Diana RADU

Potrivit unui raport întocmit de către Ministerul Sănătăţii, la nivel naţional, există peste 200.000 de copii nevaccinaţi, cu vârste cuprinse între nouă luni şi nouă ani, iar dintre aceşti, peste 43.000 nu sunt înscrişi la un medic de familie.

În aceste condiții, la începutul săptămânii trecute, Ministerul Sănătăţii a făcut publică forma finală a legii vaccinării, lucru care a stârnit nemulţumirea persoanelor care luptă pentru scoaterea obligativităţii imunizării.

„Face rău copiilor această campanie agresivă de a introduce o lege obligatorie pe această zonă sau, cum îi spun ei, lege a prevenţiei unor boli, dar bolile astea sunt ale sărăciei. Asta nu vor ei să înţeleagă şi dacă au înţeles, le este mai greu să aplice măsuri economice pentru eradicarea sărăciei, cum ar fi apă curentă, canalizare, hrană curată, locuri de muncă. Acestea sunt măsuri pe care trebuie să le ia politicienii”, a precizat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori, Costel Stanciu.

Costel Stanciu a explicat că sancţiunile pentru părinţi cuprinse într-un capitol al proiectului legii vaccinării sunt foarte mari în comparaţie cu veniturile pe care le au românii, menţionând că acest lucru ar putea duce la vaccinarea copiilor de frica amenzilor.

„Un părinte câştigă 1.600 de lei, deci sancţiunile sunt de şase ori mai mari decât venitul lunar. Dacă e să comparăm cu sancţiunile date în domeniul protecţiei consumatorului, acestea mi se par exagerat de mari. Unui agent economic nu i se aplică o sancţiune cu un cuantum aşa de mare dacă vinde mărfuri alterate, care pun în pericol viaţa consumatorului. Având în vedere nivelul scăzut al veniturilor din această ţară, prin acest capitol de sancţiuni, îi vor obliga pe foarte mulţi părinţi, care nu sunt convinşi de utilitatea acestui act medical, îi voi constrânge să facă vaccinul copilului”, a declarat preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori.

Reamintim că în urma epidemiei de rujeolă care a izbucnit în toamna anului trecut, în România, 32 de persoane a murit (opt în judeţul Timiş, şase în judeţul Arad, şapte în judeţul Dolj, trei în judeţul Caraş Severin şi câte unul în judeţele Bihor, Cluj, Călăraşi, Satu Mare, Vaslui, Galaţi, Mureş, Bucureşti), iar peste 8.400 de persoane sunt încă bolnave de rujeolă, potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Diana RADU