Lipsa serviciilor medicale stomatologice de urgență în Caraș-Severin a fost ani de zile un subiect mediatizat de presa locală, dar până în prezent a rămas la nivel de discuții în cadrul întâlnirilor factorilor decizionali.

Fostul președinte al Consiliului de Administrație din cadrul Spitalului Județean de Urgență Reșița, medicul Paul Purea spune că i-a prezentat această situație noului președinte al Consiliului Județean, Romeo Dunca, în subordinea căruia se află unitatea spitalicească.

„Trebuie făcut ceva pentru județul acesta. Poate că după 2, 3,4 ani, dacă într-adevăr va rămâne președintele CJ, Romeo Dunca va fi stabil în iureșul acesta al schimbărilor, inclusiv al celor din sănătate din județul nostru. Eu cred că o să facem treabă foarte bună și realmente să ieșim printre primele județe, altfel în evidență, în asistarea sănătății cetățenilor din Caraș-Severin.

Eu nu înțeleg cum un județ, un oraș ca Reșița, municipiu, să nu aibă urgențe stomatologice, să nu poată omul să beneficieze de asistență stomatologică de urgență! Cum se poate ca la noi în Reșița dacă ți se întâmplă să nu mai poți să dormi la ora 02:00 că ai un abces dentar să nu ai unde să te duci!”, a declarat medicul Paul Purea.

Fostul președinte al CA al spitalului reșițean afirmă că ar exista interes pentru acordarea asistenței medicale de urgență chiar din partea unor stomatologi care își desfășoară activitatea în propriile cabinete private.

„Am fost sunat de doi stomatologi care sunt înclinați spre așa ceva și trebuie să găsim un sediu sau o modalitate de asistență la un cabinet unde stomatologii să facă prin rotație gărzi, zi și noapte.

Trebuie văzut, pentru că, probabil deocamdată se va face asta într-un cabinet privat pentru că ei toți au cabinete private. Ori asta nu mai are importanță pentru că trebuie să plătească Casa de Asigurări de Sănătate. Fie că este privat fie că nu, trebuie să se asigure asistență medicală stomatologică pentru urgențele din domeniul respectiv și atunci asta cred că este un beneficiu extraordinar pentru Reșița. Eu cred că se vor face ceva lucruri în județ, în sănătate”, a mai declarat dr. Purea.

Despre faptul că a fost președintele CA al spitalului, dar și consilier județean din partea PMP, și din poziția pe care a ocupat-o nu ar fi făcut nimic pentru materializarea propunerilor cu care vine în prezent în fața președintelui Dunca, declară:

„Eu am fost ales, dar trebuie o susținere. Eu nu sunt șeful, nu sunt eu custodele spitalului, eu am fost numit și până la un punct am făcut ceea ce am făcut, dar imaginați-vă cu cine alături, cu Popovici, pe care eu abia acum îl descopăr (nr.Ionuț Popovici, fost vicepreședinte CJ). Eu nici nu am știut despre omul acesta de ce este în stare, dar o să vedeți în ceea ce o să mai apară. Sunt oameni care nu au avut altă grijă decât de a-și face bine lor, personal, nu de județ, nu de cărășeni, ci doar să „îmi meargă mie bine, să pot eu să am cât mai multe beneficii de pe urma funcției sau de pe urma poziției pe care eu o am în cadrul județului, sau  în cadrul unui organism decizional din județ”, a explicat fostul președinte al Consiliului de Administrație al Spitalului Județean de Urgență Reșița, poziție pe care ar putea să revină curând, în urma propunerii pe care a făcut-o chiar președintele CJ, Romeo Dunca.

Dată fiind situația, rămâne de văzut dacă în Reșița se vor acorda în cele din urmă servicii medicale stomatologice de urgență, așa cum speră medicul reșițean.

Lorena POENARU

Prefectul județului, Cristian Gâfu a readus în discuție o problemă care tronează în județul nostru de ani buni, aceea a asigurării urgențelor stomatologie. Acest neajuns al spitalelor din județ a fost acut resimțit în perioada pandemiei când cărășenii cu dureri de dinți sau probleme stomatologice au fost nevoiți să se deplaseze în județul Timiș.

Realizând necesitatea asigurării urgențelor stomatologice, prefectul județului, Cristian Gâfu, are în vedere ca împreună cu Colegiul Medicilor, DSP și CAS să implementeze un program de gardă urgențe stomatologice organizat de către medicii stomatologi care își desfășoară activitatea în cabinetele private din Caraș-Severin, până când spitalele din județ vor avea secții de urgențe stomatologice.

„Am primit semnale de la mai multe cabinete stomatologice particulare care spuneau că sunt dispuse să facă gardă. Dacă sunt urgențe va fi și în weekend și pe timp de noapte. Sunt aproximativ 150 de medici stomatologi, dacă au bunăvoința, și din câte am înțeles eu au bunăvoința, se pot organiza pe timp de noapte și în weekend pentru că atunci vorbim de urgență”, a declarat prefectul Gâfu.

Urgențele de noapte ar putea  fi asigurate între orele 19:00 seara și 08:00 dimineața, dar va exista și un program în weekend.

„În mod normal orice cabinet stomatologic funcționează până la ora 19:00 și atunci vorbim între orele 19:00 seara- 08:00 dimineața. Pentru că e necesar. Au fost și persoane care au mers în Timiș deoarece nu au funcționat cabinetele medicale stomatologice și au fost, când am avut acea primă întrebare, au fost medici stomatologi care au spus că ei vor să participe la un asemenea proiect”, a mai declarat prefectul județului Caraș-Severin, Cristian Gâfu.

Lorena POENARU

De zeci de ani, urgențele stomatologice sunt o problemă în județul Caraș-Severin. Deși au existat discuții la un moment dat între medicii stomatologi, doi dintre ei acceptând chiar să ofere aceste servicii medicale stomatologice de urgență, carențele din sistem au blocat această inițiativă.

„Din păcate a rămas destul de dificil acest lucru. La un moment dat se oferise doctorul Vasincu, se oferise domnul doctor Roi să facă aceste urgențe, însă  dânșii nu aveau aparatura  specială, nu aveau tot ce le trebuie și atunci au existat discuții intense cu spitalul județean pentru a activa acel scaun stomatologic de care se vorbea. Nu erau acum bani pentru el, dar  probabil s-ar fi putut  rezolva problema asta, și  s-ar putea rezolva pentru că nu vorbim doar de Covid, vorbim de sărbători legale, duminici, nopți în care Caraș-Severin de 30 de ani nu are posibilitatea de a asigura o urgență stomatologică, așa cum nu am reușit să avem nici o farmacie de noapte, ceea ce mie mi se pare că totuși am fi putut  face.

Au fost multe discuții cu colegii stomatologi, cu doamna doctor Soran pentru a fi desemnat cineva pentru această urgență. Acum cabinetele s-au redeschis, problema rămâne încă în curs, noi sperăm că la nivelul spitalului se va organiza acel scaun stomatologic care este foarte important”, a declarat purtătorul de cuvânt al DSP Caraș-Severin, Daniel Botgros.

Dacă până acum nu a fost deschis un astfel de cabinet pentru că sunt costuri foarte mari, cu atât mai dificil este în prezent. Datorită igienizării riguroase și a echipamentelor speciale de prevenire a răspândirii coronavirusului, costurile au devenit și mai mari decât într-o perioadă normală.

„Totul ține de discuția cu medicii, care era bine să-și desemneze  pe cineva, sigur, au și dânșii argumentele lor  pentru care nu au reușit să facă asta până acum, dar din câte știu, discuțiile erau destul de avansate  pentru a rezolva această problemă în cadrul UPU, mai ales în condițiile de pandemie în care îți trebuie o serie de aparate  de dezinfectare, o serie de echipamente și nu puține, pentru că încă, fiecare pacient poate fi tratat ca un posibil infectat. A fost o problemă și cu costurile, pentru că cei care au vrut să își deschidă în această perioadă, au existat cereri de deschidere, după cum știți s-a și deschis un cabinet la Caransebeș,  dar practic ilegal, că și-a luat amenda pentru asta. Erau costuri foarte mari pentru că fiecare echipament trebuie schimbat de fiecare dată. Costurile sunt mari și de aceea medicii au ezitat să deschidă în această perioadă cabinetele”, a declarat Daniel Botgros, purtătorul de cuvânt al DSP Caraș-Severin.

Elena FRANȚ

Conform biroului de presă al STS, se pare că în primele trei luni ale anului 2020 cetățenii au apelat mai responsabil numărul unic 112, apelurile non-urgențe fiind în scădere.

Până la sfârșitul lunii martie, operatorii STS au preluat 32.327 de apeluri referitoare la virusul COVID-19, la nivelul țării. În foarte multe cazuri, cetățenii au sunat la numărul unic de urgență 112 pentru a afla informații despre noul coronavirus fără a avea urgențe reale.

S-au înregistrat în schimb 2.539.700 de apeluri la 112 la nivelul țării, peste jumătate din numărul celor care au intrat la categoria urgențe fiind solicitări pentru Ambulanță.

Statisticile Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), administratorul Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU), în perioada ianuarie-martie 2020, un număr de 1.395.029 apeluri au reprezentat urgențe (54,92%), iar 1.144.671 au fost apeluri non-urgente (45,08%).

În Caraș-Severin, numărul unic de urgență a fost apelat în primele trei luni ale acestui an de 27.112 ori, cele mai multe fiind înregistrate în luna martie, adică 10.981 apeluri. Din totalul apelurilor, 832 au fost apeluri COVID-19, și mai mult de jumătate din apelurile la 112 au fost non-urgențe.

Cele mai multe apeluri non-urgente, în perioada ianuarie-martie a.c., s-au înregistrat în București (124.922), Constanța (53.321) și Mureș (51.309).

Remarcabil este faptul că apelurile non-urgente sunt în scădere cu peste 14% față de aceeași perioadă a anului 2019.

În ceea ce privește tipologia urgențelor și distribuția pe agenții, cele mai multe apeluri de urgență au fost transferate la Ambulanță – 56,88% (963.476 apeluri), urmate de Poliție – 20,77% (351.876 apeluri), ISU-SMURD – 17,72% (300.231 apeluri), Jandarmerie – 4,06% (68.858 apeluri) și alte agenții – 0,56% (9.507 apeluri).

Conform noii legislații adoptate la sfârșitul lunii martie, apelarea abuzivă a Serviciului de urgență 112 se pedepsește cu amenzi cuprinse între 1.000 și 2.000 de lei sau cu prestarea de la 100 la 200 de ore de activități în folosul comunității, iar alertarea falsă a agențiilor de intervenție se sancționează cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei sau prestarea de la 200 la 400 de ore de activități în folosul comunității, după cum informează biroul de presă al STS.

foto: eva.ro

Elena FRANȚ

Încă de la sfârșitul săptămânii trecute, Direcția de Administrare a Patrimoniului Consiliului Local din cadrul Primăriei Reșița a redus turația motoarelor, pentru a feri salariații de o posibilă infectare cu noul coronavirus. Daniel Călin, șeful Secției a precizat pentru Reper24:

„Pentru a ne proteja angajații, am considerat, de comun acord cu primarul, ca pentru o prevenire a răspândirii acestui virus să reducem la minim activitatea. Noi avem 5 oameni la mentenanță pentru desfășurarea unor activități de urgență, dacă apare ceva, lucrăm o zi pe săptămână cu iluminatul public, cu echipă completă la cimitire, acolo nu ne-am oprit pentru că nu ne putem opri și la serviciul de ecarisaj cu 4 oameni: doi la padoc, doi la captură“.

„Stau acasă toți cei din birouri, personalul tesa este în concediu de odihnă sau în recuperări, iar din muncitori mai lucrează 30 din 160. Menținem această decizie până când se mai liniștesc lucrurile, până trece valul acesta mare. Vom începe timid, să mai cosim iarba în zonele de promenadă, pentru că nu putem să o lăsăm să crească până la genunchi, lucrări minime. E oprită și stația de asfalt, la sere am ținut doar oamenii care trebuie să ude plantele“.

Daniel Călin a mai afirmat că exista un mare risc de transmitere între muncitori a acestui virus în special dimineața, în curtea instituției când: „toată lumea dădea mâna cu toată lumea și exista riscul foarte mare să facem vreo nefăcută“.

Dan AGACHE

Numărul persoanelor care au accesat serviciile Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog în anul 2019 este în creştere, fie că ne referim la accesarea directă (tineri, elevi, părinţii acestora) sau prin intermediul unor instituții. La nivelul CPECA Caraș-Severin s-au aflat în asistență medicală, psihologică şi socială pe parcursul anului 2019 un număr de 50 beneficiari unici față de 45 în 2018.

O sumară analiză a tiparului de beneficiar al serviciilor de asistență din 2019  arată un număr crescut de bărbații (39) față de femei (11), dar și 13 minori.  Majoritatea au ca drog principal de consum canabis (36) urmat de etnobotanice (substanțe noi cu proprietăți psihoactive) (14).

Cei mai mulți dintre cei care au beneficiat de sprijin au studii liceale (39), urmați de cei cu studii superioare (7) și studii gimnaziale (4).

Statutul ocupațional, la momentul admiterii în asistența CPECA Caraș – Severin a fost un alt indicator analizat de specialiști, astfel: angajați (cu sau fără carte de muncă 15,  elev 24, fără ocupație (11).

Sursa de deferire a beneficiarilor către serviciile de asistență pune pe primul loc DIICOT (Caraș – Severin sau din alte județe – 20 beneficiari), adresat prin servicii de asistență socială centrului nostru (21) și adresat personal centrului (9).

Situația juridică a scos în evidență un număr mare de beneficiari care au antecedente penale, mai exact 2, iar 4 se aflau în arest preventiv la momentul admiterii la tratament.

„Ca și o concluzie, beneficiarul centrului nostru, în anul 2019, este bărbat, adult, cu vârstă între 16-26 de ani, deci vorbim de tânărul adult. Are cel mult studii liceale, este angajat, trimis de către DIICOT sau Servicii de Asistență Socială. Este cercetat în prezent pentru infracțiuni la regimul drogurilor sau are impusă de instanță obligații și măsuri de supraveghere. Consumă cu preponderență canabis, locuiește cu familia sau într-un centru protejat, nu este căsătorit și nu are probleme psihiatrice”, a precizat coordonatorul C.P.E.C.A. Caraş-Severin, comisar șef de poliție Aurelian Vieru.

Din cele 24 de urgențe medicale ca urmare a consumului de droguri , pe anul care a trecut, la nivelul județului, 19 sunt adulți și 5 copii. dintre aceștia, 8 au fost trimiși spre secția de psihiatrie.

foto: opiniatimisoarei.ro

Elena FRANȚ

22 de persoane din Caraș-Severin au ajuns la spital în primele 11 luni ale anului 2017, după ce au consumat droguri, având nevoie de tratament în regim de urgență. Cifra este în ușoară scădere față de anul 2016, când 29 de cărășeni au fost internați de urgență, după ce s-au simțit rău în urma consumului de substanțe ilicite.

Cifrele au fost prezentate în ședința Colegiului Prefectural de luna aceasta de către reprezentanții Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Caraș-Severin. Conform aceleiași statistici, în 2017 au fost trimise către CPECA Caraș-Severin un număr de 30 de suspecți cercetați pentru săvârșirea de infracțiuni la regimul drogurilor, pentru efectuarea evaluării, în scopul includerii în circuitul integrat de asistență. De asemenea, alte 32 de persoane au accesat serviciile Centrului, un număr aproape dublu față de anul 2016.

„În perioada supusă evaluării, față de anul trecut a scăzut numărul celor care au ajuns la urgențe, cu 7 persoane, dar acest lucru nu reprezintă realitatea fenomenului. Fenomenul drogurilor poate fi asemuit cu un iceberg, este aceea parte cifrată, care se vede, dar și aceea parte care poate fi asemuită cu infracționalitatea din zona gri sau cu zona neagră, cea care nu se vede.

Nu toți consumatorii de droguri, aflați într-o formă de adicție, ajung în urgențe. Sigur că urgențele medicale datorate consumului de droguri sunt determinate și de poli-consum, de apariția pe piață a unor noi substanțe psihoactive.

În general, în județul Caraș-Severin situația nu este foarte alarmantă dacă ne rezumăm la aceste cifre, date statistice, cât și la situația operativă pe care o cunoaștem de la colegii noștri care luptă pe partea de reducere a ofertei de droguri de pe piață, însă ce este de speriat este faptul că s-a redus vârsta de debut a consumului de droguri și s-a ajuns ca la 12 ani să ajungă în urgențe medicale datorită consumului”, a explicat coordonatorul CPECA Caraș-Severin, Sorin Andrițoi.

Conform lui Andrițoi, cele mai consumate droguri în Caraș-Severin sunt cannabisul și derivatele acestuia, hașișul și marijuana, însă consumul de substanțe noi psihoactive, denumite generic etnobotanice rămâne în continuare cel mai periculos.

Karina TINCUL

În primele 24 de ore ale acestei săptămâni, medicii de la UPU s-au confruntat cu peste 200 de cazuri de urgență.

În general, schimbarea vremii de afară a fost cea care a influențat și starea celor care au probleme pneumologice, fapt ce s-a resimțit în numărul mare de cazuri ale cărășenilor care au probleme cu căile respiratorii.

La UPU oamenii se prezintă cu orice problemă medicală, fie că este vorba de o urgență sau nu, după cum ne declară Violeta Florea, purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean.

Pe an, medicii și asistenții de la UPU se confruntă cu un număr de peste 55.000 de pacienți, cu peste 10.000 de internări anuale. Aceast lucru este demonstrat chiar de statistica pe 2015 atunci când 54.158 de persoane s-au prezentat la urgențe, 10.757 dintre ele fiind și internate.

Alarmant este faptul că numărul pacienților care au ajuns de urgență la UPU Reșița a crescut în 2015 cu aproape 10.000 față de anul 2014. Potrivit statisticii, acum doi ani s-au prezentat la secția de primiri urgențe 49.531 de bolnavi, dintre care 8950 au fost internați.

Sergiu TABAN

Cifrele date publicităţii de către Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog sunt îngrijorătoare: în primele patru luni ale anului au ajuns la urgenţe de şapte ori mai mulţi consumatori de droguri decât în aceeaşi perioadă din 2014.

În primele 4 luni ale anului 2014 au apelat la serviciile de urgenţă ale spitalelor din Reşiţa şi Caransebeş doar 3 consumatori de droguri sau substanţe halucinogene. Cifrele pentru aceeaşi perioadă a anului în curs sunt însă alarmante: 22 de consumatori cu vârste între 16 şi 45 de ani au ajuns la spital, dintre care 12 la Caransebeş şi 10 la Reşiţa.

„Trei dintre cei aceştia au fost internaţi la secţia de psihiatrie a Spitalului Judeţean Reşiţa. Alte trei persoane s-au adresat în această perioadă centrului, beneficiind de consiliere de specialitate”, a precizat Sorin Andriţoi, coordonator al CPECA Caraş-Severin.

Potrivit acestuia, în evidenţele centrului ajung doar cei care se prezintă la una dintre unităţile spitaliceşti, astfel că este greu de estimat numărul consumatorilor, însă este cert că fenomenul are o amploare mult mai mare.

În perioada următoare, la nivelul Prefecturii se va institui un grup de lucru, în care vor fi implicate toate instituţiile care au atribuţii în prevenirea consumului de droguri.

În prezent, activitatea centrului judeţean antidrog este coordonată de doi ofiţeri de poliţie specialişti în prevenire, serviciile de consiliere şi cele terapeutice fiind asigurate în caz de nevoie de specialişti din cadrul centrului regional Timişoara. Deşi este sprijinit în activitatea de prevenire de aproape 40 de voluntari, centrul judeţean ar mai avea nevoie de un psiholog şi un asistent social pentru ca echipa terapeutică să fie completă.

Diana RADU

Numărul mic al medicilor, timpi de aşteptare mari pentru pacienţi, lipsa de personal pe ambulanţe şi combustibilul insuficient sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă medicina de urgenţă în Caraş-Severin.

Unitatea de primiri urgenţe a Spitalului Judeţean Reşiţa funcţionează în prezent cu doar 7 medici care au ca specialitate medicina de urgenţă, un număr mult prea mic pentru principalul spital cărăşean. Alţi 4 medici oferă asistenţă în cadrul Compartimentului de primiri urgenţe al Spitalului Municipal Caransebeş, care deserveşte aproximativ 40 la sută din suprafaţa judeţului. În cursul anului 2014, aproape 50.000 de persoane au ajuns la urgenţe, dintre care doar 9.500 au fost internaţi. „Diferenţa mare dintre cei care se adresează UPU şi cei care rămân internaţi este cauzată de faptul că pacienţii nu fac diferenţa între o febră şi o urgenţă şi astfel medicii de acolo sunt supraîncărcaţi de cazuri care ar putea fi tratate în centrele medicale de permanenţă”, a explicat dr. Dragoş Luca, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Caraş-Severin.

Momentan, există în Caraş-Severin doar cinci centre medicale de permanenţă, la Anina, Bocşa, Bozovici, Constantin Daicoviciu şi Soceni.

Lipsa acută de personal se face simţită şi la nivelul Serviciului Judeţean de Ambulanţă, care răspunde solicitărilor din al treilea judeţ din ţară ca suprafaţă cu numai 12 medici, 94 de asistenţi medicali şi 83 de ambulanţieri. O altă problemă este legată de Dispeceratul 112, dotat cu două staţii la care nu are cine să răspundă, în condiţiile în care sunt angajate doar 3 operatoare, câte una pe tură. În ceea priveşte parcul auto, SJA Caraş-Severin are în dotare ambulanţe noi, echipate, care se strică însă destul de des. „Din cauza rulajului ridicat şi a infrastructurii rutiere, ambulanţele înregistrează numeroase defecţiuni, pentru reparaţii fiind scoase din circuit. Probleme sunt în ceea ce priveşte combustibilul, pentru că normarea de carburant nu e conformă cu consumul real”, a mai spus Dragoş Luca.

Diana RADU