Peste 1.000 de studenți ai Universității de Vest din Timișoara se vor bucura de infrastructura de educație extinsă și de dotări moderne. Nu mai puțin de 4 milioane de euro vor fi investite în extinderea și dotarea a două dintre facultățile unității de învățământ superior din municipiul de pe Bega. Contractul de finanțare pentru proiectul „Extindere spații de învățământ existente pentru Facultatea de Arte și Design și Facultatea de Muzică și Teatru” a fost semnat astăzi de reprezentanții universității și cei ai Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest. 

Cele două facultăți ale Universității de Vest vor beneficia de noi spații de învățământ, prin construirea unor noi corpuri de clădire în zona Oituz. Investiția cuprinde extinderea infrastructurii educaționale pentru Facultatea de Arte și Design (construcție D+P, 1.105,10 mp suprafață utilă) și pentru Facultatea de Muzică și Teatru (construcție D+P+Mez+1E, 4.544 mp suprafață utilă) – realizarea de spații expoziționale și de creație, ateliere și laboratoare, săli de curs, o sală multimedia etc. Este prevăzută, de asemenea, dotarea cu echipamente didactice specifice.

„Este practic și un proiect de regenerare urbană. Acea zonă, Oituz, este într-o reașezare din punct de vedere al dezvoltării urbane. În cadrul Programului Operațional Regional, Axa 10 este o axă dedicată universităților. În general, educația a fost suprascrisă cu proiecte, a fost suprascrisă cu peste 500% față de valoarea alocată. Ne dorim să găsim resurse pentru a finanța toate proiectele. Îmi doresc ca în curând să ne și bucurăm de aceste edificii”, a declarat directorul general al ADR Vest, Sorin Maxim.

Valoarea totală a proiectului este de 19.006.358,79 lei, din care valoarea finanțării nerambursabile este de 18.377.317,88 lei. Perioada de implementare este de 46 de luni.

Diana RADU

Universitatea de Vest din Timișoara va oferi Simonei Halep titlul de Doctor Honoris Causa „Beneficiorum Publicorum”. În demersul său de recunoaștere a valorilor României, instituția va acorda, pe 23 noiembrie, acest titlul sportivei numărul 1 mondial în tenis.

„Universitatea de Vest din Timișoara prețuiește excelența, ca rezultat gradual și permanent al efortului de a fi mai bun. În demersul său de recunoaștere a valorilor României, UVT va acorda, în 23 noiembrie, titlul de Doctor Honoris Causa sportivei numărul 1 mondial în tenis, o adevărată personalitate și un ambasador de prim rang al României în lume: Simona Halep”, se arată în comunicatul de presă al Universității de Vest.

Titlul de Doctor Honoris Causa este unul onorific, acordat personalităților, celor care s-au distins în anumite domenii, prin activitatea lor profesională și socială. Dintre personalitățile distinse până acum de către UVT cu acest titlu menționăm pe bine-cunoscuții actori Florin Piersic, Maia Morgenstern și Marcel Iureș… sau primul și singurul cosmonaut român, Dumitru Dorin Prunariu. De asemenea, în 2019 vor fi distinși și alți români de excepție.

„Era doar normal ca Simona Halep să se alăture comunității restrânse de personalități cărora universitatea noastră le-a acordat titlu de Doctor Honoris Causa. Recunoașterea valorilor României este un demers continuu al universității noastre, unul care trebuie să fie cu atât mai vizibil în anul Centenarului. Performanța ei este de necontestat. La fel de important de remarcat și cinstit este și drumul ei până la nivelul de numărul 1 mondial. Este un exemplu pentru tinerii României și cel mai bun ambasador al țării noastre în lume. Asta, repet, nu doar prin performanța în sine, ci și prin perseverența și lupta sa continuă pentru a deveni cel mai bun. Acordarea titlului va însemna și deschiderea unor importante posibilități de colaborare în domeniul sportului universitar”, precizează rectorul UVT, prof. dr. Marilen Gabriel Pirtea.

Evenimentul va avea loc în data de 23.11.2018, de la ora 13:30, în Aula Magna „Ioan Curea” a Universității, bd. Vasile Pârvan 4.

foto: 10tv.md

Diana RADU

Proiectul START UP BANAT, cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capitalul Uman 2014-2020, prin intermediul căruia 36 de întreprinderi din Regiunea Vest vor beneficia de finanțări de până la 40.000 de euro, va fi prezentat astăzi la Reșița de către reprezentanții Universității de Vest din Timișoara, în calitate de beneficiar, și cei ai Agenției pentru IMM, Atragere de Investiții și Promovarea Exportului din Timișoara, în calitate de partener.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă sprijinirea antreprenoriatului și a inițiativelor antreprenoriale din mediul urban al regiunii Vest, pe o perioadă de 3 ani. Valoarea totală a proiectului este de 8.922.024,52 lei, din care 7.425.652,82 lei contribuție UE și 1.248.657,08 lei contribuție națională. Proiectul va fi implementat în Regiunea Vest, respectiv în județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara.

În ceea ce privește rezultatele, proiectul își propune minimum 72 locuri de muncă nou-înființate. De asemenea, 300 de persoane vor beneficia de formare antreprenorială și vor fi finanțate 36 de întreprinderi, cu sume de până la 40.000 de euro.

Proiectul abordează integrat înființarea de noi afaceri, asigurând toate etapele necesare:

–  informarea potențialului antreprenor cu privire la oportunitățile oferite de cariera antreprenorială;

– formare în domeniu și asistență în elaborarea planului de afaceri;

– selecție a celor mai bune 36 de idei de afaceri în cadrul unei competiții deschise publicului larg;

– subvenționarea celor mai bune 36 de planuri de afaceri;

– asistență, consultanță și monitorizare a afacerii în cadrul centrului de sprijin pentru afaceri.

Detalii suplimentare privind grupul țintă, condițiile de eligibilitate și etapele care trebuie parcurse pentru a intra în proiect pot fi găsite aici: https://startupbanat.projects.uvt.ro/

Tot în cadrul întâlnirii de astăzi vom fi prezentate și oportunitățile de finanțare ale Agenției pentru IMM, Atragere de Investiții și Promovarea Exportului din Timișoara (AIMMAIPET), START UP NATION 2018, PROGRAMUL COMERȚ și PROGRAMUL MICROINDUSTRIALIZARE.

Întâlnirea este programată să se desfășoare în sala de ședințe a Palatului Administrativ, cu începere de la ora 13:00.

Diana RADU

Traseele turistice din Munții Banatului s-au îmbogățit, de luna aceasta, cu un ghid ce pune în valoare, pe de-o parte, frumusețile naturii din cele trei parcuri naționale Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița și Parcul Natural Porțile de Fier, iar pe de altă parte, lucrarea conține informații corelate cu situația din teren, precum și hărți actualizate.

„Vinovată” de acest ghid este o tânără studentă, absolventă de Geografie, Andreea Elena Grosu, de la Universitatea de Vest Timișoara, care, timp de 3 ani, a studiat traseele din cele trei parcuri naționale și a constat că informațiile de la acea dată erau incomplete și contradictorii. Originară dintr-o zonă montană (Uricani -Valea Jiului), tânără studentă, pasionată de drumeții montane, a luat la pas traseele din Munții Banatului și a început să coreleze informațiile reale din teren, astfel luând naștere ideea unui ghid turistic.

„Totul a început acum 3 ani, când am venit în Timișoara pentru studii. Eram dornică de a cunoaște valențele turistice ale unui oraș nou pentru mine. Dar, provenind dintr-un mediu montan (Uricani, Valea Jiului), în timpul liber simțeam nevoia de o escapadă, simțeam nevoia să fug de agitația orașului. Astfel am ajuns să cunosc parcurile naționale și naturale din Munții Banatului (Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița și Parcul Natural Porțile de Fier). Am descoperit un potențial turistic natural foarte valoros, dar, din păcate, slab promovat, din punctul meu de vedere. Interesată de Banatul Montan, am început să mă documentez. În multe cazuri am descoperit informații incomplete, dispersate în foarte multe surse. În teren am descoperit același lucru: panouri informative ce conţin hărți neactualizate, panouri degradate şi care necesită a fi înlocuite. Având în vedere minusurile legate de slaba promovare și de informațiile aflate la stadiul la care sunt în prezent, m-am gândit la o soluție prin care patrimoniul turistic natural al celor trei arii naturale protejate din Munţii Banatului să fie pus în valoare într-o formă integrată. Astfel a luat naștere «Ghidul de turism activ al parcurilor naționale şi naturale din Munţii Banatului », care, în esență, a reprezentat teza mea de licentă, susținută în luna iulie a acestui an, și care a fost realizată sub coordonarea doamnei Lect. univ. dr. Alina Satmari”, povestește tânăra absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității de Vest Timișoara.

Ghidul conține informații clare, actualizate, informaţii atent selecţionate, conține multe reprezentări cartografice și fotografii. Este gândit în așa manieră încât să fie un ghid practic, util turistului în teren, cu alte cuvinte se cere a fi purtat în rucsac și nu păstrat în bibliotecă.

„Acesta (n. red. Ghidul) se deschide cu un capitol de «Planificare a călătoriei» în care este prezentată localizarea celor trei arii protejate, precum și căile de acces către acestea. Ghidul continuă cu prezentarea cadrului natural spectaculos în partea intitulată «Natură și aventură», iar apoi parcurge fiecare arie protejată în parte, punând accent pe protejarea naturii în zonă, pe atractii turistice, activități outdoor ce pot fi practicate aici, trasee turistice si unități de cazare. Ghidul turistic se încheie cu un capitol de sfaturi de călătorie, în care am încercat să concentrez principalele aspecte de care orice turist trebuie să țină cont într-o excursie (De ce echipament avem nevoie?, Ce punem în rucsac?, Cum să ne orientăm în teren?, Cum putem acorda primul ajutor? etc.)”, este descrierea ghidului făcută de către autoare.

Prin urmare, autoarea invită iubitorii de natură într-o escapadă în Munţii Banatului, să-și părăsească zona de confort şi să se bucure din plin de natură. Și sfatul vine pentru cei care trăiesc în zone aglomerate, uneori prea poluate, lucru ce poate deveni solicitant pentru mulți dintre noi, la un moment dat, și, mai consideră tânăra absolventă de geografie, este necesar ca mereu să ne facem timp pentru o plimbare în natură.

Ghidul, lansat la Târgului Internațional de Carte Gaudeamus, din acest an, de la Romexpo

Munca pentru acest ghid turistic nu a fost una ușoară și a necesitat 3 ani de documentare, precum și ajutorul unor persoane care au contribuit la apariția ghidului. Unul dintre cei care au ajutat-o pe Andreea Elena Grosu a fost geograful Laurențiu Artugyan. De asemenea, autoarea a primit un sprijin major și din partea coordonatorului lucrării, profesor Alina Satmari.

„Laurențiu Artugyan a fost cel care m-a ajutat să descopăr zona în primul meu an de facultate și cel care m-a însoțit în toate iesirile în teren. Multe dintre fotografiile cuprinse în ghid, îi aparțin. Totodată, doamna profesor coordonator Alina Satmari m-a ajutat foarte mult în elaborarea lucrării și a fost și este un real sprijin. Ea a fost cea care a prezentat ghidul turistic Editurii Universității de Vest și astfel am reușit să public această lucrare. Sunt foarte recunoscătoare echipei editoriale, sunt oameni deosebiți!”, a declarat, în exclusivitate, pentru Reper24, Andreea Elena Grosu.

Lansarea de carte a avut loc duminică, 26 noiembrie, în cadrul Târgului Internațional de Carte Gaudeamus, la Romexpo, iar experiența, după cum declară autoarea ghidului, a fost una deosebit de frumoasă.

„ Am avut emoții, desigur, și chiar în momentul în care doamna Marilena Brânda mă introducea și urma să preiau microfonul, o doamnă a cumpărat cartea și m-a rugat să i-o semnez. Atunci, emoțiile au fost și mai mari. Nu ne-am așteptat la asta. Am fost foarte fericită!”, descrie momentul de la lansarea ghidului turistic tânăra absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității de Vest Timișoara.

Cartea a fost tipărită de către Editura Universității de Vest și, momentan, ghidul turistic poate fi găsit doar la Librăria Universității de Vest (din incinta Universității de Vest, Str. Vasile Pârvan, nr. 4), prețul fiind de 25 de lei/bucată.

„Acum ne dorim doar ca ghidul turistic să fie bine primit de către toți cei cărora li se adresează. Această zonă este deosebită, are un mare potențial turistic și merită să fie promovată!”, a conchis Andreea Elena Grosu.

Tot o dorință a autoarei este ca, în viitorul apropiat, ghidul turistic să fie lansat în localitățile limitrofe celor trei parcuri naturale. Până atunci însă, pasionații de drumeții montane și nu numai, ce  doresc să intre în posesia lucrării, o pot face trimițând o solicitare la adresa de e-mail: andreeaelena.grosu@yahoo.com.

foto main: Fantasticul Banat

John GAVRILESCU

Decizia rectorului Doina Frunzăverde prin care Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa va deveni doar un Centru de Studii al Universităţii de Vest din Timişoara este considerată pripită şi întru totul contestată de preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi fondatorul postului regional Radio Reşiţa, Doru Dinu Glăvan, cea mai cunoscută voce radiofonică din Banat din ultimele 5 decenii.

„Am fost pur şi simplu siderat la anunţul veştii că Universitatea din Reşiţa va ajunge un Centru de Studii al Universităţii de Vest, de altfel o unitate de învăţământ superior respectabilă. Dar cum se poate renunţa atât de uşor conducerea UEM-ului la identitatea pe care şi-a câştigat-o prin munca dedicată, aportul la cercetare şi inovare a unor generaţii de profesori şi studenţi produşi de această Şcoală Superioară? Cum să faci un asemenea gest de laşitate faţă de o întreagă comunitate care avea cu totul alte aşteptări de la facultatea reşiţeană? Cum să nu lupţi până la capăt, până la ultima picătură pentru păstrarea autonomiei acestei universităţi, îmi este greu, dacă nu imposibil să înţeleg. Înţeleg că situaţia pe care o traversează Universitatea Eftimie Murgu este una delicată, urmare a situaţiei neplăcute pe care a traversat-o recent, dar pentru asta nu trebuia să fie predată Timişoarei cea mai importantă unitate de învăţământ superior din Banatul Montan!

Trebuiau găsite fără pripă soluţii, făcută ordine în ograda proprie, o restructurare dacă era necesar, dar în nici un caz ceea ce s-a decis acum.

Consider o adevărată laşitate gestul conducerii UEM Reşiţa şi o dramă pentru comunitatea din Reşiţa şi Caraş-Severin soluţia prin care UEM Reşiţa a devenit centrul de studii al universităţii din Timişoara, cu efecte pe termen lung pentru învăţământul superior din Caraş-Severin“, a declarat în exclusivitate pentru Reper 24, Doru Dinu Glăvan, un apărător al cauzei reşiţenilor, membru fondator al Agorei Reşiţene, o voce a societăţii civile din municipiul de pe Bârzava.

Cu alte cuvinte, Doru Dinu Glăvan consideră că soluţia pe care a găsit-o la îndemână rectorul Doina Frunzăverde pentru salvarea Universităţii Eftimie Murgu din Reşiţa nu a fost în fapt decât o … disoluţie.

Sergiu TABAN

Universitatea de Vest din Timișoara investește sume importante în cercetare și resurse. Anul trecut, instituția de învățământ a derulat 71 de proiecte în valoate totală de aproximativ 30 de milioane de euro. Proiectele, câștigate prin competiție națională și internațională, au o durată de implementare de doi până la patru ani. 

Din cele peste 70 de proiecte derulate de UVT, 40 sunt proiecte de cercetare naționale și internaționale în valoare de aproximativ 8 milioane de euro, 29 sunt proiecte de tip POSDRU, în valoare de aproximativ 12 milioane de euro, iar două dintre proiecte, în valoare de 10 milioane de euro, sunt centrate pe dezvoltarea infrastructurii de cercetare, precizează reprezentanții Universității.

Dintre proiectele POSDRU ale Universității de Vest, șase au drept scop susținerea cercetării doctorale și postdoctorale, în domenii cum ar fi științele naturii, științe exacte, științe umaniste și socioeconomice, drept, științe economice. Aceste proiecte asigură finanțarea necesară pentru un număr de 108 doctoranzi și 62 de post doctoranzi. Un alt grup de 8 proiecte POSDRU este cel de legat de “Tranziția de la școala la o viață activă”. Se are în vedere un grup țintă de 3300 de studenți, din care 980 vor fi trimiși în practică, și 1700 vor beneficia de premii/subvenții.

“Sumele accesate prin competiții naționale și internaționale sunt considerabile și asigură cercetătorilor cadrul necesar desfășurării activității la un nivel apropiat de cel al Uniunii Europene. Reușim, astfel, să ne dezvoltăm infrastructura de cercetare și să stimulăm tinerii noștri specialiști a produce rezultate în temele pe care le studiază. Consider că este mereu loc de mai bine și vom continua să aducem fonduri din orice surse posibile, pentru a rămâne competitivi pe plan internațional”, spune rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Pirtea.

Karina TINCUL

Universitatea de Vest din Timișoara s-a clasat, în 2014, în top 800 mondial, conform QS World University Rankings. UVT se află în top alături de Universitatea din București, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca și Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Universităţile românenşti sunt la coada clasamentului, însă  Universitatea din Bucureşti a urcat faţă de anul trecut de pe locul 701, pe locurile 651 – 701, în timp ce pe locul 701 au rămas celelalte trei instituţii de învăţământ superior din România care figurează în top.

Universitatea de Vest din Timișoara se află, în 2014, și în top 200 mondial cu domeniul limbi moderne. Folosind date privind reputația și cercetarea în domeniu, clasamentul evidențiază cele mai bune universități din lume pentru diferite discipline.

„Locul Universității de Vest din Timișoara este printre cele mai bune instituții de învățământ superior din lume, iar clasarea și în 2014 în top 800 confirmă încă o dată acest lucru. Ne aflăm în competiție directă pe plan internațional, astfel că investim în educație, în cercetare, proiecte care să aducă valoare adăugată atât studenților, cât și comunității. Ne aflăm într-un cerc restrâns, de elită”, a declarat rectorul Universității de Vest din Timișoara, Prof. univ. dr. Marilen Pirtea.

QS World University Rankings, clasamentul celor mai bune universități la nivel global, este realizat anual, începând din 2004, pe baza reputației academice, reputației în rândul angajatorilor, raportului între numărul de studenți și corpul didactic, numărului de lucrări academice listate în publicații de specialitate, numărului cadrelor didactice internaționale și a numărului studenților internaționali. Compania QS, cea care a realizat clasamentul, se numără printre liderii de pe piața globală a serviciilor educaționale oferind instrumente dintre cele mai diverse universităților, companiilor și profesioniștilor din orice domeniu.

Anul acesta, primele locuri din top sunt ocupate de Massachusetts Institute of Technology (MIT), urmat de Universitatea Cambridge şi Imperial College London.

Karina TINCUL

Vă plac posterele de film? Aţi încercat să vă creaţi propriile colaje acasă pe pereţii camerei? Atunci sunteţi cu siguranţă interesaţi de expoziţia care se deschide astăzi la Timişoara la Palatul Baroc din Piaţa Unirii.Muzeul de Artă Timişoara, în parteneriat cu Centrul Ceh, Terry Posters şi Universitatea de Vest, organizează expoziţia Film Poster is not Dead – Afişul de film nu a murit între 8 aprilie şi 11 mai.

Vernisajul de astăzi este programat să înceapă la ora 18.00 şi se va defăşura în prezenţa Excelenţei Sale Jíří Šitler, Ambasadorul Republicii Cehe în România. Vor lua cuvântul Rene Koubasek, directorul Centrului Ceh din Bucureşti şi prof. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara, se arată în comunicatul primit pe adresa redacţiei reper24.ro.

În noiembrie anul trecut, Centrul Ceh a adus la București 100 de afișe cehoslovace de film, originale, care ilustrau un moment unic în istoria designului. Perioada dintre anii ’60 și ’80 a fost una în care realizarea afișelelor de film nu era constrânsă de așteptări comerciale cerute în mod normal în publicitate și arta afișului cehoslovac de film,  deși în cadrul unui regim politic restrictiv, a atins în acea perioadă apogeul artistic.

Nefiind obligaţi să pună cu orice preţ pe afişe chipurile actorilor, ci dimpotrivă, având posibilitatea de a da frâu liber imaginaţiei, artiştii din acea perioadă s-au inspirat din diferite direcţii artistice: pop-art, op art, lettrism, informel-ul ceh ş.a.m.d., realizând afişe de film situate la un înalt nivel artistic. Această artă a dispărut după 1989 – afișele de film de autor au dispărut odată cu globalizarea caselor de producție și a industriei de film, care prezintă afișul filmului ca parte a unui „pachet” respectând un tipar standard, fără a lăsa spațiu pentru multă creativitate.

 Ce se întâmplă însă atunci când artiștilor și designerilor de astăzi li se dă libertate creativă totală, pentru a face un afiș de film? Organizatorii s-au adresat școlilor de artă din Cehia și România cu această provocare și rezultatul – o selecție de 36 de afișe –  poate fi văzut între  8 aprilie și 11 mai, la Muzeul de Artă din Timișoara.

Bogdan PIPERIU