La Punctul de Trecere a Frontierei Vărşand, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră pe sensul de ieşire din ţară, un cetăţean bulgar, aflat la volanul unui ansamblu rutier înmatriculat în Bulgaria. Acesta transporta, conform documentelor de însoţire a mărfii, role de cabluri, pe ruta Bulgaria-Olanda. În urma efectuării controlului amănunţit al mijlocului de transport, au fost descoperiţi, ascunşi în compartimentul pentru marfă, cinci cetăţeni străini.

Persoanele au fost preluate și transportate la sediul sectorului pentru cercetări unde, în urma verificărilor, poliţiştii de frontieră au stabilit faptul că cei în cauză sunt cetăţeni din Afganistan, cu vârste cuprinse între 17 şi 30 de ani, solicitanţi de azil în România.

De asemenea, la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II, poliţiştii de frontieră au efectuat controlul amănunţit pentru patru ansambluri rutiere conduse de doi cetăţeni bulgari, un cetățean turc și un român, care transportau diverse bunuri pentru societăţi din Germania, Italia şi Franța. În urma controlului efectuat asupra mijloacelor de transport au fost descoperiți, în interiorul compartimentelor de marfă, optsprezece cetăţeni străini. În cadrul verificărilor preliminare, polițiștii de frontieră au stabilit că sunt cetățeni din Afganistan, Pakistan și Etiopia, cu vârste cuprinse între 14 şi 35 de ani, solicitanți de azil în țara noastră.

În toate cazurile, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări în vederea stabilirii întregii activități infracționale, urmând ca la finalizare să fie dispuse măsurile legale care se impun.

Dan AGACHE

Ca urmare a restricţiilor de circulaţie pentru autovehiculele de mare tonaj impuse de autorităţile ungare pe teritoriul statului vecin, cu ocazia sărbătorilor Pascale Catolice, când autovehiculele de transport marfă nu au circulat, la această oră, în punctele de trecere a frontierei de la granița comună, se înregistrează timpi de aşteptare ridicaţi pe sensul de ieşire din ţară pe arterele destinate acestor autovehicule. În plus autorităţile maghiare efectuează verificări suplimentare pentru acest tip de mijloace de transport.

Inspectoratele Teritoriale ale Poliţiei de Frontieră Oradea şi Sighetu Marmaţiei au contactat încă de ieri, autorităţile de frontieră din Ungaria pentru dispunerea unor măsuri comune pentru fluidizarea traficului, care să vizeze inclusiv suplimentarea personalului de către partea ungară, precum şi deschiderea unor artere suplimentare pentru verificarea automărfarelor.

Astfel, a fost mărit numărul arterelor de control pentru automarfare pe sensul de ieşire din ţară, atât în P.T.F. Nădlac II (se lucrează pe 8 artere), cât şi în P.T.F. Vărşand (se lucrează pe 3 artere), P.T.F. Borş (se lucrează pe 3 artere), P.T.F. Borş II (se lucrează pe 4 artere) şi PTF Petea (2 artere).

Totodată, în primele ore ale zilei, de la ridicarea restricţiilor impuse de autorităţile maghiare, poliţiştii de frontieră de la graniţa cu Ungaria au efectuat formalităţile specifice pentru 3.500 de automarfare, dintre care 3.100 au fost pe sensul de ieşire.

Menţionăm faptul că traficul pentru autoturisme şi mijloacele de transport persoane se desfăşoară în condiţii normale, fără a se înregistra timpi de aşteptare.

Dan AGACHE 

Polițiștii  din cadrul Punctelor de  Frontieră Nădlac I și II au depistat 28 de cetățeni din Afganistan, Pakistan și Somalia, care au încercat să treacă ilegal frontiera în Ungaria, ascunși în automarfare, respectiv pe jos. La Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II, s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de frontieră pe sensul de ieșire din țară, un cetățean român, aflat la volanul unui ansamblu rutier înmatriculat în România. Acesta transporta, conform documentelor de însoțire a mărfii, ambalaje pentru sucuri, pe ruta România-Olanda. În urma efectuării controlului amănunțit al mijlocului de transport, au fost descoperiți, ascunși în compartimentul pentru marfă, șase cetățeni străini. Persoanele au fost preluate și transportate la sediul sectorului pentru cercetări unde, în urma verificărilor, polițiștii de frontieră au stabilit că grupul este format din cinci adulți și un minor, cu vârste cuprinse între 16 și 21 de ani, toți cetățeni din Afganistan, solicitanți de azil.

În cursul nopții, la același punct de trecere a frontierei, polițiștii au efectuat controlul amănunțit asupra a două ansambluri rutiere conduse de un cetățean bulgar, respectiv un ucrainean, care transportau grupaje metalice, boilere și pahare din sticlă pentru societăți din Germania și Franța. În urma verificărilor au descoperit, în interiorul compartimentului de marfă, paisprezece cetățeni străini. În cadrul verificărilor preliminare, polițiștii de frontieră au stabilit că sunt cetățeni din Afganistan, Pakistan și Somalia, cu vârste cuprinse între 15 și 23 ani.

Câteva ore mai târziu, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Nădlac au observat, la aproximativ 100 de metri de linia de frontieră, opt persoane care se deplasau pe jos. Deoarece acestea nu își justificau prezența în zonă, au fost conduse la sediul punctului pentru efectuarea verificărilor. În urma cercetărilor s-a stabilit că sunt șase cetățeni din Afganistan, cu vârste cuprinse între 15 și 20 de ani și doi cetățeni din Pakistan în vârstă de 21, respectiv 24 de ani.

În toate cazurile, polițiștii de frontieră efectuează cercetări în vederea stabilirii întregii activități infracționale, urmând ca la finalizare să fie dispuse măsurile legale care se impun.

Dan AGACHE

Pandemia de coronavirus și restricțiile impuse de autoritățile române pe de-o parte dar și de cele din țările vecine, au condus la închiderea mai multor puncte de trecere a frontierei din România spre Serbia și Ungaria.

În timp ce în Caraș-Severin – județ de frontieră nu este deschis niciun punct de trecere, în județul Timiș majoritatea sunt deschise: Nădlac 1 și 2, Vărșand, Turnu, dar și altele mai mici. Restricțiile de circulație sunt impuse în general de autoritățile maghiare.

Un cetățean care dorește de exemplu să tranziteze Ungaria spre vestul Europei, poate folosi la ieșirea din România doar punctele de trecere a frontierei de la Nădlac și Borș, zone din care autoritățile maghiare au pregătit așa zisele culoare epidemiologice prin care poate fi străbătută țara vecină, într-un anumit interval orar și cu puncte fixe în care se poate opri strict pentru alimentare.

Reprezentanții poliției de frontieră din România ne-au transmis cu titlul informativ și faptul că este permisă de exemplu trecerea frontierei spre Ungaria și prin alte vămi, dar doar pentru muncitorii sezonieri, care nu depășesc limita de 30 de Km. „S-a întâmplat de exemplu să le fie permis turiștilor români să intre în Ungaria, fără restricții, pentru a merge la Mako în coplexul termal. Acest lucru nu s-a întâmplat însă pentru toți cei care au vrut asta și nici nu este o regulă. Cei care hotărăsc sunt vameșii maghiari“ – au declarat pentru Reper24 reprezentanții Poliției de Frontieră Române.

Dan AGACHE

După Austria și Grecia, astăzi vine rândul vecinilor de la vest să impună restricții la intrarea în țară a cetățenilor români. Ungaria a decis noi restricții în ce privește trecerea frontierelor, care vor intra în vigoare de miercuri, pentru a preveni răspândirea coronavirusului de tip nou, în urma reapariției unui număr mare de cazuri în mai multe țări, a anunțat duminică șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, informează Reuters și Magyar Hirlap.

„În urma refuzului autorităților de la Budapesta de a permite tranzitarea Ungariei cetățenilor români care nu au contracte de muncă în alte țări europene, oficialii Ministerului Afacerilor Interne din România au inițiat discuții cu partenerul maghiar. Discuțiile demarate la începutul acestei săptămâni au avut drept scop eliminarea restricțiilor care au dus la aglomerarea punctelor de trecere a frontierei, pe sensul de ieșire din ţară, aglomerare produsă în special din cauza documentelor justificative pentru tranzitarea Ungariei solicitate unilateral cetățenilor români“, a transmis, astăzi, Ministerul Afacerilor Interne.

Oficialii maghiari au anunțat că, din noaptea de 16 spre 17 iunie, începând cu ora 00.00, ora Budapestei, respectiv ora 01.00, ora României, sunt eliminate restricțiile de tranzitare a teritoriului național al Ungariei pentru toți cetățenii români.

”Discuțiile purtate de reprezentanții MAI cu partea maghiară se înscriu în acțiunile Ministerului Afacerilor Interne din toată această perioadă pentru a asigura cetățenilor români posibilitatea de a ieși și de a reveni în ţară în condiții cât mai bune. Ministerul Afacerilor Interne își exprimă, în continuare, hotărârea de a depune toate eforturile necesare pentru a asigura respectarea dreptului cetățenilor români la liberă circulație, asa cum și noi respectăm acest drept cetățenilor unguri”, a mai transmis MAI.

Premierul Ludovic Orban a anunțat, ieri, la începutul ședinței de Guvern, că autoritățile maghiare au introdus din nou reguli de tranzitare și nu permit accesul cetățenilor români care doresc să tranziteze Ungaria în cazul în care aceștia nu au un contract de muncă în original. El a cerut ministrului Afacerilor Interne, Marcel Vela, să ia legătura cu omologul său maghiar și, în cazul în care nu renunță la astfel de măsuri, să fie sesizată Comisia Europeană.

Dan AGACHE

În zilele de 13 şi 14 octombrie 2018, la Gyula, în Ungaria, au avut loc manifestări ale spiritualităţii româneşti, în cadrul comunităţii istorice româneşti de aici: a XI-a ediţie a  Festivalului de păstrare și promovare a tradițiilor populare românești, intitulat „La obârșii, la izvor”, precum şi sărbătorirea Hramului Bisericii din cartierul Gyula Mică, denumit şi „Cartierul Mic Românesc”, închinată Sfintei Cuvioase Parascheva. La aceste manifestări româneşti a asistat şi Florin Vasiloni, consulul general al României la Gyula.

Duminică, 14 octombrie 2018, la Palatul „Vigadó, din cadrul Centrului de Cultură „Erkel Ferenc” din Gyula, Ungaria, a avut loc cea de-a XI-a ediție a Festivalului de păstrare și promovare a tradițiilor populare românești, intitulat „La obârșii, la izvor”. Festivalul a fost organizat de către Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria (EORU), cu binecuvântarea și în prezența Preasfințitului Părinte Siluan, Episcopul EORU. La această manifestare a asistat şi Florin Vasiloni, consulul general al României la Gyula.

„Festivalul devenit deja tradiție, prezintă anual cultura și tradițiile populare românești din câte un județ din România, pentru publicul românesc din Ungaria. Astfel, au fost reprezentate județele: Bihor, Satu Mare, Bistriţa, Arad, Timiş, Sălaj în două rânduri, Cluj, Maramureș și Caraș-Severin, iar în Anul Centenar 2018, oaspeții manifestării au fost artiștii și oficialitățile din Alba-Iulia şi jud. Alba“, a ținut să precizeze consulul României de la Gyula, Florin Vasiloni.

Programul oferit în fața sutelor de spectatori (veniți din toate parohiile EORU, dar și din România, fost foarte unul complex. El a fost deschis prin alocuţiunile susţinute de către PS Siluan; Marcela Dărămuș, inspectorul şcolar general al ISJ Alba, care s-a referit la programul guvernamental „Copilăria unește România” şi Dumitru Fulea, vicepreședintele Consiliului Județean Alba.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157700970589731″]

Au mai fost prezenţi Marius Lazurca, Ambasadorul României la Budapesta; Daniel Banu, consulul general al României la Szeged; Cristian Daniel, consul; Dănuț Emil Hălălai, prefectul Județului Alba, Gabriel Pleșa, viceprimarul municipiului Alba-Iulia, Mirel Vasile Hălălai, primarul oraşului Teiuș, Nicolae Simina, primarul oraşului Abrud, alţi reprezentanţi ai unor instituţii publice din jud. Alba. Comunitatea românească din Ungaria a fost reprezentată de părintele Marius Maghiaru, președintele Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (UCRU), Maria Gurzău Czegledi, directorul LNB; Eva Iova, redactor-şef „Foaia Românească”; Delia Covaci, redactor-şef  „Cronica”  ș.a.

Programul cultural a debutat cu dansuri tradiţionale ale românilor din Ungaria prezentate de echipa de păstrători ai tradițiilor de la Centrul de Documentare și Informare al AȚRU. Instituţiile culturale din jud. Alba prezente au oferit cântece și dansuri românești: Liceul de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia; Ansamblul Profesionist „Augustin Bena”, al Consiliului Județean Alba; Ansamblul folcloric „Dor Teiușan” din Teiuș; Ansamblurile Folclorice din Abrud, Câmpeni, Baia de Arieș, călușarii din Vințu de Jos; Palatul Copiilor din Alba Iulia. Pe scenă a evoluat și tânărul Tudor Limbean, elev al Liceului German din Sebeș.

Ca de fiecare dată, manifestarea culturală a fost precedată de săvârșirea Sfintei Liturghii Arhierești în Catedrala Episcopală „Sf. Nicolae” din Gyula, de un sobor de preoți și diaconi, condus de Preasfințitul Părinte Episcop Siluan. Oaspeții din România au participat, apoi, la o agapă comună, oferită de organizatori.

Biserica din cartierul Gyula Mică, denumit şi „cartierul Mic Românesc” din Gyula, Ungaria, închinată Sfintei Cuvioase Parascheva, și-a sărbătorit cu anticipație hramul, sâmbătă, 13 octombrie 2018.  La această manifestare a asistat şi Florin Vasiloni, consulul general al României la Gyula.

În locașul de cult a fost săvârșită Sfânta Liturghie Arhierească, de către un sobor de preoţi, condus de către PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria (EORU). Răspunsurile liturgice au fost date de grupul coral „Sfântul Ierarh Nicolae”, al Arhiepiscopiei Timișoarei, condus de pr. Ionuț Ardeleanu.

„La slujbă au luat parte mulţi credincioși, din Gyula și împrejurimi, dar şi pelerini din Români. Între aceștia s-au numărat Maria Gurzău Czegledi, directorul Liceului „Nicolae Bălcescu” din Gyula; Eva Iova, redactor-şef „Foaia Românească”; Delia Covaci, redactor-şef  „Cronica” ; Florin Olteanu, şef de catedră la Facultatea de Pedagogie din Szarvas; Ioan Budai, fost director al LNB; Iulia Olteanu, directorul Școlii din Bătania, Petru Sălăjan, directorul Școlii din Aletea, av. Cristian Moț, consilier judeţean în CJ Arad și alții.

Un grup de elevi de la Școala Generală din Gyula, pregătiți de prof. Eva Sabău, au prezentat la final, o serbare închinată Sfintei Parascheva. În această biserică, care a fost restaurată în mai multe rânduri, sunt așezate și o parte dintre icoanele bizantine din colecția lui Gabriel Gurzău, teolog şi antreprenor, membru al comunităţii româneşti din Ungaria. Acesta, împreună cu dr. Robert Cozma, sunt principalii susţinători ai bisericii sărbătorite. Biserica de zid din Gyula Mică, singura dintre locașurile de cult ale Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria care este închinată Sfintei Cuvioase Parascheva, a fost construită între anii 1861-1864, pe locul unei biserici mai vechi, din pământ, ridicată în 1834 de către românii stabiliți aici“, după cum ne-a transmis Excelența Sa, Florin Vasiloni, consulul general al României la Gyula.

Sergiu TABAN

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224

„Aurul şi argintul antic al României”, o expoziţie ce reuneşte peste 1.000 de obiecte arheologice din metale preţioase, de o valoare istorică deosebită, a fost vernisată săptămâna aceasta, la Szeged, în Ungaria.

Exponatele ilustrează o perioadă de peste şase milenii, cuprinsă între Eneolitic şi Antichitatea Târzie (mileniul al V-lea a.Ch. – secolul al VII-lea p.Ch). Expoziţia este organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României în parteneriat cu Muzeul „Mora Ferenc” din Szeged, fiind găzduită de „Fekete Haz” (Casa Neagră), o clădire istorică situată în centrul oraşului. Proiectul este coordonat de Muzeul Naţional de Istorie a României şi realizat în colaborare cu peste 30 de muzee de profil din întreaga ţară.

La vernisare au participat oficialităţi din România şi Ungaria, printre care Ștefan Răzvan Rab, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, Marius Lazurca, ambasadorul României la Budapesta,  Daniel Banu, consulul general al României la Szeged, Florin Vasiloni, consulul general al României la Gyula, Solymos Laszlo, viceprimarul oraşului Szeged, Fogas Otto, directorul Muzeului „Mora Ferenc”, Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României. Au fost prezenţi PS Siluan, episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria  şi Kiss Rigo Laszlo, episcopul romano-catolic din Szeged.

Expoziţia, care  a demarat în decembrie 2013, a mai fost expusă în Ungaria, la Debrecen, la Muzeul „Deri”, în perioada iulie-octombrie 2017). Expoziţia de la Szeged va fi deschisă la până la data de 20 ianuarie 2019.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157696082963192″]

În ziua premergătoare vernisării expoziţiei, Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României şi Florin Vasiloni, consulul general al României la Gyula, au vizitat Muzeul Judeţean „Muncacsy Mihaly” din Bekescsaba, aflat în amplu proces de renovare şi extindere, unde au avut o întrevedere cu conducerea acestei prestigioase  instituţii de cultură. De asemenea, au fost vizitate muzeul, catedrala şi sediul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria. Vizitele vizează demararea unor proiecte comune, în vederea organizării de expoziţii, dar şi de punere în valoare a patrimoniului cultural al comunităţii istorice româneşti din Ungaria.

Diana RADU

Peste 2 kilometri de autoturisme ce așteaptă să iasă din țară sunt blocate în vama Nădlac. Procedura schimbată, dar și faptul că mulți români se întorc la muncă pe bătrânul continent fac, ca în această perioadă, să se creeze cozi interminabile pe sensul de ieșire din țară.

Coadă de autoturisme la ieșirea din țară în vama Nădlac. Pe mai bine de 2 kilometri, românilor ce se întorc la muncă în străinătate le sunt puse la încercare răbdarea și nervii. Dacă luăm în calcul faptul că mulți dintre bugetari au în această perioadă un weekend prelungit și, probabil, mulți au ales să și-l petreacă în Ungaria, cei care au ales ca astăzi să treacă granițele țării prin punctul de trecere al frontierei din vama Nădlac vor avea câteva ore de așteptare. Totodată, traficul de la trecerea prin punctele de frontieră a fost schimbat de anul trecut, timpii de trecerea a frontierei crescând semnificativ.

La toate acestea se mai adaugă și românii care au ales să-și petreacă concediul de odihnă, în această perioadă, în destinații exotice de pe bătrânul continent.

Sergiu TABAN

Cum, nu știți cine e Zsolt ăsta? Păi e președintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania! Băiatul ăsta , supărat tare pe viață, s-a apucat să „ecriveze” președintelui meu o scrisoare. Deschisă, e drept. Nu știu în ce limbă i-a scris ungurul președintelui, o fi nemțește, o fi în ungurește, că în românește nu e sigur, n-ar suporta limba română cererile zvăpăiatului de ungur!…. Și ce să vezi, cere Zsolt ăsta, neamțului Klauss, să modereze în calitate de președinte al „tutulor” românilor, un dialog româno-maghiar în vederea unei autonomii administrative a Transilvaniei !

Coane Zsolly, nu vă mai satură Dumnezeu de foamea de Transilvania! Până când trebuie să vă dăm cu maiul la bot, să înțelegeți că Transilvania e de-a pururi pământ românesc ?

Și zice maimuca ăsta în scrisoare, citez : „Am convingerea că și dumneavoastră aveți interesul de a reforma în așa fel relațiile de putere din România, încât Transilvania să nu mai considere Bucureștiul ca un centru corupt și ineficient de putere , care nu este în stare să valorifice șansele și resursele existente….”

Aloooo, nenea ungur bulan, poate Bucureștiul o avea oarece corupție fanariotă, dar lasă-ne matale în ale noastre, ne putem descurca și fără sfatul vostru….

Că în scrisoare ai intenții lăudabile și vrei o autonomie a Transilvaniei pe model german, nimic de zis, orice român care citește ce ai scris , lăcrimează profund și își aduce aminte de Ip și Treznea! Că doar matale știi ce s-a întâmplat pe acolo, nu? Mă gândesc eu, umil, că îți aduci mătăluță aminte că în septembrie 1940 mii de români au fost masacrați în Ip, Treznea , Nușfalău, Cerișa, Brețcu, nu îți mai spun alte localități românești, că te îneci! Crezi tu, ungurule, că românii uită? Câtă nesimțire puteți avea în vrerile voastre ?

E posibil ca românul să ierte, asta e firea românului, în general. Dar de uitat, nu uită! Nu uită Târgu Mureș, românul, că acolo el a fost o victimă colaterală în lupta pentru Ardeal, așa este, ungurule ?

I-auzi ce zice Zsolt : „Modelul federal german este pentru noi o busolă.” Ia-ți coane, busola și introduceți-o în partea dorsală, poate așa trece mâncărimea avută …

Zici că vă simțiți cetățeni de rangul doi în România? Nu-i nici un bai, puteți merge la pas și în grup în Ungaria, acolo veți deveni cetățeni europeni cu drepturi depline și sunt convins că veți fi primiți cu brațele deschise în Budapesta….

Nu știu dacă președintele meu a primit scrisoarea, văd că, în continuare, tace frumos….

Vă pup brusc !

Adi NICA