Vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație din Parlamentul European, Victor Negrescu, a luat cuvântul în plenul legislativului european pentru a solicita alocarea de resurse financiare adecvate pentru conservarea patrimoniului cultural reiterând apelul său pentru ca 2% din Planurile Naționale de Redresare și Reziliență să fie alocate sectorului cultural și creativ. În intervenția sa, acesta arată că „o treime din siturile de pe lista patrimoniului UNESCO se găsesc în Uniunea Europeană”, reamintind faptul că „anul european dedicat patrimoniului cultural ne-a permis să înțelegem necesitatea de a aloca resurse suplimentare acestui domeniu, atât pe zona de investiții cât și în resursa umană”.

Eurodeputatul român a propus în cadrul intervenției sale o serie de măsuri concrete, printre care:

– o mai ușoară accesare a fondurilor europene atât pentru proiectele mici cât și pentru cele mari;

– crearea unor platforme dedicate învățării și schimbului de bune practici în materie;

– sprijinirea unor rețele și inițiative europene ce conduc la creșterea cooperării între experți, decidenți și actori relevanți în domeniu;

– crearea unei comunități pentru industriile culturale și creative în cadrul Institutului European de Inovare și Tehnologie;

– extinderea Mărcii Patrimoniului European. În prezent avem 48 de situri pe lista patrimoniului UNESCO, subliniind faptul că, din România, avem doar memorialul de la Sighet.

– popularizarea istoriei și patrimoniului din toată Europa prin Casa Istoriei Europene, făcând trimitere la demersul său prin care solicită includerea autorilor și creatorilor români;

– un sprijin mai consistent pentru Capitalele Culturale Europene, referindu-se în mod special la Timișoara.

„De la frumoasa cetate din Alba Iulia până la Colosseum-ul din Roma, de la operele pictorilor din Olanda până la scrierile celebrilor filozofi din Grecia, conservarea patrimoniului nostru cultural dovedește înțelegere trecutului dar și capacitatea de a proiecta un viitor pentru acest sector cu potențial economic semnificativ. Susțin includerea dimensiunii culturale europene, inclusiv a patrimoniului, în dezbaterile privind viitorul Europei și implicarea activă a experților și a societății civile în politicile privind patrimoniul. Avem nevoie de o viziune strategică și inovativă, una care include toate statele membre, care mizează pe educație și se adaptează evoluțiilor tehnologice și digitale. Investind în patrimoniul cultural investim de fapt în conservarea trecutului nostru și proiectarea unui viitor comun la nivel european” a declarat vicepreședintele Comisiei CULT, Victor Negrescu.

Sursă foto: digi24.ro

Dan AGACHE

După ce luna trecută mai multe păduri din România, printre care și 3 din Caraș-Severin, au fost introduse în patrimoniul mondial UNESCO, Romsilva a anunțat zilele trecute că a identificat alte peste 3.800 de hectare de păduri virgine și cvasivirgine. Pădurile se află în proprietatea publică a statului, cei de la Romsilva solicitând deja introducerea lor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine.

În total, ar fi vorba, conform comunicatului de presă transmis de Romsilva, de 2.996,38 de hectare de păduri virgine și de 844,08 hectare de păduri cvasivirgine, dintre care peste 58 de hectare în județul Caraș-Severin, în zona Ocolului Silvic Berzasca.

„Specialiștii Romsilva au identificat 1.757,71 hectare la Ocolul Silvic Arpașu din județul Sibiu, 1.063 de hectare la Ocolului Silvic Strâmbu Băiuți din județul Maramureș și 175,67 de hectare la Ocolul Silvic Tarnița din județul Mehedinți, toate încadrându-se în categoria funcțională păduri virgine.

În județul Maramureș au fost identificate, în total, 633,21 hectare păduri de stat care se încadrează în categoria funcțională păduri cvasivirgine, pe raza ocoalelor silvice Groșii Țibleșului, Mara și Strâmbu Băiuți. Au mai fost identificate și alte păduri cvasivirgine în județul Caraș-Severin, 58,33 hectare la Ocolul Silvic Berzasca, în județul Hunedoara, 87,41 hectare pe raza Ocolului Silvic Geoagiu, și în județul Neamț, 65,13 hectare la Ocolul Silvic Pipirig.

Procesul de identificare și includere a suprafețelor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine continuă, anual, specialiștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva analizând peste 300 de mii de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inclus deja, anul trecut, 9.983 de hectare în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine”, precizează reprezentanții Romsilva.

Pădurile virgine și seculare de fag care au fost introduse recent în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO au în total o suprafață de a 24.679,4 hectare, dintre care 24.341,3 de hectare sunt în proprietatea publică a statului și administrate de Romsilva.

Citește și Trei păduri din Caraș-Severin au ajuns pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO! Defrișările sunt de acum strict interzise!

Diana RADU

Mai multe păduri seculare de fag din România și din alte 11 țări europene au fost incluse zilele trecute pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Pe lista pădurile vizate din România se află și trei zone din Caraș-Severin: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei – Beușnița și Domogled-Valea Cernei.

Practic, la întâlnirea derulată la finalul săptămânii trecute la Cracovia, a fost aprobată extinderea sitului de patrimoniu „Păduri primitive de fag din Carpați și Păduri antice de fag din Germania” (Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany), care cuprindea păduri din Germania, Slovacia și Ucraina, cu zone de pădure seculară de fag aflate în 12 țări: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina. Denumirea noului sit de patrimoniu a fost schimbată în „Păduri de fag antice și primitive din Carpați și alte regiuni ale Europei” (Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe).

Pe lista pădurilor din România care au ajuns în patrimoniul UNESCO se mai află, pe lângă cele trei păduri din Caraș-Severin, și Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul secular Șinca (Brașov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț (Maramureș).

Aceste păduri, considerate de o mare valoare științifică, vor beneficia de o protecție mult mai mare de acum înainte. Odată cu intrarea lor în patrimoniu UNESCO, autoritățile vor avea obligația să le protejeze și conserve în starea în care sunt în prezent.

În fruntea listei cu care România s-a prezentat în fața specialiștilor de la UNESCO s-a aflat Pădurea Izvoarele Nerei, situată în cadrul Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului, considerată cea mai întinsă suprafață de pădure virgină de fag din Europa continentală și în același timp un adevărat nucleu de sălbăticie.

Fagul poate depăși 40 de metri înălțime, un diametru de peste 1,5 metri, și o vârstă de 300 de ani, în cazuri excepționale putând să trăiască și 500 de ani. Acest arbore produce o cantitate mult mai mare de oxigen decât bradul, molidul sau pinul. Pădurile de fag adăpostesc o biodiversitate valoroasă, care cuprinde peste 40 de specii de faună.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157683360559153″]

Karina TINCUL

Complexul mulinologic de la Rudăria, care fost inclus în patrimoniul UNESCO în anul 2000, când morile de pe Cheile Rudăriei au fost restaurate de Muzeul „Astra” din Sibiu, costurile de restaurare fiind achitate din fonduri europene, are un număr de 22 de mori, acestea întinzându-se pe o distanță de aproximativ 3 kilometri.

Morile de pe Valea Rudăriei reprezintă o mărturie în timp a tehnicii populare tradiționale din Banat. Complexul de mori de la Rudăria se află în Valea Almăjului, la 15 km de Bozovici, în comuna Eftimie Murgu. Până în anul 1970, localitatea Eftimie Murgu avea denumirea de Rudăria, de unde și numele complexului mulinologic, însă localitatea și-a schimbat numele, luându-l pe cel al cunoscutului revoluționar pașoptist, care s-a născut în localitatea ce-i poartă acum numele.

Morile de pe râul Rudăria datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În 1874 existau 51 de mori pe cursul râului ce poartă numele complexului de mori, însă de atunci și până în prezent au mai rămas doar 22. Viiturile ce au avut loc pe râul Rudăria au distrus morile una câte una, ultima viitură având loc în 2014, când 3 mori au fost distruse în totalitate, ele fiind reabilitate cu fonduri de la Compania Națională de Investiții. Morile sunt construite exclusiv din lemn și au sisteme hidraulice foarte vechi.

Din cele 22 de mori, majoritatea sunt funcționale, localnicii măcinându-și și astăzi, prin tehnica măturării pe piatra de moară,  grâul, porumbul și ovăzul, la moara la care „au rând”, pe ușile construcțiilor de lemn fiind tabele cu numele și perioada rândașilor. Iar dacă din făina de grâu se face „pită” la fel de bună ca și odinioară, cu un gust deosebit, fie în gospodăriile proprii, fie la fabrica de pâine din comună, făina de porumb și ovăz este folosită de localnici pentru hrana animalelor din gospodăria proprie, după cum ne povestește o bătrână de 75 de ani, care ne-a mai spus că: „m-am pomenit cu ele (morile n.r.), maică”. Şi parcă în ochii ai am văzut o licărire de bucurie când și-a amintit de vremurile de odinioară.

Fiecare moară are un nume, el fiind dat fie de familia „chef” care a construit moara, fie de o legendă a locului în care a fost construită. Așadar, dacă vizitați complexul mulinologic de la Rudăria, veți găsi inscripționate diverse nume: Moara de la Tunel, Moara Roșoanea, Moara Viloanea, Moara Trăiloanea, Moara Bățoalea, Moara Pațonea, Moara Îndărătnica de la Perete, Moara Îndărătnica dintre Râuri etc.

Fiecare dintre ele are o poveste. De exemplu, Moara Îndărătnica dintre Râuri se face remarcată prin faptul că roata acesteia se învârte invers acelor de ceasornic. Tot la această moară, localnicii povestesc că înțelepții satului se întruneau pentru a lua decizii importante pentru comunitate.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157682320244905″]

Pe lângă aceste „ciudățenii”, există și legende ale locului. Astfel că, la Moara de la Tunel a fost adus preotul, acum 30 de ani, să alunge spiritele rele. De când se încuiaseră accidental patru capre înăuntru, fiind găsite după cinci zile în cea mai bună stare, în acel loc se auzeau noaptea tot felul de zgomote, țipete de petrecere, glasuri de femei, icneli și mugete înfundate, viori și trompete, tropot de cai, tălăngi și muzici de patefon. Nimeni nu mai îndrăznea să macine la moara de-acolo. O altă povestioară spune că un rândaș, după ce și-a umplut sacul cu faină măcinată la Moara Îndărătnica dintre Râuri (a cărei roată se învârtește în sens invers acelor de ceasornic), a plecat acasă, unde a găsit boabele întregi, aşa că n-a mai avut liniște cu nevasta câteva zile, fiindcă femeia îl bănuia că, de fapt, nici nu dăduse pe la moară…

Liniştea sufletească dată de susurul apei într-o zonă de legendă, locul încărcat de istorie şi unic în Europa sunt motive îndestulătoare pentru turiştii care doresc să se deconecteze şi să îşi încarce bateriile pentru o bună bucată de vreme.

John GAVRILESCU

Pădurea Izvoarele Nerei, situată în cadrul Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului, cea mai întinsă suprafață de pădure virgină de fag din Europa continentală, se află la doar un pas de a fi inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. Pădurea, care se întinde pe o suprafață de peste 5.000 de hectare, se află în capul listei prezentată de România celor de la UNESCO în vederea obținerii unor regiuni forestiere seculare protejate. 

Dosarele înaintate de România vor fi analizate săptămâna viitoare la Viena, după care vor avea loc verificări pe teren. Aceste verificări vor fi efectuate prin sondaj la unele din pădurile propuse de România pentru a fi incluse în acest patrimoniu.

„Noi ne-am dori să vină aici, în pădurea Izvoarele Nerei pentru că în acest fel considerăm că s-ar stabili un prag, s-ar vedea o pădure deosebită chiar și prin comparație cu celelalte incluse pe listă. Este o suprafață acoperită cu pădure de fag, de o valoare excepțională, care s-a guvernat în permanență doar după procese naturale”, a declarat Costel Bucur, director Păduri și Arii Protejate din cadrul WWF România.

În cazul în care pădurea din Munții Semenic va fi inclusă în patrimoniul UNESCO, lucru care reprezentanții WWF sunt siguri că se va întâmpla, zona va beneficia de promovare la nivel mondial. Cătălin Gavrilă din cadrul WWF Caraș-Severin este convins că în acest mod s-ar putea dezvolta pe Semenic o altă formă de turism, eco-turismul:

„Această minunată pădure poate deveni chiar un brand al Munților Semenic, un loc de atracție pentru turiști. Este un loc deosebit de care avem nevoie pentru recreere în zona noastră și consider că este un loc unic în  care noi, ca și bănățeni, ca și oameni din zona asta suntem obligați să îl cunoaștem și mai mult chiar, suntem obligați să îl păstrăm în forma în care este”.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157658358300348″]

Pădurea Izvoarele Nerei a fost prezentată ieri jurnaliștilor din Caraș-Severin, specialiștii WWF dorind să explice reprezentanților mass-media și prin intermediul lor publicului, că pădurile virgine reprezintă adevărate valori de patrimoniu mondial, fiind în același timp zone de sălbăticie care pot genera beneficii pentru comunităţile locale. De la deplasarea în teren nu au lipsit nici reprezentanții Direcției Silvice Caraș-Severin și ai Parcului Național Semenic-Cheile Carașului.

„Pădurea Izvoarele Nerei este cea mai mare rezervație naturală de păduri virgine din România, undeva la peste 5.000 de hectare. Vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră și ați putut constata că rezervația este neatinsă, nu am dat de tafuri sau sunete de drujbe. Deci nu tot ce se spune pe diferite site-uri sau pe rețelele de socializare este adevărat”, a precizat directorul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului, Petru Pârvulescu.

La nivel mondial, 14 țări au reușit până în prezent să includă păduri în patrimoniul mondial UNESCO. România deține cea mai mare suprafață de pădure de fag din arealul euro-asiatic, conform Greenpeace România, care reprezintă peste 30% din suprafață împădurită a țării. Fagul poate depăși 40 de metri înălțime, un diametru de peste 1,5 metri, și o vârstă de 300 de ani, în cazuri excepționale putând să trăiască și 500 de ani. Acest arbore produce o cantitate mult mai mare de oxigen decât bradul, molidul sau pinul. Pădurile de fag adăpostesc o biodiversitate valoroasă, care cuprinde peste 40 de specii de faună.

Karina TINCUL