Caracatița și mafia afacerilor cu deșeuri continuă nestingherită. Miza e foarte mare: 50 de euro tona de deșeuri „stocate“ pe teritoriul României, față de 400 – 500 de euro în Uniunea Europeană. Multe dintre ele au acte de transport ca mărfuri second-hand ce pot fi valorificate; altele sunt aduse sub pretextul incinerării lor la fabricile de ciment. Realitatea este mult mai crudă: ele ajung, în cele mai multe cazuri, aruncate pe câmp, poluând aerul, terenul și pânza freatică.

Autoritățile locale sunt complice în multe cazuri la aceste afaceri; autoritățile centrale ridică din umeri și spun că legislația e permisivă. În realitate nu se schimbă nimic, și asta pentru că există complicități din rândul decidenților care nu au niciun interes ca lucrurile să se schimbe. Cetățeanul de rând se sufocă la propriu și la figurat de munți de gunoaie, mediul rămâne poluat, gulerele albe au de câștigat, iar românii plătesc amenzi Uniunii Europene pentru gropi neconforme și colectare neselectivă a gunoaielor menajere. În ultimele luni polițiștii de frontieră descoperă aproape zilnic sute de tone de astfel de mizerii care ajung în țara noastră cu trenul, cu transportatorii rutieri sau mai nou pe cale fluvială.

Un exemplu recent e cel de la una din vămile din vestul țării: Poliţiştii de frontieră, împreună cu lucrători din cadrul Gărzii de Mediu, nu au permis intrarea în ţară a opt mijloace de transport încărcate cu peste 130.000 de kilograme de deșeuri, constând în haine şi mobilier second hand, pentru care șoferii nu au putut prezenta documentele prevăzute de lege necesare transferului unor astfel de materiale.

La un control specific efectuat, pe sensul de intrare în ţară, asupra a opt automarfare, conduse de cetăţeni români s-a descoperit că aceștia transportau, conform documentelor de însoțire a mărfii, haine second hand şi mobilier de la diferite societăți comerciale din Cehia, Germania și Austria pentru firme din România. Existând suspiciuni cu privire la legalitatea transporturilor, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat reprezentanţilor Comisariatului General București din cadrul Gărzii Naționale de Mediu.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că automarfarele erau încărcate cu haine second hand și mobilier într-o stare avansata de degradare, fiind de fapt deşeuri, pentru care șoferii nu au prezentat documentația necesară prevăzută de lege. În total,  în cele opt vehicule erau transportate 130.588 de kilograme de deşeuri. În toate cazurile, autoritățile de control au dispus nepermiterea intrării pe teritoriul României a mărfurilor transportate.

Dan AGACHE

La sediul Ministerului Administrației și Internelor a avut loc în această dimineață prezentarea unui proiect cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020. Obiectivul principal al programului, a cărui valoare depășește 680 de milioane de euro, este acela de a dezvolta și consolida capacitatea de răspuns la dezastre și evenimente pe plan terestru, aerian și maritim. La eveniment au participat Lucian Bode – ministrul Administrației și Internelor, Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene și Raed Arafat – ministru secretar de stat, șeful IGSU – liderul de proiect.

O parte a acestor fonduri europene au intrat în decursul ultimilor ani în România și au fost folosite pentru achiziția de mașini pentru Ambulanță și SMURD, achiziția de mașini pentru stingerea incendiilor de pădure, auto-pompe și cisterne pentru incendii, automacarale și autoscări, ce au ajuns la toate unitățile din subordinea IGSU din țară, iar achiziția unor astfel de echipamente continuă.

„Astăzi se va semna acordul cadru și ulterior contractul subsecvent pentru 476 de mașini de pompieri. Este vorba de 200 de mașini cu o capacitate de 10 mii de litri, un contract a cărui valoare este de aproximativ 69 de milioane de euro și 276 de autospeciale de intervenție la incendii, dar și la descarcerări și prim ajutor în valoare de 89 de milioane de euro. Ambele contracte 159 de milioane de euro. Este pentru prima dat când se face o astfel de investiție, pentru o astfel de sumă, ce va permite înlocuirea tuturor mașinilor cu o vechime mai mare de 25 de ani“,  a declarat Raed Arafat.

„Pentru a reuși atragerea acestei sume, de 682 de milioane de euro, a fost nevoie de proiecte mature, orientate spre creșterea rezilienței sistemului de răspuns la situații de urgență în România“ – a precizat la rândul său Lucian Bode. Demersurile pentru modernizarea activității IGSU nu se vor opri aici, au subliniat cei prezenți la anunțul semnării proiectului cadru cu Uniunea Europeană. Vor mai urma finanțări din fonduri nerambursabile menite să doteze Inspectoratele pentru Situații de Urgență din România cu sisteme de intervenție moderne, de ultimă generație.

Dan AGACHE

Parlamentul a convenit să mobilizeze 397,5 milioane EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a ajuta 17 state membre și trei țări în curs de aderare să protejeze sănătatea publică în contextul COVID-19. Statele beneficiare sunt: Austria, Belgia, Croația, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România, Spania, Albania, Muntenegru și Serbia. O sumă suplimentară de 86,7 milioane EUR va fi alocată Greciei și Franței în ceea ce privește dezastrele naturale cu care s-au confruntat ambele țări în al doilea semestru al anului 2020.

În rezoluția adoptată de euro-deputați se subliniază că impactul tot mai mare al schimbărilor climatice și intensificarea dezastrelor naturale fac ca țările europene să devină din ce în ce mai vulnerabile. Aceștia susțin că UE ar trebui să faciliteze și să accelereze obținerea de asistență prin intermediul FSUE pentru regiunile afectate de aceste dezastre. Textul, aprobat cu 668 voturi pentru, 10 împotrivă și 18 abțineri, subliniază dificultățile cu care se confruntă țările beneficiare în calcularea rapidă a costurilor pagubelor suferite în urma dezastrelor naturale. Pentru a remedia aceste probleme, euro-deputații invită Comisia să exploreze modalități de reducere a obstacolelor birocratice, făcând alocările de fonduri „cât mai flexibile cu putință”, pentru a asigura „acțiuni rapide și sprijin prompt” pentru regiunile și țările afectate de dezastre.

Euro-deputații în Parlamentul European subliniază importanța „vitală” a îmbunătățirii gradului de pregătire și prevenire a riscurilor. Pentru a realiza acest lucru și pentru a reduce la minimum impactul crizelor, Comisia și guvernele naționale ar trebui „să consolideze cercetarea și educația” pentru a răspunde la situații de criză. Bugetul FSUE ar trebui să fie suficient de mare nu numai pentru a contribui la acoperirea costurilor de reconstrucție, ci și pentru a consolida reziliența la schimbările climatice înainte de producerea dezastrelor.

Parlamentul solicită UE să acorde o atenție deosebită teritoriilor sale ultraperiferice, insulelor și zonelor predispuse la o activitate seismică sau vulcanică intensă — părți ale Europei expuse în mod deosebit riscului de dezastre naturale. Euro-deputații doresc ca FSUE să ia în considerare și catastrofele regionale și transfrontaliere într-un mod mai cuprinzător. În plus, Parlamentul solicită Comisiei să ofere sprijin tehnic și administrativ țărilor care primesc finanțare pentru a le ajuta să elaboreze strategii pe termen lung de reducere a impactului dezastrelor naturale regionale și al urgențelor de sănătate publică.

Dan AGACHE

Iar o să-mi spuneți că am ce am cu actuala guvernare, că mă iau de ei, că sunt PSD-ist și tot așa. Nici vorbă; nu am nimic nici cu unii nici cu alții și asta pentru că de la ultima mea vizită la medic mi s-a pus un diagnostic cu care mă mândresc: sunt alergic la prostie. Partea proastă e că alergia asta a mea se manifestă zilnic. Mă mănâncă pixul când îl aud pe Barna cum dă din colț în colț, după ce i-au căzut din dulap câteva schelete; când îl văd pe Cioloș făcând pe nevinovatul sub sloganul „nici usturoi n-am mâncat, nici gura nu-mi miroase“, când mă uit la Ciolacu cum se face el, că face opoziție; când privesc la madam Clotilde cum zice dumneaei cu gurița proprie „je m’en fiche” sau un fel de „mi se rupe de ce ziceți voi, vi-am tras-o mai pe românește”.

Și exemplele pot continua…hăhăhă….până la alegeri. Un președinte mândru de opera sa „Guvernul meu și Parlamentul meu“, un Orban (Ludovic nu Victor) agățat de scaunul de la Camera Deputaților, cumpărat pe 30 de arginți, un Arafat care a primit ordin pe zi pe unitate: „vacinează-i pe toți că…așa-i desenul“, un AUR care s-a lepădat de …Șoșoacă și o Șoșoacă pusă cu botul pe labe chiar de colegii senatori, un efemer ministru al Justiției care și-a pus în cap toată tagma magistraților, o pleiadă de miniștri ai Sănătății chitiți să privatizeze toate spitalele de top și tot așa.

Dar efectele alergiei la prostie se manifestă cel mai acut la faptul că românii au pus botul la cele 80 de miliarde fluturate în campania electorală, menite să scoată România pe linia de plutire și să o transforme în Grădina Edenului. Uau, dar ce nu se putea face cu 80 de miliarde venite pe filiera Uniunii Europene: școli, grădinițe, autostrăzi, spitale, conducte de gaz și tram-train-uri cu hidrogen, sisteme de irigații și subvenții pentru agricultori. Doamne, dar câte nu se puteau face cu o asemenea pleașcă de 80 de miliarde de euroi.

Atâta doar că politicienii noștri nu au înțeles că Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă și-n straiță. Adică avem 80 de miliarde, dar trebuie să știm pentru ce vi-i dăm; veniți cu un plan care să cuprindă punctele astea, astea și astea. Noi (adică guvernanții noștri) au zis asta-i…ce vreți voi. Noi vrem pentru asta și asta. Și dintr-o dată, cele 80 de miliarde s-au făcut 30; adică nici măcar 30 ci vreo 29, din care coana UE continuă să taie: asta nu, asta nu, asta…tot nu. Tare sunt curios dacă actualul executiv va reuși să atragă măcar 10 miliarde și pe ce.

Așa că trebuie să mai dau o tură pe la medic să-mi schimbe tratamentul pentru alergia la prostie, nu de alta dar mă uit în jur și constat cu amărăciune că dacă prostia asta ar durea, mulți s-ar tăvăli în chinuri. Hai să auzim de bine, dar nu prea cred.

Dan AGACHE

Începând cu 19 aprilie, datorită acestei noi platforme digitale multilingve, cetățenii din întreaga Europă vor avea posibilitatea de a-și exprima opiniile cu privire la orice subiect pe care îl consideră important pentru viitorul UE. Acest lucru le va permite – pentru prima dată la nivel european – să își prezinte ideile, să comenteze ideile altor persoane, să creeze și să participe la evenimente. Platforma va fi reperul central al conferinței, un loc în care toate contribuțiile vor fi reunite și partajate, inclusiv evenimentele, grupurile de dezbatere și sesiunile plenare ale conferinței.

Un mecanism de feedback specializat va agrega și analiza aspectele-cheie aduse în discuție, astfel încât acestea să poată fi luate în considerare în cadrul grupurilor de dezbatere și al sesiunilor plenare ale conferinței. Platforma va oferi, de asemenea, informații privind structura și activitățile conferinței, precum și resurse pentru organizatorii de evenimente, inclusiv un catalog al principalelor evenimente prin care vor putea fi promovate inițiativele la nivel local, regional, național și european. Cetățenii vor putea, de asemenea, găsi cu ușurință evenimente la care doresc să participe cu ajutorul unei hărți interactive.

În plus, comitetul executiv a avansat în pregătirea evenimentului inaugural al conferinței cu ocazia Zilei Europei (9 mai), în cazul în care situația pandemiei va permite acest lucru. De asemenea, comitetul și-a adoptat metodele de lucru și a purtat o primă discuție despre regulile privind componența și activitatea sesiunilor plenare ale conferinței.

Dan AGACHE

Pentru a crește nivelul de ambiție în materie de climă la nivel mondial și pentru a preveni „relocarea emisiilor de dioxid de carbon”, UE trebuie să introducă un preț al carbonului. Acest preț ar urma să fie impus anumitor importuri din țări mai puțin ambițioase din punct de vedere climatic, afirmă eurodeputații.

Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la un mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) compatibil cu normele OMC, cu 444 voturi pentru, 70 împotrivă și 181 abțineri. Rezoluția subliniază că ambiția sporită a UE în ceea ce privește schimbările climatice nu trebuie să conducă la relocarea emisiilor de dioxid de carbon, deoarece eforturile globale în domeniul climei nu vor avea de câștigat dacă producția UE este transferată către țări din afara UE care au norme mai puțin ambițioase în materie de emisii.

Prin urmare, eurodeputații sprijină stabilirea unui preț al carbonului pentru anumite bunuri importate din afara UE, dacă aceste țări nu sunt suficient de ambițioase în ceea ce privește acțiunile climatice. Acest lucru ar crea condiții de concurență echitabile la nivel mondial, precum și un stimulent, atât pentru industriile din UE, cât și pentru cele din afara UE de a decarboniza în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris.

Eurodeputații subliniază că acest mecanism ar trebui să fie compatibil cu normele OMC și să nu fie utilizat în mod abuziv ca instrument de consolidare a protecționismului. Prin urmare, acesta trebuie să fie conceput în mod specific pentru a îndeplini obiectivele climatice. Veniturile generate ar trebui utilizate ca parte a unui ansamblu de venituri proprii pentru a stimula sprijinul bugetar UE pentru atingerea obiectivelor Pactului verde, adaugă eurodeputații.

Noul mecanism ar trebui să facă parte dintr-o strategie industrială mai amplă a UE și să acopere toate importurile de produse și produse de bază care fac obiectul ETS. Eurodeputații adaugă că, până în 2023 și în urma unei evaluări a impactului, ETS ar trebui să acopere sectorul energetic și sectoarele industriale mari consumatoare de energie, cum ar fi cimentul, oțelul, aluminiul, rafinarea petrolului, hârtia, sticla, produsele chimice și îngrășămintele, care continuă să primească alocări cu titlu gratuit substanțiale și care încă reprezintă 94% din emisiile industriale ale UE.

Eurodeputații adaugă că realizarea unei legături între stabilirea prețului carbonului în cadrul CBAM și prețul certificatelor UE în cadrul ETS va contribui la combaterea relocării emisiilor de dioxid de carbon, dar subliniază că noul mecanism nu trebuie să conducă la o dublă protecție a instalațiilor din UE.

Dan AGACHE

Apropierea primăverii a scos deja constructorii pe șantierele începute încă de anul trecut în comuna Brebu. După cum a precizat pentru Reper 24 primarul comunei, Ion Ticheriu de la sfârșitul săptămânii trecute s-au reluat lucrările de betonare a șanțurilor din Brebu, iar de astăzi se începe asfaltarea drumurilor comunale din satul Apadia. Lucrările sunt finanțate printr-un proiect depus pe programul PNDL 2.

„Avem în derulare un proiect de lotizare a aproximativ 140 de terenuri pentru construcția de locuințe - a declarat pentru Reper 24, primarul Ion Ticheriu. „Chiar zilele acestea așteptăm răspunsul geologului de la Timișoara. Dacă totul decurge bine, până în toamna acestui an vom reuși să încheiem toată documentația și să le putem oferi celor care doresc și îndeplinesc condițiile, câte un lot pentru construcția de locuințe“

Un alt proiect de interes pentru locuitorii comunei Brebu este cel de alimentare cu gaz metan. Pentru acesta se lucrează la ridicările topo pentru studiul de fezabilitate, documentația pentru proiectare și toate demersurile necesare, astfel încât să poată fi depus odată cu deschiderea liniilor de finanțare în noul exercițiu financiar al Uniunii Europene, a mai precizat primarul comunei cărășene Brebu, Ion Ticheriu.

Dan AGACHE

Vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație din Parlamentul European, Victor Negrescu, a luat cuvântul în plenul legislativului european pentru a solicita alocarea de resurse financiare adecvate pentru conservarea patrimoniului cultural reiterând apelul său pentru ca 2% din Planurile Naționale de Redresare și Reziliență să fie alocate sectorului cultural și creativ. În intervenția sa, acesta arată că „o treime din siturile de pe lista patrimoniului UNESCO se găsesc în Uniunea Europeană”, reamintind faptul că „anul european dedicat patrimoniului cultural ne-a permis să înțelegem necesitatea de a aloca resurse suplimentare acestui domeniu, atât pe zona de investiții cât și în resursa umană”.

Eurodeputatul român a propus în cadrul intervenției sale o serie de măsuri concrete, printre care:

– o mai ușoară accesare a fondurilor europene atât pentru proiectele mici cât și pentru cele mari;

– crearea unor platforme dedicate învățării și schimbului de bune practici în materie;

– sprijinirea unor rețele și inițiative europene ce conduc la creșterea cooperării între experți, decidenți și actori relevanți în domeniu;

– crearea unei comunități pentru industriile culturale și creative în cadrul Institutului European de Inovare și Tehnologie;

– extinderea Mărcii Patrimoniului European. În prezent avem 48 de situri pe lista patrimoniului UNESCO, subliniind faptul că, din România, avem doar memorialul de la Sighet.

– popularizarea istoriei și patrimoniului din toată Europa prin Casa Istoriei Europene, făcând trimitere la demersul său prin care solicită includerea autorilor și creatorilor români;

– un sprijin mai consistent pentru Capitalele Culturale Europene, referindu-se în mod special la Timișoara.

„De la frumoasa cetate din Alba Iulia până la Colosseum-ul din Roma, de la operele pictorilor din Olanda până la scrierile celebrilor filozofi din Grecia, conservarea patrimoniului nostru cultural dovedește înțelegere trecutului dar și capacitatea de a proiecta un viitor pentru acest sector cu potențial economic semnificativ. Susțin includerea dimensiunii culturale europene, inclusiv a patrimoniului, în dezbaterile privind viitorul Europei și implicarea activă a experților și a societății civile în politicile privind patrimoniul. Avem nevoie de o viziune strategică și inovativă, una care include toate statele membre, care mizează pe educație și se adaptează evoluțiilor tehnologice și digitale. Investind în patrimoniul cultural investim de fapt în conservarea trecutului nostru și proiectarea unui viitor comun la nivel european” a declarat vicepreședintele Comisiei CULT, Victor Negrescu.

Sursă foto: digi24.ro

Dan AGACHE

Locuitorii comunei Iablanița l-au reinvestit în funcția de primar pe cel care a mai condus două mandate destinele localității, Victor Terteleacă. Acesta are în plan să modernizeze comuna prin proiectele pe care le-a câștigat, dar să atragă și alte fonduri pentru Iablanița:

„Avem o serie de proiecte în derulare între care aș aminti: Sistemul de alimentare și canalizare, asfaltarea tuturor străzilor din Globu Craiovei prin măsura 7.2 finanțată prin AFIR, asfaltarea drumului comunal DC31 ce leagă Iablanița de Mehadia, mai multe străzi din Iablanița și din Petnic vor fi asfaltate de asemenea.  Suntem pregătiți de asemenea să atragem fonduri europene în noul exercițiu financiar al UE 2021 – 2027, avem deja strategia de dezvoltare a comunei pentru aceeași perioadă și vom atrage fonduri în toate domeniile, dar prioritar este infrastructura apă-canal, străzi, drumuri agricole, precum și infrastructura școlară“.

„Pentru școli am depus deja un proiect pentru achiziția de tablete necesare învățământului on-line pentru toți elevii. Am în plan modernizarea școlii din Globul Craiovei, ce va fi finanțată prin Fondul pentru mediu ce se va deschide în luna februarie. Mai dorim o renovare și o anvelopare a sediului administrativ, a clădirii primăriei prin fonduri europene. Vom dota serviciul de apă-canal cu un buldo-excavator, un utilaj cu toate echipamentele, inclusiv cu lamă pentru deszăpezire, o mașină pentru Pompieri, foarte necesară pentru comunitate ce va intra în dotarea Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență“.

„Îmi doresc de asemenea să îmbunătățesc serviciul de colectare a deșeurilor menajere, colectarea selectivă a acestora; aici mai avem de lucrat la informarea cetățenilor și la schimbarea mentalităților, ce are în vedere conștientizarea faptului că aceste servicii sunt vitale pentru comunitate, pentru dezvoltarea ei și ține de noi toți să avem o comună curată. Le transmit cetățenilor și prin intermediul dumneavoastră, a celor de la Reper 24, să aibă încredere în mine, pentru că împreună vom reuși să implementăm toate proiectele pe care ni le-am propus“ – a mai declarat primarul comunei Iablanița, Victor Terteleacă.

Dan AGACHE