Polițiștii de imigrări din Caraș-Severin au depistat trei cetățeni străini, din Ucraina, care munceau fără forme legale. Pe numele acestora au fost emise decizii de returnare sub escortă și aplicată interdicția de a intra pe teritoriul țării noastre, pentru o perioadă de 6 luni.

Cei trei au fost descoperiți în urma unei acțiuni desfășurată de polițiștii Biroului pentru Imigrări Caraș-Severin în cooperare cu structurile de ordine publică din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean și cu lucrători din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Caraș-Severin pe linia prevenirii și combaterii muncii nedeclarate și șederii ilegale a străinilor, pe raza de competență.

În cadrul activității întreprinse, polițiștii de imigrări au depistat, trei bărbați, din Ucraina, cu vârste cuprinse între 35 și 56 de ani, care desfășurau activități lucrative fără aviz de muncă, la o societate comercială în domeniul construcțiilor.

Ca urmare a celor constatate, polițiștii de imigrări au emis pe numele acestora decizii de returnare sub escortă, aceștia fiind conduși până la punctul de trecere a frontierei de stat, în vederea îndepărtătii din România în termen de 24 de ore.

Conform  Biroului pentru Imigrări din Caraș-Severin, pe numele lor a fost instituită măsura de nepermitere a intrării în ţara noastră, pentru o perioadă de 6 luni, în conformitate cu prevederile OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată.

De asemenea, la finalizarea verificărilor, față de reprezentanții firmei, se vor dispune măsurile legale conform prevederilor OG 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare.

„Poliţiştii Biroului pentru Imigrări al județului Caraș-Severin continuă activităţile de prevenire şi combatere a şederii ilegale a străinilor. Facem apel către toţi cetăţenii străini de pe raza judeţului şi contăm pe respectul dumneavoastră faţă de legislaţia în domeniu, invitându-vă să ne contactaţi pentru orice aspect referitor la aplicarea prevederilor legale, la sediul biroului din bulevardul Alexandru Ioan Cuza, nr. 40, Reşiţa, la numărul de telefon  0255/502316 sau vizitând site-ul public la adresa http// igi.mai.gov.ro.

De asemenea, invităm solicitanţii să utilizeze aplicaţia on-line de depunere a documentelor, la adresa https://portaligi.mai.gov.ro, pentru reducerea timpului de aşteptare la ghişeu şi eficientizarea procesului de preluare a cererilor”, precizează Biroul pentru Imigrări al județului Caraș-Severin.

foto: Pressalert.ro

Lorena POENARU

Un avion de pasageri de tip Boeing 777, cu 298 de persoane la bord, s-a prăbuşit în Ucraina, aproape de graniţa cu Rusia. Toţi cei 280 de pasageri şi 15 membri ai echipajului au murit. 

Prăbuşirea avionului malaysian este “un act terorist”, a afirmat preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, referindu-se la presupusa implicare a insurgenţilor proruşi în acest incident. Un consilier al ministrului de Interne de la Kiev, Anton Heraşcenko, citat de AP, a anunţat că avionul ar fi fost doborât de o rachetă sol-aer trasă de separatiştii pro-ruşi. Alexander Borodai, liderul separatiştilor a declarat la rândul său că armata ucraineană ar fi doborât aparatul. Surse americane, citate de CNN, au precizat că aeronava a fost doborâtă de o rachetă.

Potrivit Malaysia Airlines, la bordul aeronavei se aflau 154 de cetăţeni olandezi, 27 de australieni, 23 de malaezieni, 11 indonezieni, 6 britanici, 4 germani, 4 belgieni, trei filipinezi şi un canadian. Naţionalitatea celorlalţi pasageri nu a fost deocamdată confirmată oficial, deşi surse ucrainene au precizat că la bord s-ar fi aflat şi americani. Toţi cei 15 membri ai echipajului erau malaezieni, informează Realitatea.net.

Ministerul Afacerilor Externe al României informează că în urma verificărilor întreprinse de Celula de criză, de la momentul convocării acesteia la nivelul Centralei MAE nu se confirmă prezenţa niciunui cetăţean de naţionalitate română pe lista pasagerilor aeronavei de linie “Boeing 777″ aparținând companiei „Malaysia Airlines” care efectua zborul MH17 pe ruta Amsterdam – Kuala Lumpur şi care s-a prăbuşit în estul Ucrainei.Celula de criză de la nivelul Centralei MAE împreună cu misiunile diplomatice la Haga, Kuala Lumpur şi Kiev rămân în legătură permanentă cu oficialitățile locale până la confirmarea listei finale a pasagerilor.

Cutiile negre ale avionului au fost recuperate de la locul accidentului, a anunţat un purtător de cuvânt al separatiştilor proruşi, care a afirmat că acestea vor fi trimise la Moscova.

Liderul separatist Igor Girkin, alias Strelkov, a afirmat pe pagina sa de VKontakte, Facebook-ul rusesc, că a doborât un avion AN-26, la puțin timp după apariția primelor informații legate de prăbușirea avionului Boeing, scrie Free Europe, care prezintă și o captură de ecran cu postarea în rusă a liderului separatist, notează Hotnews.ro.

Mai multe companii aeriene, printre care AirFrance şi Lufthansa, au decis să evite spaţiul aerian din estul Ucrainei, în urma incidentului.

Karina TINCUL

NATO pregăteşte măsuri pentru apărarea Ucrainei în disputa cu Rusia şi trebuie să se adapteze la faptul că Moscova consideră Alianţa Nord-Atlantică un adversar, afirmă secretarul general al organizaţiei, Anders Fogh Rasmussen, într-un interviu acordat publicaţiei spaniole El Pais şi redat de mediafax.ro.  

“Agresiunea Rusiei în Ucraina a modificat dramatic sistemul de securitate în Europa. În ultimii 20 de ani, am încercat să atragem Rusia spre o cooperare constructivă. Însă acum este clar că Rusia ne consideră adversari. Trebuie să ne adaptăm la faptul că Rusia ne consideră de acum înainte adversari”, a declarat Rasmussen, precizând că NATO pregăteşte o serie de măsuri care includ asistenţa destinată Ucrainei pentru reformarea industriei apărării şi modernizarea armatei.

“Pe termen scurt, am sporit măsurile de securitate în ţările baltice, mobilizând nave în Marea Baltică şi în Marea Neagră, efectuând exerciţii militare în statele baltice şi în Polonia… Paşii ulteriori, dacă vor fi necesari, vor include actualizarea planurilor de apărare, exerciţii militare şi mobilizări adecvate de trupe”, a explicat Rasmussen.

Citeşte mai mult pe mediafax.ro!

Reuniunea are loc cu uşile închise pe tema situaţiei din estul Ucrainei, a anunţat ONU, citată de AFP. Anteior, Rusia ceruse o reuniune de “urgenţă” a Consiliului de Securitate ONU pe această temă.

Aceste “consultări neoficiale” au fost cerute cu puţin timp mai înainte de Rusia. Moscova a somat autorităţile proeuropene de la Kiev să înceteze “războiul împotriva propriului popor”, în momentul în care Guvernul ucrainean declanşa o “operaţiune antiteroristă” împotriva insurgenţilor înarmaţi proruşi. Reuniunea a început la ora 00.00 GMT (luni, 03.00, ora României).

Potrivit Mediafax, preşedintele ucrainean înlăturat de la putere, Viktor Ianukovici, a apreciat, ieri, faptul că Ucraina a intrat în război civil, au anunţat agenţiile de presă din Rusia. O operaţiune “antiteroristă” a fost lansată în oraşul ucrainean Slaviansk, împotriva militanţilor proruşi care ocupă sedii ale serviciilor de securitate, anunţă ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov. Intervenţia forţelor speciale ucrainene s-a soldat cu morţi şi răniţi de ambele părţi.

Sursa Mediafax

Ucraina: Manifestanții au ocupat sediul partidului președintelui Viktor Ianukovici din Kiev

Confruntările între manifestanți și polițiști au reizbucnit marți dimineață la Kiev, unde un grup de manifestanți a ocupat sediul Partidului Regiunilor, al președintelui Viktor Ianukovici, după ce au luat cu asalt clădirea, folosind cocktailuri Molotov, informează AFP.

Manifestanții au preluat controlul asupra sediului Partidului Regiunilor, care este invadat de fum și unde sunt semnalate mai multe incendii.

Înainte de aceasta, confruntări s-au produs nu departe de clădirea Radei Supreme (parlamentul unicameral), reunită pentru examinarea unei reforme constituționale care să prevadă reducerea prerogativelor prezidențiale în favoarea parlamentului.

În ciocnirile dintre protestatari și scutieri a fost rănit fotoreporterul Gleb Garânici, care lucrează pentru Reuters. El a fost victima unei grenade asurzitoare la care au recurs scutierii împotriva manifestanților ce aruncă cu pietre de pavaj și petarde. Fotoreporterul Reuters a fost spitalizat, conform Interfax-Ukraina.

Poliția a recurs la gaze lacrimogene și asurzitoare, precum și la gloanțe de cauciuc.

Manifestanți cu căști au incendiat două mașini grele (KAMAZ) postate în apropiere de clădirea parlamentului pentru a bloca accesul protestatarilor, aruncând cocktailuri Molotov. Polițiștii au ripostat cu tunuri cu apă.

Alți manifestanți au continuat să scoată pietre din pavaj pe strada Institutskaia, în apropiere de parlament. Cei mai înverșunați sunt membrii grupării Pravâi Sektor, care au anunțat o ‘mobilizare’ pentru marți.

Acestea sunt primele confruntări la Kiev după cele de la sfârșitul lunii ianuarie, în care au murit patru persoane și au fost rănite peste 500, conform unui bilanț al AFP.

Mii de protestatari, care s-au deplasat din Piața Independenței (Maidan) spre clădirea parlamentului, s-au oprit la 200 de metri de sediul legislativului, blocat de cordoane ale trupelor de interne și ale poliției antirevoltă.

Serviciul de ordine al Maidanului, piață ocupată de aproape trei luni de către manifestanții ostili actualului regim al președintelui Viktor Ianukovici, încearcă să evite o confruntare directă între manifestanții cei mai radicali și scutieri.

‘Obiectivul nostru este de a încercui parlamentul și de a-l bloca pentru a nu lăsa deputații să numească un premier ‘rus”, a declarat Andrii Porubii, unul din liderii protestatarilor din Piața Independenței, deputat din partea partidului Batkivșcina/Patria, al opozantei încarcerate Iulia Timoșenko.

Potrivit anturajului său, președintele Viktor Ianukovici ar putea prezenta, marți, nominalizarea unui nou prim-ministru.

Dar parlamentul ar trebui să examineze, în special, o reformă constituțională, cerută de opoziție, și care reduce puterile prezidențiale în favoarea guvernului și parlamentului.

Opoziția acuză puterea ucraineană că a cedat la presiunile Moscovei, după ce președintele Viktor Ianukovici a renunțat la sfârșitul lunii noiembrie să mai semneze Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, orientând Ucraina spre Rusia.

‘În loc să îndeplinească cerințele Maidanului, puterea îndeplinește cerințele Kremlinului. Nu o vom lăsa sa facă aceasta’, a promis Andrii Porubii, într-o postare pe blogul său, refuzând să ‘vândă independența țării pentru 15 miliarde de dolari’.

Rusia a acordat în luna decembrie un credit Ucrainei de 15 miliarde de dolari, dintre care o primă tranșă de 3 miliarde a fost deja vărsată, și a făcut reduceri semnificative la prețul livrărilor sale de gaze către Ucraina.

Moscova a anunțat luni că va aloca ‘săptămâna aceasta’ o nouă tranșă de 2 miliarde de dolari Ucrainei, care duce lipsă de lichidități și se află la un pas de colaps.

sursa: Agerpres