Poate acest titlu nu mai reprezintă de mult o noutate pentru mulți dintre dumneavoastră, călătorii fideli ai CFR-ului. Poate că pentru posesorii de automobile, pentru personalitățile care circulă pe calea aerului de pe aeroportul Traian Vuia din Timișoara via București și retur, la fel, nu este de interes ce se mai întâmplă astăzi cu liniile feroviare ale CFR-ului.

Totuși, îndrăznesc să cred că mai sunt astăzi încă mulți români, reșițeni sau cărășeni (alții decât cei din zona Caransebeș) care nu își permit să facă acest drum din Banatul de Munte spre capitala țării cu un autoturism, fie el și proprietate personală, care, s-o recunoaștem, trebuie pregătit pentru o astfel de aventură de 1000 de kilometri dus-întors sau cu avionul, pentru simplul motiv că nu își permit. Și-atunci, mai lesne pentru bugetul propriu le-ar fi să circule cu trenul, așa cum era odată și cum, în acele vremuri, ni se părea firesc. Călătoria Reșița – București la cușetă sau vagon de dormit a fost înlocuită cu doina rapsodului Petrică Moise, „Adu, Doamne, trenu-n gară“. Nu mai avem nici clasa întâi, nici a II-a, nici culcat la cușetă înainte de Brebu și sculat în celebra Gară de Nord din București, nici de unele, nada!

CFR Călători îți propune să iei mata Reghionalu 9172 cu oprire la Bănila, Ezeriș, Brebu, Cornuțel – unde uneori stai atât cât să apuci să înveți câteva boabe de ucraineană, și după ce-ai ajuns la Caransebeș să schimbi cu IRN 79. Deci te dai jos frumos cu valize, bocceluțe, poșetuțe și te arunci disperat în legătura de București. Deci dacă n-ai avut noroc în viață să te fi născut lugojean, caransebeșean sau timișorean, asta e! Sau chiar s-ar putea face mai mult pentru cei care pleacă din Reșița spre București cu trenul?

La Reșița se vorbește despre tramvaiul cel mișto, despre un proiect de legătură rapidă Reșița – Timișoara, acel vehiculat light-rail mijloc de transport intitulat tram-train, deși nu știu dacă terenul permite o astfel de abordare, mă rog, se avansează și alte ipoteze și ipotenuze, care vor sta la dezvoltarea și schimbarea la față a orașului de la poalele Semenicului, dar orașul reședință de județ al Caraș-Severinului nu are legătură feroviară directă cu capitala! Cam despre asta e vorba!

Căci despre preluarea activelor UCM Reșița de către Hidroserv aud de niște ani de zile, dar nu se întâmplă să vedem și faptili, despre poluarea produsă de TMK tot la Reșița, tot la superofertă pentru aceeași reșițeni nu se sesizează niciun mare luptător ales al neamului, deși vorbește lumea că în zona Muncitoresc, la Rândul 2 și 3,  tot a doua familie ar avea un suspect sau un bolnav depistat cu cancer. Oricum oamenii bârfesc, că ăsta a rămas, este și va fi sport național, nea Romulus.

Apropo, unde ați mai văzut în Europa asta civilizată, că tot ne plac nouă la maxim subiectele astea, ca neam de atârnători ce suntem, cu apartenența noastră europeană, Europa occidentală, suntem ieuropeni = suntem moderni, unde s-a mai văzut să funcționeze ditai combinatul siderurgic în mijlocul orașului, oricâte filtre ne-ar povesti ei că folosesc și oricâte instalații de desprăfuire ar utiliza etc., activitatea acestui combinat, fie că o recunoașteți ori ba nea Romică, este una nocivă pentru sănătatea reșițenilor! Dar TMK este un strașnic plătitor de taxe și impozite la bugetul ….așa că, liniște!

Deci despre subiectele sensibile…batista pe țambal. În altă ordine de idei, domnule ministru Drulă, poate ajunge la dumneavoastră și această doleanță a noastră, a reșițenilor, cei care am dori să reveniți asupra deciziei „magistrale“ în urma căreia a fost scos de pe șine trenul care făcea legătura între Reșița și capitala patriei noastre, București. Pentru că, stimate domnule ministru al transporturilor, Cătălin Drulă, mai sunt și români nostalgici sau cu mai puțină dare de mână care folosesc acest mijloc de transport, trenul.

Dați-le, prin CFR-ul pe care îl supervizați, o șansă și celor mai puțin norocoși în viață, dar care merită să poată străbate, odată-n viață, drumul dintre cetatea de foc a Reșiței și capitala României.

Sergiu TABAN

Candidatul PNL Caraș-Severin pentru un nou mandat în Senatul României, senatorul și actualul ministru de interne Marcel Vela se arată preocupat de situația traversată de UCM Reșița, cea mai veche companie industrială din România, uzină care la anul va sărbători 250 de ani de activitate neîntreruptă. Datoriile istorice acumulate însă de societate sunt de ordinul zecilor de milioane de euro, la care se adună anual alte penalități pentru UCM Reșița, aflată de aproximativ 9 ani într-un proces de insolvență. Chiar dacă de-a lungul timpului o serie de politicieni au căutat soluții pentru a da o nouă șansă producătorului de echipament energetic, actualul ministru de interne afirmă că de această dată, datoriile UCM Reșița ar putea fi șterse, odată cu conversia acestora printr-o ordonanță de urgență a guvernului și preluarea unor active ale societății. Ministrul de interne Marcel Vela afirmă că epoca „polemicilor sterile“ se încheie pe marginea acestui subiect, odată cu soluția care se află într-o primă lectură pe masa actualului guvern, condus de premierul Ludovic Orban.

„Am observat că unii acuzau ieri Guvernul PNL pentru că nu ia măsuri cu privire la UCM Reșița, ori că parlamentarii nu prea fac mare lucru.

Pentru că nu doresc să intru în polemici sterile nici cu unii, nici cu alții, recomand următoarele două lucruri:

1. Să se acceseze site-ul www.gov.ro, unde se pot afla următoarele:

- Guvernul României va face conversia datoriilor de la UCM Reșița!

(Atașament – Foto 1 și 2)

Concret, joia trecută a fost introdusă în primă lectură OUG care prevede acest lucru, iar mâine se va adopta.

2. Dacă se va accesa și site-ul Camerei Deputatilor, respectiv a Senatului, se poate compara activitatea parlamentarilor, conform datelor publice pe timp de 4 ani, cu precizarea ca eu în anul IV de mandat sunt și ministru al afacerilor interne (foto 3), având de gestionat una dintre cele mai grele perioade prin care a trecut România“, a ținut să remarce senatorul și ministrul de interne Marcel Vela, într-o comparație directă a activității net superioare în raport cu ceilalți parlamentari de Caraș-Severin.

Desigur, ministrul Vela nu a putut lăsa deoparte nici faptul că predecesorii care au guvernat România au tergiversat subiectul UCM Reșița, fără a găsi o soluție viabilă pentru ieșirea din impasul profund în care a intrat în ultimul deceniu compania fanion românească, lovind „la pachet“ duetul politic PSD – Dragnea – PMP – Băsescu: „În rest, toate sunt povești și articole de can-can, care sunt obișnuite într-o campanie electorală. Dar, pentru acuratețea datelelor istorice, am dorit să fac aceste două observații cu pace și bunăvoire.

Motiv pentru care doresc multă sănătate și numai bine tuturor!

Inclusiv celor aliați la putere în Caraș-Severin timp de 4 ani, PSD-PMP, cei care au avut prim ministru PSD din județ, iar din 2016 până acum Parlament majoritar!

Domniile lor sunt cei care nu au salvat UCMR-ul, privatizată haotic tot de către ei, chiar și atunci când au avut toate pârghiile în mână să repare ce au stricat!“, a declarat președintele PNL Caraș-Severin, senatorul Marcel Vela, ministrul afacerilor interne.

Up-date 19.11.2020, ora 18:00 La finalul ședinței de guvern din data de 18 noiembrie 2020, ministrul economiei Virgil Popescu a transmis, între altele: „O altă ordonanță aprobată astăzi, care a fost săptămâna trecută în primă lectură – este vorba de modificările la Ordonanța 60. Extindem obiectul legislativ al Ordonanței 60, de la active funcționale energetice la active funcționale industriale – practic, permite guvernului, Ministerul Economiei ca, în baza unor analize, să putem interveni și să nu mai permitem vânzarea ca fiare vechi ca activelor funcționale industriale. Este o gură de aer, o gură de oxigen pe care o dăm economiei românești. Nu mai permitem distrugerea activelor industriale, nu mai permitem distrugerea unor companii vitale, cum este COS Târgoviște – de ce să n-o spunem? Acolo, practic, și-a bătut joc investitorul de activele companiei. Ne va permite, în urma aprobării acestei ordonanțe, să intervenim, să luăm activele funcționale industriale în contul datoriilor pe care acea companie le are către ANAF și să le reintroducem în circuitul economic. Prin aprobarea acestei ordonanțe, odată cu publicarea în Monitorul Oficial, nu mai putem vorbi că economia românească va fi tăiată o parte din ea la fier vechi, ba, din contră, va fi repusă în circuitul economic – evident, prin dare în plată, prin proceduri legislative transparente“.

Sergiu TABAN

Problemele UCM Reșița par să nu se mai termine, iar o posibilă preluare a societății, sau a unei părți a acesteia de către Hidroelectrica este și la această oră incertă. Aflată în insolvență de vreme bună de timp, uzina reșițeană încearcă să supraviețuiască problemelor pe care le are și la ora actuală.

Recent, acționarul majoritar al UCM Reșița a făcut propunerea de înlocuire a administratorului special Cosmin Ursoniu cu Aurel Băra, actualul director al societății Reșița RENK, cel care a preluat-o, în insolvență fiind, și a reușit să o aducă pe linia de plutire.

Despre această propunere Aurel Băra a declarat în exclusivitate pentru Reper24:

„Administratorul special, conform legislației, este numit de către acționar. Pe perioada de insolvență, societatea are o conducere duală; administratorul special este reprezentantul acționarului, iar administratorul judiciar este numit de către judecătorul sindic și el supraveghează și supervizează, se asigură ca activitatea se desfășoară normal în societatea respectivă“.

„Am acceptat această provocare care este extraordinar de mare, pentru că eu vin din UCMR, sunt UCMR-ist, cunosc UCMR-ul, iar acționarul majoritar mi-a solicitat acest lucru. Mai departe nu depinde de mine, nu pot să influențez eu lucrurile și nu știu când va fi luată o decizie finală“.

„Dacă va fi să merg în UCMR ca administrator special nu voi merge singur. Voi fi acolo cu echipa cu care am reușit să facem lucruri foarte bune în RENK și să scoatem societatea din insolvență. Nu am un orizont de timp asupra datei când se va întâmpla acest lucru. Există o cere trimisă de către acționar către administratorul judiciar de înlocuire a administratorilor speciali, dar aceasta trebuie pusă în aplicare. Când va fi acest lucru nu am de unde să știu și nici nu pot influența acest lucru“.

Despre o eventuală preluare a societății sau a unei părți a societății reșițene  de către Hidroelectrica pentru a forma un mentenor, Aurel Băra a afirmat că nu poate fi decât benefică:

„Orice acțiune făcută, care va avea ca finalitate salvarea într-o formă sau alta a fabricii reșițene este un lucru pozitiv și cred că toată suflarea orașului își dorește un viitor pentru UCMR. Așa cum stau lucrurile astăzi e foarte greu să se meargă înainte și atunci orice soluție care dă șanse continuității fabricii, este o soluție binevenită“.

Dan AGACHE

Într-o conferință de presă organizată la Caransebeș, ministrul Afacerilor Interne, Ion Marcel Vela și ministrul Economiei, Virgil Popescu, au vorbit despre viitorul celei mai vechi companii din industria românească, UCM Reșița.

Ministrul Vela, care cunoaște zbaterea pentru supraviețuire a companiei reșițene, a transmis că achiziționarea activelor UCM Reșița de către Hidroelectrica a intrat în linie dreaptă. De asemenea, șeful Internelor a dat asigurări că promisiunea premierului Orban nu a fost doar o promisiune electorală, iar în viitorul apropiat, cel mai probabil după alegerile parlamentare, această preluare va deveni o realitate.

„Vă prezint o realitate concretă, nu doar o dorință și o perspectivă pe care ați putea să o numiți electorală, în această perioadă de competiție politică. Așa cum am spus încă de când am fost ales senator, că vom găsi soluții pentru a rezolva problemele județului când vom ajunge la guvernare, le-am găsit. Caransebeșul nu a dus lipsă de decidenți care puteau să influențeze în bine soarta municipiului. Caraș-Severinul nu a dus lipsă de decidenți care puteau să influențeze în bine soarta Banatului Montan. Vă aduc aminte că de aici din Caransebeș și din Banat am avut prim-ministru, vă aduc aminte că de patru ani Consiliul Județean este condus de PSD, care puteau să aducă locuri de muncă, infrastructură, fie că e gaz, fie că e autostradă, puteau să rezolve problema UCMR-ului. Cu un singur pix, atât. Și cu multă voință. Și vă dau acum un exemplu concret pentru Banatul de Munte: UCMR –ul va fi cumpărat de către Hidroelectrica și își va relua producția. Se întâmplă de când este la guvernare PNL. Spun aceste lucruri pentru că este momentul în care oamenii trebuie să cântărească, trebuie să se decidă ce vor în viitor, pentru Caransebeș, pentru Caraș-Severin și pentru România”, a precizat ministrul Vela.

La rândul său, ministrul Economiei, Virgil Popescu, a întărit afirmațiile ministrului Vela, afirmând interesul sporit al Guvernului, prin Hidroelectrica, pentru „perla coroanei” hidroenergeticii românești, după cum a nominalizat-o acesta. Ministrul Popescu a transmis că, odată cu preluarea activelor UCM, Hidroelectrica are în vedere și un amplu proces de retehnologizare pentru departamentele de producție ale companiei fanion românești, cu o tradiție de 249 de ani în sectorul industriei grele.

„Îmi aduc aminte, în urmă cu 2-3 luni, Marcel (n.r. Vela) m-a sunat, era cu primarul municipiului Reșița, dl Popa, tocmai pentru problema UCM Reșița. Am discutat cu conducerea Hidroelectrica. Da, au nevoie de producția de la UCM Reșița și da, sunt în negocieri cu cei de la Reșița pentru a fi preluată de Hidroelectrica. Noi ce promite, facem și dacă lucrurile se pot mișca mai repede, o vom face. Nu așteptăm să treacă ani de zile și să se mai închidă un ciclu de guvernare. Hidroelectrica este unul din cei mai mari jucători de pe piața energiei, este o bijuterie a coroanei să spunem așa a energiei românești, este o companie verde și are nevoie să aibă înglobat în această companie și Hidroservul și UCMR-ul. Și o vom face, în perioada imediat următoare”,  a afirmat Virgil Popescu.

Puteți urmări aici întreaga conferință de presă susținută de miniștrii Marcel Vela și Virgil Popescu, conferință la care au mai participat candidatul PNL la președinția Consiliului Județean CAraș-Severin, Romeo Dunca și candidatul liberalilor pentru Primăria municipiului Caransebeș, Andra Pleșa:

Karina TINCUL

„Dezindustrializarea României este cel mai mare jaf național de când există statul român”, susține deputatul Remus Borza, în opinia căruia reindustrializarea țării ar trebui să reprezinte adevăratul proiect de țară susținut de întreaga clasă politică și de națiunea română.

Aproximativ 8000 de uzine, fabrici și combinate din România au fost falimentate după 1990, precizează fostul administrator judiciar al UCM Reșița. Următoarea întreprindere adăugată pe lista este IMGB (Întreprinderea de mașini grele București), cândva o emblemă a industriei românești, care își va închide porțile peste puțin timp.

„Dispariția acestei uzine de utilaj greu face parte dintr-o lungă listă de coloși industriali care fie au fost «privatizați» pe sume derizorii, pentru ca mai târziu să fie vânduți la fier vechi iar pe locul lor sa fie construite mall-uri, blocuri sau vile.De altfel, platforma IMGB era considerată, înainte de 1989, etalonul industriei româneşti, având exporturi semnificative în Europa, Asia și Orient, și avea, la un moment dat, 13.000 de angajaţi, mai mulți decât au acum Dacia sau Petrom, două dintre cele mai mari companii care activează în România. Azi, la IMBG, mai lucrează 400 de oameni. Peste puțin timp, acești oameni vor ajunge șomeri”, precizează Remus Borza.

O soartă similară au avut Electroputere Craiova, o altă perlă industrială a României, închisă la sfârșitul anului trecut, Combinatul de Utilaj Greu din Cluj, Tractorul Brașov, Siderca Călărași, Fortus Iași, Phoenix Baia Mare, platforma chimică Săvinești, Combinatul Siderurgic Hunedoara, explică Borza, care nu uită să amintească nici de UCM Reșița, prima uzină metalurgică din Europa, fondată în 1771, cu 60 de ani înaintea coloșilor industriali europeni MAN sau Krupp, dar care se află de mulți ani în insolvență:

„Dezindustrializarea României, cel mai mare jaf național de când există statul român, a început în 1990. Premierul de atunci a pus eticheta pe industria românească: «un morman de fiare vechi», care trebuie vândută cu o marcă, ca să scăpăm cât mai repede ea. Ceea ce s-a și întâmplat. Consecința: 5 milioane de șomeri, care astăzi reprezintă cea mai mare imigrație după Siria. Milioane de români constrânși să își părăsească țara, să-și abandoneze copiii și părinții, să ia calea pribegiei, îndurând umilințe și privațiuni, contribuie azi cu peste 100 de miliarde de euro la formarea PIB-ului în țările de adopție. România a pierdut o forță de muncă tânără și calificată. Azi, economia românească, reclamă peste un milion de joburi care nu pot fi acoperite de pe piața locală a muncii. O altă consecință a acestui exod în masă a românilor este pierderea competitivității puținei industrii românești care a mai rămas și o dependență sinucigașă de importuri. Anul trecut, balanța comercială a României a înregistrat un deficit record de peste 17 miliarde de euro! Pierderea industriei a însemnat pentru România și pierderea suveranității și a independenței economice. Azi, România este doar o piață de desfacere pentru produsele altor economii”.

În opinia deputatului PNL, reindustrializarea României trebuie să reprezinte adevăratul proiect de țară susținut de întreaga clasă politică și de națiunea română.

„România este o țară bogată în resurse. Războaiele secolului XXI se duc pe resurse.Trebuie să abandonăm acest comportament comercial de țară bananieră care face export de materii prime în loc să facă export de produse care înglobează valoare adăugată.

Sigur ca reindustrializarea nu se face peste noapte. Și ne mai trebuie și câteva zeci de miliarde de euro pentru acest proiect identitar României. Dar primul pas este sa ni-l asumam cu toții. Prin optimizarea cheltuielilor bugetare putem pune de-o parte 1-2 miliarde euro anual cu care sa finanțăm construcția de combinate și uzine. În paralel va trebui sa formam forța de munca care a dispărut în cei 30 de ani de tranziție glorioasă de la o economie etatistă la una de piață. Peste 10 ani putem spera la echilibrarea balanțe comerciale și la o creștere sustenabila a economiei românești bazate preponderent pe producție și nu pe consum. Așadar, la muncă tovarăși!”, mai adaugă Remus Borza.

foto: zf.ro

Karina TINCUL

Municipiul Reșița începe încet-încet să se transforme în șantier! Tot mai multe lucrări sunt în derulare pe raza județului, lucru îmbucurător, care atrage însă după el și o serie de neplăceri pentru cetățeni, cum ar fi praful sau noroaiele, dar și restricțiile de circulație.

Administrația locală reșițeană anunță noi restricții de circulație pentru autovehicule în zona Poiana Golului, începând de luni, 11 noiembrie. Motivul: lucrările de modernizare ce se vor executa asupra drumului de acces și a străzilor aferente cartierului Poiana Golului.

Lucrările menționate se desfășoară în baza proiectului finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală, iar în prima etapă se intervine asupra porțiunii de drum cuprinsă între podul metalic sudat și poarta UCM Reșița. Termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este 15 decembrie 2019, însă acest termen poate suferi modificări în condiții de vreme nefavorabilă.

„Rugăm toți participanții la trafic să sporească atenția în zonă și să respecte semnificația indicatoarelor rutiere sau indicațiile ori semnalele polițistului rutier”, atrag atenția reprezentanții administrației locale.

Karina TINCUL

Primarul Reșiței, Ioan Popa, se arată sigur de faptul că mai devreme sau mai târziu, UCM Reșița va ieși din insolvență și, mai mult decât atât, va face din nou parte din patrimoniul național. Cum? Prin transformarea în acțiuni a datoriilor pe care uzina reșițeană le are la statul român. Edilul a reușit chiar să îl facă pe liderul liberalilor, Ludovic Orban (prezent la Reșița în campania electorală pentru alegerile europarlamentare), să promită că va întreprinde acest pas, în cazul în care va ajunge la guvernare. 

„Eu atunci am și bătut șaua ca să priceapă iapă. Adică indiferent cine se află la guvernare, că vine dreapta mai devreme sau mai târziu, PNL, USR sau că mai guvernează încă socialiștii de stânga, ar fi bine ca un ministru al Economiei sau un prim-ministru să își asume să transforme datoriile UCMR-ului către statul român în acțiuni. Este o chestiune simplă. Dacă nu o fac stângiștii ăștia cu mușchii mari, dar care până la urmă realitatea dovedește că sunt doar mușchi pompați, nu sunt obținuți pe bune, cu siguranță o vom face noi. Vă garantez că guvernarea de dreapta va face acest transfer”, a declarat Ioan Popa, după ultima ședință ordinară a Consiliului Local Reșița.

Primarul reșițean s-a declarat sătul de nenumăratele vizite făcute la uzina din Reșița de-a lungul anilor de tot felul de miniștri, vizite finalizate cu promisiuni, care însă nu s-au mai concretizat. Rămâne să vedem dacă promisiunea făcută de Ludovic Orban de a pune din nou pe picioare UCM Reșița se va concretiza. Bineînțeles, în cazul în care PNL-ul va ajunge la guvernare.

Karina TINCUL

 

„Lipsa investițiilor urcă prețul energiei“, consideră parlamentarul Remus Borza, omul care a reușit să repună pe picioare compania strategică Hidroelectrica, după intrarea acesteia în insolvență. Remus Borza este cunoscut încă din anul 2012, atunci când statul român a decis să aprobe intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, iar avocatul a fost numit administrator judiciar.

Până în acel moment, Borza era cunoscut în mediul avocaţilor, şi al lichidatorilor. Borza este un personaj exotic, pătimaș în profesionalismul său, pe care am avut ocazia să-l ascult în mai multe rânduri pe vremea în care se ocupa de destinele companiei UCM Reșița, vorbind mai mult decât oricine, dar care a demonstrat consecvență și disciplină prin acțiunile inițiate de-a lungul anilor, nelăsând să-i scape nimic din vedere, administratorul judiciar care a reuşit să ţină pe linia de plutire Hidroelectrica, în condiţiile în care compania era înconjurată de şacali, care mâncau din banii companiei. Dincolo de frazele lungi și uneori presărate cu termeni pretențioși pentru simplul auditor și muncitor din hală, Borza ar putea fi definiția neo-patriotismului românesc.

Într-o perioadă în care mulți nu aveau curajul să rostească decât șușotit numele unor băieți deștepți precum Buzăianu, D.I.P. sau David, Remus Borza a avut curajul să taie toate contractele băieţilor deştepţi, s-a dus în instanţă cu ei şi a câştigat. A scos Hidroelectirca din insolvenţă, a rambursat toate datoriile către bănci, ceea ce a stârnit mânia băncilor, pentru că acestea câştigau foarte mult din creditarea Hidroelectricii.

Pe parcursul administrării Hidroelectrica a făcut o greşeală, întrucât casa lui de avocatură a reprezentat Hidroelectrica în dosarele din instanţă, ceea ce a fost considerat de către judecători conflict de interese, şi a primit 3 ani de închisoare cu suspendare.

În administrarea Hidroelectrica, a înfrânt sindicatele şi a reuşit să facă o restructurare, atât operaţională, cât şi financiară. Despre situația de criză de astăzi de la Complexul Energetic Oltenia și cauzele care au produs-o, deputatul independent Remus Borza a declarat:

„Prelungirea grevei minerilor de la Complexul Energetic Oltenia riscă să declanșeze o criză fără precedent în sectorul energetic național. Ca urmare a epuizării stocului de cărbune, un grup energetic de 330 MW de la Termocentrale Rovinari a fost închis. Prezent la Târgu-Jiu, ministrul Anton le-a promis minerilor o creștere a salariilor cu 1.000 lei. Asta înseamnă peste 100 milioane lei în plus la fondul de salarii pentru o companie care, în ultimii cinci ani, a înregistrat pierderi de peste 2 miliarde lei. Refuzând restructurarea de personal, optimizarea de costuri și retehnologizarea, statul condamnă CE Oltenia la faliment. Creșterea de peste patru ori în ultimul an, de la 5 la peste 20 euro certificatul CO2, va grăbi și mai mult acest deznodământ.

Este o situație neplăcută, dar care nu ar trebui să ne surprindă, pentru că vorbim de aceeași stare de lucruri în ultimii 30 de ani în sistemul energetic național. Toate guvernele României de după 90 au avut un complex față de zona de minerit. Politicile populiste și protecționiste pe această zonă au costat România peste 10 miliarde euro. Dacă în anii 90 restructuram, eficientizam și retehnologizam sistemul energetic, mai ales pe zona de minerit, România ar fi pierdut mai puțin și acum am fi avut capacități de producție noi. Cert este că, în 30 de ani, nu s-a tăiat panglica la nicio capacitate de producție de energie electrică de mare putere. Sigur că există excepții, însă ele vin exclusiv din zona privată,cea mai reprezentativa investiție noua fiind a celor de la OMV PETROM care în 2012 au pus în funcțiune, la Brazi, o centrală pe gaze în ciclu combinat de 860 MW.

În fiecare an din ultimii zece, am avut vârfuri de consum în ianuarie și implicit de preț în piața de energie. Chiar dacă în PZU, zilele acestea, s-a tranzacționat megawatul cu peste 600 lei, nu am atins maximul istoric din ianuarie 2017, când un megawat în piața spot se vindea cu 651 lei. Acum am ajuns la un preț de 635 lei. În perioada geroasă, crește mai ales consumul casnic pentru încălzirea locuințelor. Dar asta se întâmplă de când lumea și pământul. Chiar și înainte de 89 existau aceste vârfuri. Sigur, în ultimii 30 de ani, România a pierdut, ca urmare a închiderii unor mari capacități industriale energofage, 30 milioane MW în consum anual.

Cei 13.000 de salariați de la Oltenia trebuie să înțeleagă că nu sunt lucrători la un butic care vinde biscuiți, la colț de stradă, ci sunt angajații unei companii strategice pentru statul român și pentru siguranța sectorului energetic. Ei mai trebuie să înțeleagă că, odată declarată ilegală greva de către Tribunal, riscă să suporte toate consecințele, inclusiv pierderile de 15 milioane lei pe care societatea le înregistrează zilnic. Hidroelectrica poate să compenseze, dar nu în totalitate, deficitul de producție generat de CE Oltenia. Dunărea a înregistrat un debit de 4000 de mc/s.Gradul de umplere în lacuri e de 51%,ceea ce îi va permite să uzineze mai mult. Am vorbit de dimineață cu directorul general și chiar i-am recomandat acest lucru. Crescând producția de energie în ianuarie raportat la prețurile din piață, Hidroelectrica își va putea maximiza profitul. Prognozele meteo sunt optimiste, anunță o încălzire a vremii. Asta înseamnă implicit o scădere a consumului, precum și creșterea rezervei de apă din lacuri, ca urmare a topirii zăpezii extrem de consistente. Stratul de zăpadă generos va duce la umplerea lacurilor în lunile martie-aprilie, ceea ce îi va permite Hidroelectrica uzinarea unor cantități suplimentare de apă. Ceea ce nu va putea compensa Hidroelectrica o va face importul de energie. În cele trei piețe – Ungaria, Cehia și Slovacia – cu care România este cuplată, prețul energiei este cu până la 50% mai scăzut decât la noi. Acesta este și motivul pentru care importăm între 500 și 1.600 MW zilnic. Nu ar trebui să ne facem griji, câtă vreme prețul energiei din import este mai mic decât prețul energiei de pe piața internă.

Odată cu încălzirea vremii, vom ieși din vârful de consum și implicit prețurile se vor tempera. Un aport semnificativ în producție îl vor avea și cei 4500 MW instalați în fotovoltaic și eolian, care, în ultima lună, din cauza condițiilor meteo, nu au prea produs energie. Dacă azi vorbim de prețuri în PZU de peste 500 lei megawatul, din februarie vom vorbi de un preț mediu în piața spot sub 300 lei.

Explozia prețurilor energiei în PZU este și efectul unui comportament speculativ al principalilor jucători din piață: producători, furnizori și consumatori de energie. În toată lumea, piața spot e o piață reziduală, o piață penalizatoare. Doar în România a devenit o piață angro. Eu am recomandat, încă din 2012, ca toți participanții la piață să se securizeze prin încheierea unor contracte pe termen lung. Mulți nu au înțeles acest lucru și azi plătesc un preț de 500 lei/mwh, în loc să plătească in jur de 200 lei/mwh.

Marea problemă a sistemului energetic național o reprezintă lipsa investițiilor în capacități noi de producție și în retehnologizarea celor existente. Statul, în ultimii ani, a luat cu ambele mâini profitul companiilor pe care le controlează. Luând în mai 90% din profitul companiilor și în octombrie-noiembrie naționalizând disponibilul bancar al companiilor energetice, nu ar trebui să ne surprindă avariile tot mai dese din sistemul de transport energie administrat de Transelectrica sau faptul că avem peste 8.000 MW indisponibilizați ca urmare a unor reparații planificate ori accidentale, a conservării sau a lipsei autorizațiilor de mediu. Marii producători de energie, Hidroelectrica, CE Oltenia sau CE Hunedoara, operează capacități de producție cu ciclu de viață expirat sau chiar cu o vechime de două ori mai mare decât durata medie optimă de exploatare, unele grupuri – hidro sau termo – având și peste 60 de ani de funcționare. Dacă statul nu va înțelege această nevoie de retehnologizare și de punere în funcțiune de noi capacități de producție a energiei electrice, problemele din sistemul energetic se vor acutiza cu fiecare an“.

Borza a preluat cu firma sa de insolvență compania UCM Reșița încercând să o aducă pe linia de plutire, dar recunoscând că uzina reșițeană are o dependență sinucigașă față de Hidroelectrica. Să nu uităm că 70% din echipamentele Hidroelectrica sunt de proveniență UCM Reșița.

Borza a avut o inițiativă transmisă Guvernului prin care dorea să transforme creanțele bugetare în acțiuni. „Dacă vom converti creanțele bugetare în acțiune, statul redevine acționar, vorbim de o renaționalizare. 99,98% din acțiunile UCM Reșița sunt în mâinile lui Bogdan Buzăianu. Convertind acea creanță, statul redevine acționar cu 100% pentru că îi diluează participația lui Buzăianu, privatizează 30-40% din UCM Reșita, vine pe bursă și capitalizează UCM Reșița pentru retehnologizare și iată cum salvăm o companie fanion a industriei europene. E o unitate reprezentativă pentru industria din Europa, mai ales pentru România. Este un producător foarte bun de echipament hidroenergetic. Evident că trebuie salvat.”, declara în urmă cu 2 ani Remus Borza.

Și mai știm un lucru: atunci când și-a încheiat misiunea la UCM Reșița, unii șefi sau „șefuți“ și-au frecat palmele de bucurie că au scăpat de ochiul atent al lui Borza… Dar nu se știe până când au scăpat…

Sergiu TABAN

Președintele PSD Caraș-Severin, deputatul Ion Mocioalcă, crede în continuare în șansa relansării pe piața comercială a producătorului de echipament energetic, UCM Reșița, ca de altfel și în ieșirea din starea de conservare, pe care o traversează de ani buni, compania producătoare de armament Arsenal Reșița. În acest sens, liderul social-democrat a mijlocit o întâlnire între conducerile societăților amintite și un reprezentant al cabinetului premierului României.

Prin urmare, chiar astăzi, consilierul premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, poartă discuții cu directorul general al societății UCM Reșița, Cosmin Ursoniu și cel al societății Arsenal Reșița, aflată în portofoliul ROMARM.

„Așa cum am mai afirmat, poate ușor voalat, n-aș vrea ca din cauza unui demnitar, poate chiar a unui înalt demnitar dintr-un minister, Reșița să fie uitată și să piardă oportunități în ceea ce privesc investițiile în industria de apărare sau în industria strategică a producției de energie electrică.

Reșița ar putea produce în viitor, nu doar 72 de țevi de tun, ci poate peste 200. Dar pentru asta nu putem sta cu mâna întinsă, nu va fi un ia de-aici, ci va trebui ca aceste societăți să se organizeze din punct de vedere managerial. Am primit asigurări că Darius Vâlcov, primul consilier al doamnei premier Dăncilă este un om care va sprijini toate demersurile noastre pe problemele relansării celor două unități industriale“, a ținut să transmită deputatul Ion Mocioalcă, socotindu-și intervenția politică drept un act extra-parlamentar.

Sergiu TABAN

ALDE a demonstrat că sprijinirea mediului economic este o prioritate. Interesul președintei ALDE Caraș-Severin, Ionela Kovacs, pentru problemele companiei UCM Reșița nu a rămas fără rezultat. Vizita oficială la Reşița a ministrului energiei Toma Petcu, a dat roade! În urma discuțiilor purtate la Prefectura Caraş-Severin cu reprezentanții Hidroelectrica SA, Hidroserv SA și UCM Reșița SA, întreprinderea reşițeană de mare prestigiu a primit prima comandă!

Reprezentanții UCM Reșița au semnat contractul de retehnologizarea a hidroagregatului HA 1 de la Călimăneşti. Aproape 14 milioane de lei vor intra astfel în conturile uzinei reșițene, care va furniza echipamentele necesare modernizării hidrocentralei.

Întreaga lucrare se ridică la peste 23 de milioane de lei, din care 13.800.000 de lei revin UCM Reșița, iar restul sumei va merge către Hidroserv, care se va ocupa de realizarea lucrărilor. Pentru uzina reșițeană, semnarea contractului nu înseamnă automat salvarea, dar reprezintă o adevărată gură de oxigen, mai ales că în prezent se poartă negocieri pentru încheierea unui contract similar.

Modernizarea hidroagregatului de la Călimăneşti urmează să fie realizată în termen de 12 luni şi vizează creşterea gradului de automatizare a centralei hidro-energetice concomitent cu creşterea siguranţei în exploatare, creşterea fiabilităţii şi mărirea duratei de folosinţă a instalaţiilor.

Președintele ALDE Caraș-Severin, Ionela Kovacs, ține să remarce în legătură cu această reușită:

„Pentru Reșița, UCM Reșița reprezintă un brand al orașului și pentru reșițeni a reprezentat întotdeauna sursa de susținere financiară. În perioada în care am fost director al firmei de transport local al municipiului Reșița, am resimțit ce a însemnat reducerea activității la UCM Reșița. În prezent, având șansa să fac parte dintr-un partid pentru care sprijinirea mediului economic este un deziderat, am considerat că este necesar să prezint la nivelul Ministerului Energiei problemele pe care societatea UCM Reșița le are. Deschiderea spre problematica prezentată a ministrului energiei, Toma Petcu, reprezentantul ALDE în Guvernul României, s-a concretizat prin vizita efectuată la Reșița la finalul lunii august, atunci când la masa dialogului au fost prezentate toate părțile care puteau debloca situația de la Reșița. Încă odată ALDE a demonstrat că prin dialog și comunicare se găsesc soluțiile optime de rezolvare a situațiilor, oricât de complicate ar părea ele. Spun asta întrucât în termen de o lună, unul din subiectele discuției la momentul respectiv și-a găsit rezolvarea iar UCM Reșița are semnat contractul privind retehnologizarea hidrocentralei de la Călimănești.“

Merită apreciat efortul conjugat al tuturor părților implicate, din care, de fapt, adevărații câștigători sunt angajații companiei UCM Reșița. Deși un lider politic tânăr, Ionela Kovacs, demonstrează încă odată atașament pentru nevoile Reșiței și ale reșițenilor.

Sergiu TABAN