REȘIȚA UNIVERSITARĂ: de la Institutul de Subingineri Reșița și Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița, la CENTRUL UNIVERSITAR UBB

Moment aniversar la Reșița! În urmă cu exact 50 de ani, la Reșița era înființat, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Institutul de Subingineri, aflat în subordinea Institutului Politehnic Traian Vuia din Timișoara. O etapă importantă în evoluția învățământului superior din Reşiţa se înregistrează în anul 1992, când se înfiinţează Universitatea „Eftimie Murgu“, autonomă faţă de politehnica timişoreană, având două facultăți: Facultatea de Inginerie şi Facultatea de Drept şi Ştiinţe Economice. După 28 de ani de autonomie universitară și în urma unei perioade tulburi, în care viitorul învățământului universitar reșițean a fost de multe ori pus sub semnul întrebării, universitatea reșițeană trece printr-o schimbare de macaz și devine centru universitar al prestigioasei Universități Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Trecutul, prezentul și viitorul Reșiței universitare sunt evocate într-un comunicat de presă, transmis la ceas aniversar de Cristian Paul Chioncel, prodecan al Facultății de Inginerie din Reșița:

„Luni, 29 martie 2021, se împlinesc 50 de ani de învățământ superior la Reșița. Este un moment de  mândrie și împlinire pentru comunitatea reșițeană în anul când, totodată, se aniversează 250 de ani de la nașterea Reșiței industriale, ca primul centru siderurgic din sud-estul Europei. La ceas aniversar, ne exprimăm aleasă considerație față de cei care au depus piatra de temelie a Reșiței universitare și un gând de recunoștință pentru cei care care au trudit la înființarea, creșterea și devenirea în timp a universității reșițene.

Fiecare universitate este un proiect cultural, social și istoric care reunește valori ce trec prin timp și devin repere pentru o comunitate în străduințele acesteia de a schimba mereu prezentul pentru a clădi viitorul.

În primăvara anului 1971 – la sărbătorirea bicentenarului  industriei reşiţene – răspunzând unei necesităţi îndelung resimţite, dar şi unei dorinţe a oamenilor de seamă din Banatul de munte de a avea învăţământ tehnic superior – a luat fiinţă Institutul de Subingineri Reşiţa „în subordinea Institutului Politehnic «Traian Vuia» din Timișoara”, în baza Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 321 din 29 martie 1971. 

Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 321 din 29 martie 1971

Cronologic, în evoluția învățământului superior la Reșița se pot distinge 3 (trei) perioade:

1. Perioada 01.10.1971-01.10.1992, ca instituție de învățământ tehnic superior – Institutul de Subingineri Reșița (1971-1989) și Facultatea de Inginerie din Reșița (1990-1991) – în subordonarea Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timișoara și, apoi, în cadrul Universității „Politehnica” din Timișoara.
2. Perioada 01.10.1992-27.09.2020, ca universitate autonomă sub denumirea de Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița care, până în anul 2011, a avut două facultăți: Facultatea de Inginerie (FIR) și Facultatea de Științe Economice și Administrative (FSEA). Între anii 2016-2020, Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița a avut trei facultăți: Facultatea de Inginerie și Management (FIM), Facultatea de Științe Economice (FSE) și Facultatea de Științe Sociale (FSS).
3. Perioada 28.09.2020-prezent, ca Centrul Universitar Reșița al prestigioasei Universități Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în urma fuziunii dintre cele două universități. Astăzi, Reșița universitară oferă programe de studii la şase facultăți, dintre care, Facultatea de Inginerie din Reșița, iar celelate cinci facultăți în cadrul UBB Cluj-Napoca, cu programe la Reșița, și anume: Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC), Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (FSAS), Facultatea de Educație Fizică și Sport (FEFS) și Facultatea de Psihologie și Științele Educației (FPSE).

Resița universitară, atât prin învățământul tehnic superior, cât și prin învățământul în științe umaniste și ale educației, a fost și va rămâne „o școală aplicată” pentru pregătirea tinerilor în domenii căutate în fiecare etapă de evoluție a societății. Odată ce „sămânța aruncată la Reșița a învățământului superior a ajuns pe teren fertil și a prins rădăcini”[1], s-a căutat mereu ca rezultatele activității didactice și de cercetare din învățământul superior reșițean să fie cunoscute nu numai în România, ci și-n străinătate prin crearea și dezvoltarea unor relații de încredere – peste 30 de parteneriate – cu universități din Germania, Franța, Austria, Polonia, Italia, Spania, Grecia, Turcia, Serbia și Moldova.

Cu toate încercările prin care a trecut, învățământul superior din Reșița se bucură astăzi de o recunoaștere națională și internațională, îmbinând tradiția școlii românești cu experiența acumulată din alte țări, în cadrul mobilităților oferite studenţilor şi cadrelor didactice prin programul Erasmus la care instituția participă din anul 1997.

Recunoaștere a fost confirmată în timp prin calitatea absolvenților, care s-au afirmat atât în țară, cât și peste hotare, Reșița universitară fiind cu adevărat ca „o carte deschisă stilizată” de curaj, așa cum a fost îndemnul ministrului Gheorghe Ștefan: „nu trebuie să vă fie teamă când vreți să deschideți o școală, ci când vreți s-o închideți.”[2] 

La ceas aniversar, pentru Reșița universitară cele mai potrivite cuvinte sunt:

Vivat, crescat, floreat!”, se arată în mesajul transmis de Cristian Paul Chioncel, prodecan al Facultății de Inginerie din Reșița

[1] Acad. Mircea Malița – Cuvântul rostit la Reșița, în anul 1972, în calitate de Ministru al Educației și Învățământului.

[2] Ministrul Gheorghe Ștefan – Îndemnul rostit la audiența de la Ministerul Învățământului și Cercetării, 1991.

Karina TINCUL

Conducerea Universității Eftimie Murgu din Reșița își îndreaptă ochii spre Cluj, mai exact spre Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În Senatul universității reșițene va fi discutată mâine posibilitatea inițierii unor discuții privind fuziunea prin absorbție cu Universitatea Babeș Bolyai. Rectorul Andrade Bichescu a confirmat pentru Reper 24 că există o propunere în acest sens, dar nu a dorit să ofere detalii.

„Da, există la nivelul Senatului o astfel de propunere. În momentul în care vor fi aprobate astfel de discuții, pot să ofer mai multe amănunte. Pe moment, nu am fost mandatat de Consiliul de Administrație să am discuții pe această temă”, a precizat Andrade Bichescu.

Pe surse am aflat că între cele două părți au avut loc o serie de discuții și tatonări neoficiale. Rezultatele probabil că au fost încurajatoare, având în vedere că astăzi s-a votat în Consiliul de Administrație al UEM posibilitatea inițierii unei discuții privind fuziunea prin absorbție cu Universitatea Babeș Bolyai. Propunerea va fi prezentată mâine Senatului UEM, iar în cazul în care va fi aprobată, se va face o adresă oficială universității clujene. Ulterior, în cazul în care propunerea va fi văzută cu ochi buni și de Consiliul de Administrație și Senatul UBB, vor începe discuțiile oficiale și negocierile între cele două structuri.

Nu este pentru prima dată când la Reșița se vorbește despre o fuziune prin absorbție, în trecut existând propuneri și chiar discuții și în acest sens cu Universitatea de Vest și cu Politehnica din Timișoara, care însă din varii motive, nu s-au concretizat.

De menționat că Universitatea Babeș-Bolyai este la ora actuală cea mai bine cotată universitate din România. În clasamentul Shanghai (unul dintre cele mai prestigioase clasamente internaționale ale universităților prin prisma indicatorilor de excelenţă – de educaţie şi de cercetare – folosiţi în analiză), UBB se situează înaintea Universității București, de altfel singurele unități de învățământ superior din România incluse printre primele 1000 din lume.

Karina TINCUL