Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este finanţat de către Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală și se desfăşoară pe parcursul a şapte ani (2014 – 2020).

În ceea ce privește contractele semnate de AFIR cu beneficiarii din județul Caraș-Severin, până la 15.10.2020, gradul de absorbție al fondurilor din FEADR, ( raportul dintre valoarea contractată și valoarea plătită) la nivelul județului Caraș-Severin este de 66 %.

Implementarea PNDR în județul CARAȘ-SEVERIN poate fi concluzionată în câțiva indicatori cum ar fi:

1. La nivelul județului au fost depuse 1366 de Cereri de Finanțare cu o valoare publică de 119.172.448 EURO.
2. Au fost selectate pentru finanțare 943 de proiecte, cu o valoare publică de 65.015.494,12 EURO.
3. S-au contractat 896 de proiecte, cu o valoare publică de 62.838.646 EURO.
4. Plățile Efectuate către Beneficiari se ridică la valoarea de 40.948.703 EURO.
5. Gradul de absorbție este de 66%

În ceea ce privește UAT-urile de la nivelul județului Caraș-Severin, situația se prezintă astfel:

1. Proiecte contractate în număr de 110, cu o valoare totală de 30.376.610 euro
2. Plăți efectuate în valoare de 17.763.244,81 euro.

Din punct de vedere al indicatorilor de infrastructură, la nivelul județului Caraș-Severin se concretizează, până la acest moment prin:

1. S-au propus pentru reabilitare (asfaltat) 115 KM de drumuri comunale
2. S-au propus realizarea a 8,5 KM de rețea de canalizare nouă.
3. S-au propus realizarea a 14 KM de exindere rețea de canalizare.

Pe parcursul anilor 2015 – 2020, AFIR a lansat sesiuni de depunere Cereri de finanțare pentru mai multe din măsurile și submăsurile aferente PNDR 2014-2020, măsuri descrise pe pagina AFIR  www.afir.madr.ro , unde se regăsesc Ghidurile Solicitantului precum și toate informațiile necesare.

Prefectul județului, Cristian Gâfu a solicitat de la AFIR o situaţia la zi a plăţilor efectuate în judeţul nostru, pentru a vedea unde se situează judeţul Caraș-Severin comparativ cu alte judeţe şi pentru a  se găsi  soluţii de eficientizare pe viitor.

Lorena POENARU

Preluarea mandatului ca primar în comuna Berzovia, cu 4 ani în urmă, de către Ioan Pop se pare că a fost încă de la început plină de neprevăzut și de descoperiri care l-au uluit pe edil.

Astfel că, imediat după preluarea mandatului, primarul Pop a avut surpriza să constate nereguli crase și ilegalități comise de fosta administrație locală.

„În anul 2016 când am preluat mandatul, prima constatare a mea au fost facturile de la Orange, 45 de facturi sosite pe primărie. Am discutat cu contabila de atunci, pentru că mi s-a părut ceva suspect, 45 de telefoane la 18 angajați, iar  după ce ne-am deplasat împreună la directorul Orange la Reșița am avut surpriza să aflu că nu sunt 45 de telefoane, ci 49, delegatul de atunci încheind încă 4 abonamente pe lângă cele 45 și astfel a primit un telefon în valoare de 600 de euro. Am făcut adresă la Orange, la București, mi-au trimis răspunsul, răspuns ce mi-a fost sustras de către secretarul UAT-ului.

Văzând că nu am răspunsul, am sunat din nou la București și mi-au spus că îl trimiseseră. Mi-au mai trimis odată pe mailul primăriei, după care am cerut să îmi trimită și în scris. Am încercat să reziliem contractele, dar nu am putut să le reziliem pe toate pentru că erau în termen și a trebuit să plătim 279 de milioane lei vechi ca să putem să le reziliem pentru că acele abonamente erau fictive, nu le folosea nimeni din Primărie, se ridicau telefoane pe care împuternicitul, fiul secretarei, angajatul UAT-ului, probabil că le valorifica”, a declarat primarul din Berzovia, Ioan Pop.

Descoperirile halucinante nu s-au oprit aici, alte facturi cu sume extrem de mari au fost descoperite ulterior pentru consum de combustibil, facturi care ajungeau la peste 4.000 de lei pe lună, dar și alte nereguli.

„UAT Berzovia se aprovizionează cu combustibil de la o stație PECO din Bocșa și după ce am făcut verificări, începând cu luna ianuarie 2016 și până în iunie, m-am speriat. La preluarea mandatului am găsit o Dacia Logan în stare de funcționare și un tractor defect și s-a consumat combustibil de la 40 de milioane lei vechi în sus, pe lună. Am avut pe ianuarie și februarie 2016 era un consum de vreo 120 de milioane vechi.

Datorită acestor constatări, am făcut plângere penală și urmează a fi soluționată de către organele judiciare.

Am început să strâng robineții și am început să adunăm bani la buget, astfel că la sfârșitul anului 2016 am intrat cu plus la bugetul local.

În luna martie 2017, m-am trezit cu un executor judecătoresc de la Timișoara cu o sentință rămasă definitivă din care reieșea că Primăria Berzovia trebuie să achite suma de 8 miliarde și jumătate de lei vechi unei firme, SC A.G.M.A Tiuca, care a fost constructorul a 4 proiecte în comuna Berzovia și care, datorită unor neînțelegeri de neplată, au acționat în judecată Primăria. Pentru că nu s-a dus nimeni la proces s-au adunat bani din penalități, vreo 8 miliarde jumătate. Deși am chemat patronul la noi, nu am putut discuta cu el, discuțiile fiind neprincipiale, a venit cu avocatul și eu cu contabila am căzut de acord să îi dăm 6 miliarde prin ordin de plată”, a mai declarat edilul Ioan Pop.

În toamna anului 2017, având bani la buget, s-a decis că UAT-ul ar avea nevoie de un buldoexcavator, așa că s-a achiziționat unul în valoare de aproximativ 290.000 lei.

Dar ilegalitățile realizate în timpul fostei administrații în Primăria Berzovia au continuat

„Din 2017 am vrut să ocupăm funcțiile pentru înființarea Serviciului de Evidență a Persoanelor. Datorită faptului că am trimis la ANFP greșit, am hotărât cu jurista de atunci să merg la Prefectură și să discute cu o persoană care era în cunoștință de cauză. Aveam o persoană în plus pe statul de funcții și împreună cu jurista am descoperit că, casiera era fără funcție, căreia ulterior i-am desfăcut contractul de muncă. După 2 zile și-a dat demisia și contabila, ca să constat cu noua casieră numită prin dispoziție că fosta casieră a făcut operațiuni de încasare a taxelor și impozitelor, a eliberat chitanțe pe care le înmâna cetățenilor și în calculator opera plata prin virament, banii fiind însușiți.

Am făcut public cetățenilor din comună acest lucru și după ce am verificat, am descoperit o mulțime de astfel de situații.

Am solicitat operatorului cu care avem contract să ne scoată toate chitanțele începând cu anul 2014 până în 2018, luna februarie, după care am făcut plângere penală împotriva fostei casiere și a fostei contabile și am înaintat plângerea la Parchet”, a precizat edilul.

Deși primarul Ioan Pop susține că a sesizat în repetate rânduri Curtea de Conturi în urma descoperirii numeroaselor nereguli, aceasta a  ajuns la Berzovia abia în 2018.

„Pot să vă spun că în toamna anului 2016, în anul 2017 și 2018 am fost la Curtea de Conturi și am solicitat să vină în control. Ni s-a răspuns de fiecare dată că vin ei când sunt programați. Am făcut și sesizare scrisă în 2018 când am sesizat neregulile în casierie. Curtea de Conturi a venit în noiembrie 2018, când s-au extins cercetările până în 2010. Și în acest caz există un dosar pe rol, cu un prejudiciu mare”, a spus primarul.

Nici acțiunile fictive de deszăpezire nu au rămas fără ecou, alte sume de bani din bugetul local fiind aruncați pe apa sâmbetei, contractele fiind semnate cu firma unui consilier local în funcție în acea perioadă.

„În baza unor informații de la diferiți cetățeni, am dat dispoziție să mi se scoată facturile achitate la SC Proiect Metal și am descoperit că această societate a făcut deszăpeziri în comuna Berzovia plătite cu suma de 300 de milioane, în luna decembrie, ca să nu se piardă banii, dar de fapt nu s-a efectuat nicio deszăpezire și am găsit și alte facturi care în total însumau 4 miliarde în lei vechi, facturi care nu aveau contracte, sau situații de lucrări și nici procese verbale de recepție. Pentru că acest administrator era și consilier local, nu avea dreptul să încheie contracte cu Primăria. Am făcut sesizare la ANI care mi-a comunicat că faptele sunt prescrise și atunci am înaintat sesizarea la Parchet, fiind cercetat pentru abuz în serviciu.

Tot în cadrul activităților desfășurate, trebuia să mergem să luăm certificat fiscal de la finanțe pentru accesarea de fonduri europene și am constat că avem 2 amenzi de câte 300 de milioane de la Garda de Mediu pentru că au săpat două gropi fără autorizație. Nu s-a făcut niciun demers să nu plătească Primăria, nu a interesat pe nimeni și a trebuit să plătim noi pentru a fi pe zero cu datoriile, după care am început să ne revenim și să începem să derulăm proiecte în comuna Berzovia”, a declarat pentru Reper24 primarul comunei Berzovia, Ioan Pop.

Lorena POENARU

Guvernul liberal a adoptat în cadrul ședinței de vineri proiectul Hotărârii Guvernului privind declararea proiectului de investiții „Conducta de transport a gazelor naturale în direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa” ca proiect de importanță națională în domeniul gazelor naturale.

Anunț privind afișarea publică a documentelor tehnice ale cadastrului pentru sectorul 23 din UAT MARGA.

Unitatea administrativ teritorială Marga anunţa publicarea documentelor tehnice pentru sectorul 23 începând cu data de 09.07.2020 si pana in data de 09.09.2020(60 zile calendaristice ) la sediul primăriei Marga, conform art 14alin (1) si (2) din Legea cadastrului si publicităţii imobiliare nr 7/1996 republicata , cu completările ulterioare .

Cererele de rectificare a documentelor tehnice vor putea fi depuse la sediul Primăriei si pe site-ul Agenţiei Naţionale de Cadastru si Publicitate Imobiliara.

Primar Nicolae Beg

Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, Ion Ștefan a semnat în această săptămână, 24 contracte de finanțare prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, destinate unităților administrativ-teritoriale (UAT), instituțiilor publice și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). 19 dintre acestea se adresează UAT-urilor și instituțiilor publice, în timp ce alte 5 sunt destinate sectorului IMM.

Un contract a fost semnat și cu UAT Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, pentru înființarea Centrului cultural pentru tineret în cadrul clădirii existente a bibliotecii, prin schimbarea funcțiunii acesteia, modernizarea și dotarea Centrului cultural de tineret și îmbunătățirea spațiilor publice adiacente – 752.571,40 lei.

„Este un proiect de 6.752.571,40 lei inclusiv TVA. Este fosta bibliotecă din Moldova nouă pe care o transformăm într-un centru multicultural și multifuncțional. Investiția va însemna reabilitarea termică, schimbarea tâmplăriei exterioare și interioare, recompartimentări interioare, reparații la pereți, finisaje, schimbarea instalațiilor electrice, sanitare și termice.

Se va crea o parcare de 857 de metri pătrați pentru că noi lângă centrul multicultural avem și Casa de Cultură și cum am început să avem destul de multe evenimente se crea o mare problemă de trafic în momentul în care veneau mașinile în zonă și va deservi atât Casa de Cultură cât și centrul multicultural. În interior vor fi săli pentru arte plastice, teatru, canto, sală de dans, sală de informatică, o sală pentru expoziții și o sală multifuncțională”, a declarat primarul orașului Moldova Nouă, Adrian Torma.

Edilul a mai precizat că acesta din urmă este al șaptelea proiect semnat de Primăria Moldova Nouă pe fonduri europene. din 2017 și până acum.

„Guvernul și MLPDA lucrează la un plan de măsuri economice şi sociale, care să cuprindă mai multe categorii de intervenții. În prim-planul reconstrucției economice vor fi investițiile publice, fie că discutăm despre obiective de infrastructură de transport, de infrastructură energetică, de infrastructură în domeniul sănătății, educației, în domeniul comunicațiilor ori în agricultură. În acest sens, MLPDA susține aceste investiții prin toate proiectele pe care le semnăm zilnic, în cadrul ministerului, pe programe de investiții destinate unităților administrativ-teritoriale, instituțiilor publice, dar și sectorului IMM, cu bani de la buget sau din fonduri europene”, a declarat ministrul Ion Ștefan.

Lorena POENARU

În ședința Consiliului Județean Caraș-Severin de săptămâna aceasta se va decide alocarea a peste 27 de milioane de lei către unitățile administrativ-teritoriale din județ, banii reprezentând suma corespunzătoare cotei de 6% din impozitul pe venit, sumă aflată la dispoziția forului județean pentru susținerea programelor de dezvoltare locală, a programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală, precum și pentru cheltuielile de funcționare, pe care UAT-urile nu le pot finanța din venituri proprii.

Conform proiectului de hotărâre cu care președintele Silviu Hurduzeu se va prezenta joi în fața aleșilor județeni, se repartizează integral suma de 27.316.000 lei, ceea ce reprezintă 10% din necesarul transmis de Primării în urma unei adrese a Consiliului Județean. Din totalul banilor, 11.050.000 lei (40,45%) vor merge către UAT-urile din mediul urban, iar 16.266.000 lei (59,55%) către cele din mediul rural.

„În vederea repartizării în anul 2020 a sumei de 27.316.000 lei au fost avute în vedere următoarele: deficitele estimate ale secțiunii de funcționare ale bugetelor locale, fundamentate de către UAT-uri pentru anul 2020, necesarul de fonduri pentru asigurarea implementării programelor de dezvoltare și a proiectelor de infrastructură în anul 2020, existența unor unități medicale pe raza unității administrativ-teritoriale.

Pentru unitățile administrativ-teritoriale din mediul urban se propun alocări cuprinse între 1.200.000 și 1.900.000 de lei. Pentru unitățile administrativ-teritoriale din mediul rural se propun alocări între 40.000 și 576.000 de lei”, se arată în proiectul de hotărâre ce va ajunge pe masa aleșilor județeni.

Suma cea mai mare va fi repartizată municipiului Reșița, care ar urma să primească 1.800.000. Către municipiul Caransebeș va merge suma de 1.450.000, Primăriile Bocșa, Moldova Nouă, Oravița și Oțelu Roșu vor primi câte 1.350.000 de lei, iar pentru UAT-urile Anina și Băile Herculane, propunerea este de 1.200.000 de lei.

În ceea ce privește unitățile administrativ-teritoriale din mediul rural, sumele cele mai mari ar urma să fie repartizate către Bozovici – 576.000 de lei, Teregova – 500.000 de lei, Cornereva – 400.000, Bucoșnița – 350.000 de lei și Gârnic – 320.000 de lei. Cele mai mici sume vor fi alocate primăriilor Dognecea, Bănia, Berliște, Glimboca, Lăpușnicu Mare, Lupac, Mehadia, Ocna de Fier, Slatina Timiș – câte 100.000 de lei, precum și Primăriei Domașnea – 40.000 de lei.

Ședința Consiliului Județean Caraș-Severin este programată joi, la ora 12:00.

Karina TINCUL

Guvernul României a aprobat suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale ale primăriilor, pe anul în curs. Pentru județul Caraș-Severin, a fost alocată bugetelor locale ale 51 de unităţi administrativ-teritoriale suma de 7.254.000 lei, pentru plata unor cheltuieli necesare pentru a asigura funcţionarea până la finalul anului. Banii provin din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2019 pentru unele unităţi administrativ – teritoriale.

Proiectul de hotărâre de Guvern a fost elaborat de Instituţia Prefectului – Judeţul Caraş-Severin şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin, în urma centralizării solicitărilor venite de la primării, şi transmis Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei.

„Guvernul României a reușit, astăzi, să fie alături de cetățeni, să corecteze greșeli și să înlăture o parte din nedreptățile unei guvernări dezastruoase care a lăsat primăriile fără sumele necesare pentru închiderea bugetului.

Prin Hotărâre de Guvern am făcut rectificarea bugetară cuvenită, UAT-urile din județul Caraș Severin primind 7.254.000 lei pentru funcționarea necesară până la șfârșitul anului.

Suntem în continuare alături de oameni și lucrăm în slujba lor, dovedind că poate exista o Românie normală cu un guvern care să susțină administrațiile locale, indiferent de culoarea politică a primarilor, chiar dacă bugetul României a fost devastat și falsificat de către Guvernul Dăncilă”, a declarat ministrul de Interne, Marcel Vela.

Cea mai mare sumă a fost alocată Primăriei Reșița, urmată de Oravița. din lista celor 6 orașe a căror bugete au fost echilibrate. iată mai jos lista tuturor celor 51 de UAT-uri și sumele alocate.

Elena FRANȚ

Primarul celei mai atractive localitati turistice din Clisura Dunării, Nicolae Furdui, crede că dezvoltarea turismului în Caraș-Severin, extrem de importantă pentru dezvoltarea județului, ține și de un mediu curat, iar colectarea și transportul gunoiului menajer a devenit o mare bătaie de cap pentru mai toți edilii județului, mai ales a celor din mediul rural.

Tergiversarea punerii în funcțiune a deponeului de la Lupac, prin întârzierile generale atât de birocrație, cât și de constructor și mai apoi amânată de problemele apărute la bazinul de levigat și staţia de sortare, determină UAT-urile să caute soluții pentru a scăpa de gunoi și să-și amortizeze costurile de trasnport, foarte mari.  Primarul din Berzasca, dezvăluie cât de afectate sunt în acest sens localitățile din Clisura Dunării.

„Noi ca să putem vorbi despre turism, să vorbim despre dezvoltare, în primul rând trebuie să fim curați, iar ca să fim curați trebuie să funcționeze sistemul integrat de gestiune a deșeurilor. De cât timp nu funcționează acest sistem? Ce vină avem noi UAT-urile că trebuie să facem tot felul de artificii ca să putem plăti tot felul de amenzi la Garda de Mediu, pentru că noi nu putem să fim competitivi, adică noi nu putem să amortizăm, să acoperim cheltuielile de funcționare a serviciilor de gospodărire comunală și plata pentru colectarea deșeurilor, selective, așa cum spune legea, pentru că avem costuri enorme! Să ne gândim ce înseamnă să duci deșeurile de la localitatea Bigăr până la Lupac, adică 170 de km, în plus acolo să plătești gestiunea pe groapă și taxa pe mediu! Și să se întâmple astăzi să plece spre Horezu sau spre Oradea!?”.

Costurile de colecatre și transport al gunoaielor către gropile din țară sunt o piatră de încercare pentru administrațiile locale iar gestionarea deșeurilor a devenit o mare provocare.

„Ce înseamnă acum că eu mi-am rezolvat problema într-un fel, să mă duc spre Turnu-Severin, când noi ar trebui să avem stația de transfer de la Pojejena funcțională!? Noi suntem mai murdari ca înainte de a închide gropile de gunoi neconforme, cum le-au numit ei înainte de realizarea proiectului sistemului integrat. Aveam o groapă de gunoi unde duceam gunoaiele și toate comunitățile erau curate. Acum ne batem cu gunoaiele peste tot. Pescarii vin aruncă gunoie, turiștii sunt așa cum sunt, obosiți, vin și generează gunoaie, structurile de primire turistică generează multe deșeuri, oamenii din comunitățile noastre generează deșeuri și noi nu putem să le gestionăm datorită faptului că sunt atât de multe și ne depășesc, ne depășesc pentru că costurile de colecatre și transportare la o groapă de gunoi sunt fantastic de mari, pentru că nu suntem în stare de 3 ani de zile să dăm drumul la o groapă de gunoi!

Ce vină au comunitățile locale că a fost un eșec pe licitația pe care nu am organizat-o noi, au organizat-o alții! Ce vină avem noi că a fost ales un proiectant prost? Dar noi suportăm, noi suntem amendați. Oamenii vin și ne spun: să știți că este frumos în zonă, dar sunt cam multe gunoaie!”, precizează  primarul din Berzasca, Petru Nicolae Furdui.

Diana RADU

Racordarea localităților din Valea Carașului și din Clisura Dunării la sistemul de transport al gazelor naturale reprezintă un proces necesar pentru comunitățile din această regiune a Caraș-Severinului, un demers susținut și de parlamentarul Luminița Jivan care se realizează ulterior procesului de acces la sistemele de transport și care se adresează solicitanților care au un consum anual cel puțin egal cu debitul mediu anual pentru un punct de ieșire la sistemul de transport al gazelor naturale.

Primarul orașului Oravița, Dumitru Ursu, a avut la începutul acestei săptămâni inițiativa de a pune la masa dialogului conducătorii unităților administrativ teritoriale din Moldova Nouă, Bozovici, Ciudanovița, Grădinari, Răcășdia, Gârnic, Ciuchici și Sasca Montană, în vederea creării unei Asociații de Dezvoltare Intercomunitară pentru sprijinirea proiectului de racordare la sistemul național de transport al gazelor naturale pentru localitățile de aici.

„Am avut o discuție la București cu domnul ministru al economiei iar la solicitarea noastră avem pentru început o informare, așa numită soluție de birou care poate fi modificată în funcție de nevoile noastre și procpunerile cu care vom veni. Propunerea noastră este să venim de la Reșița cu rețeaua peste Lupac, Grădinari , Oravița, Răcășdia, Nicolinț, Naidăș, Pojejena, Moldova Nouă iar pentru Valea Almăjului, studiem soluția Moldova Nouă – Bozovici sau Anina – Bozovici. În primul rând, trebuie să înființăm un ADI pentru că uniți, vom fi cu adevărat băgați în seamă la București. Desigur mai întâi vom discuta cu proiectant, topograf și în funcție de cetățenii pe care îi are fiecare UAT implicat, să participăm cu o cotă parte de finanțare la studiul de fezabilitate“, a declarat primarul Ursu. Primarul Oraviței, Dumitru Ursu, consideră că la următoarea întâlnire să fie prezent și un reprezentant al Consiliului Județean Caraș-Severin.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157691871821010″]

Au existat și voci care au spus că această cotă parte ar trebui să țină cont de distanța pe care o acoperă magistrala pe teritoriul fiecărui UAT. Oravița – Anina – Bozovici, a fost propunerea primarului Adrian Stoicu de la Bozovici, cel care consideră că și Anina trebuie prinsă în această magistrală. „Trebuie să ne asumăm înființarea acestui ADI, cotizațiile aferente, chiar dacă, așa cum se cunoaște, nici comunele și nici noi nu stăm bine cu bugetele. Traseele magistralei le vor face specialiștii, ideea este să fie intenția concretizată. Noi suntem de acord să susținem ceva mai consistent acest proiect, Moldova Nouă fiind și capăt de linie, noi orașele, trebuie să fim generatori de finanțare în acest subiect“, a declarat la reuniunea primarilor, edilul M9, Adrian Torma.  „Trebuie să contactăm un consultant înainte de înființarea ADI-ului nostru, pe care nu cred că trebuie să îl folosim doar pentru gaz. Ne va trebui un sediu, prin hotărâre de consiliu local“, s-a arătat dispusă să pună umărul la construcția ADI-ului, viceprimarul Oraviței, Lorena Ion. În ceea ce privește numele consultantului, primarul Torma a venit și cu o propunere, în persoana avocatului Dan Stan.

„Să vă așteptați, fiecare dintre dumneavoastră, ca studiul de fezabilitate să nu fie unul ieftin. La ultima ofertare de către consultanții ANRE, aceasta însemna în jurul a un miliard pentru o comună și câteva miliarde pentru orașe“, a ținut să-i avertizeze pe aleși, un alt edil prezent la masa rotundă de la Oravița. La reuniunea de la Oravița nu au putut fi prezenți o seamă de primari care și-au dat în prealabil acordul și susțin acest proiect de racordare la gaz.

Toți primarii prezenți la întâlnirea de la Oravița, au căzut de acord că înființarea asociației în care vor fi incluse toate primăriile de pe Valea Carașului, Valea Almăjului și Clisura Dunării este imperios necesară pentru demararea acestui mega-proiect, unul care ar însemna racordarea la gaz a gospodăriilor cetățenilor din aceste zone. Asumarea realizării asociației ar putea fi în sarcina primarului comunei Bozovici, Adrian Stoicu, acesta fiind nominalizat de ceilalți edili.

Primarii au abordat și teme legate de infrastructura din zonă și proiecte strategice tangențiale județului, precum autostrada Timișoara – Belgrad.

Sergiu TABAN

Ședinţa ordinară din 16 februarie 2018  a Consiliului Judeţean Caraş-Severin a consemnat la punctul 15, proiectul de hotărâre  pentru modificarea Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 99/2008 privind aprobarea Actului Constitutiv şi al Statutului Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Intercom Deşeuri Caraş-Severin”, cu modificările şi completările ulterioare.

În expunerea de motive a proiectului, care conținea 58 de pagini, la anexa 5, s-a strecurat o eroare, la pagina 27, prin aceea că, cităm, „președintele asociației este Reprezentantul legal al Unității Administrativ Teritoriale a Municipiului Reșița“. Actul, luat ad-literam, poate fi interpretat printr-o schimbare de conducere la nivelul Adunării Generale, a primarului de Oțelu-Roșu, Luca Mălăiescu, cu edilul Reșiței, Ioan Popa.

Practic, această anexă a fost luată cu copy-paste, din perioada în care la cârma Reșiței se afla fostul viceprimar, Ioan Crina, hotărârea ADI Intercom Deșeuri nr. 167, fiind din 19.05.2016. Doar că, așa cum precizează Directorul Executiv ADI Intercom Deșeuri, Daniel Borduz, Adunarea Generală a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară, formată din cele 78 de UAT-uri, este singurul organ de conducere al Asociației care își poate alege președintele dintre membrii săi. Așadar, astfel de alegeri poate avea loc doar în cadrul Adunării Generale a ADI Intercom Deșeuri și nu prin stabilirea unui președinte, fie chiar și prin vot, în plenul Consiliului Județean.

Totodată, afirmă Borduz, în anul 2017, Consiliul Județean Caraș-Severin a primit actul adițional parafat de toate UAT-urile, prin care însăși primăria Reșița aproba Actul Adițional nr.5 la Actul Constitutiv a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară, cel care stabilea că președintele ADI Intercom Deșeuri este reprezentantul legal al Unității Administrativ Teritoriale a orașului Oțelu Roșu. În fine, chiar și aici lucrurile pot fi discutabile, dacă e să socotim că pe un act oficial apare în dreptul orașelor Oțelu Roșu și Oravița titulatura de municipiu, în condițiile în care, în județul Caraș-Severin, avem doar două municipii, Reșița și Caransebeș. Dar să nu fim cârcotași încă odată…

Prin modificările aduse statutului ADI Intercom Deșeuri și votate de către Consiliul Județean, nu se va ajunge în niciun caz la schimbarea președintelui Asociației, acesta fiind în continuare Luca Mălăiescu, primarul orașului Oțelu Roșu, cel care nu a dorit să comenteze speța, dar a precizat că în expunerea de motive s-a strecurat cu siguranță o eroare de care nu se face vinovat Daniel Borduz, director executiv al ADI Intercom Deșeuri, cel care a transmis, fără doar și poate, încă din data de 16 noiembrie 2017 adresa nr. 311/16.11.2017, în care care specifica prin anexa 5 (cea bună și valabilă, dar care nu a apărut în mapa consilierilor județeni), cine este președintele ADI Intercom Deșeuri și Consiliul Director al aceleași asociații. Urmează ca hotărârea votată cu unanimitate din ședința ordinară din 16 februarie 2018 a Consiliului Județean Caraș-Severin la proiectul nr. 15, să fie revocată la următoarea ședință a forului statutar al județului. Și uite-așa, ne facem că mai facem câte ceva…

Sergiu TABAN