M-a sunat aseară Bruno Adamcsek; singurul salvamontist din imensitatea zonei Văilor Cernei, cetățean de onoare al județului Caraș-Severin. Am spus și acest lucru pentru că puțini sunt cei care îl cunosc și îi cunosc poveștile. Povești sunt acum, dar la origine sunt fapte și întâmplări reale în care protagoniști sunt turiști de cele mai multe ori. Rectific, turiști iresponsabili, sau „pantofari“ cum mai sunt ei cunoscuți de iubitorii muntelui. Acei „turiști“ care au impresia că pot pleca pe munte echipați ca pentru o drumeție la…piață. M-a sunat și mi-a spus o poveste cu final fericit. Pentru ca „pantofarii“ să înțeleagă, am să-mi permit să vi-o împărtășesc și dumneavoastră:

„Puțin înainte de ora 13 mă sună o doamnă disperată că e în excursie pe niște chei, iar colega ei a căzut în apă și stă acolo de 10 minute. E greu să îți dai seama pe care chei, eu le cunosc ca în palmă, dar turiștii nu prea. Am cerut amănunte și am dedus pe care chei se află, respectiv Cheile Bedinei, aproape de vărsarea în Cerna. Am spus venim. Am sunat imediat voluntarii pentru că eu sunt singurul salvamontist. Unul dintre ei era gata de atac, celălalt nu era disponibil în acel moment, dar i-am spus să se pregătească și să vină după noi“.

„Până ne echipăm, 1 – 2 minute, trebuie să gândești: Chei, apă, decembrie, hipotermie. Am luat pătura, o sticlă de apă caldă, targa și la drum. Abia din Dacia Salvamontului cu 352 de mii de Km la bord am sunat la ambulanță și la pompieri pentru a solicita sprijin. Cheile Bedinei sunt de o frumusețe deosebită, nemarcate dar foarte atractive. Chiar anul trecut am avut un turist decedat tot în acea zonă. Pentru că nu există semnal acolo, totul trebuia planificat dinainte. Am pornit la drum cu toată viteza de care e în stare Dacia noastră și am ajuns în aproximativ 15 minute. Hai să mai fi durat 10 minute pregătirile“.

„Intrarea în aceste chei se face de lângă pensiunea Dumbrava; când am ajuns acolo și pornind voinicește spre locul incidentului, am fost întorși din drum de proprietarul pensiunii Marius Dumbravă. Cele două femei au reușit să ajungă singure la pensiune.  „De ce vi-a trebuit atât de mult timp să ajungeți“ m-a întâmpinat una dintre turiste. Ce poți să-i explici așa că….m-am lăsat păgubaș. Între timp a apărut și victima, udă, dar cu haine uscate pe ea pentru că apucase să se schimbe, dar părul era încă ud la ea. „Am găsit-o în apă“ spune una dintre femei, cea care mă sunase. Am înțeles imediat despre ce fusese vorba. Una dintre femei mai sprintenă la picior luase un avans, în timp ce victima a rămas puțin în urmă, moment de care nu își mai amintește nimic. S-a împiedecat, i s-a făcut rău, ceva s-a întâmplat ceva, a căzut în apă și a rămas inconștientă, probabil vreo 10 minute din spusele partenerei de drum“.

„Până la urmă aceasta a constatat lipsa partenerei de drumeție, s-a întors, a găsit-o în apă, atunci m-a sunat, după care a scos-o la mal și i-a acordat primul ajutor, fiind asistentă medicală de profesie, după care au reușit să ajungă la cabană. Am mai avut o problemă pentru că nu voia să meargă la spital la Severin, dar până la urmă lucrurile s-au lămurit și acum turista ghinionistă se află pe mâini bune. Asta este una din întâmplările fericite, când totul se termină cu bine, dar diferența de la bine la tragic e una foarte mică“.

E doar o poveste, terminată cu bine din fericire pentru toată lumea. În același timp e o poveste menită să tragă un semnal de alarmă asupra dotărilor salvamontiștilor cărășeni, de la lipsa de personal la celelalte lipsuri. Doar pasiunea lor pentru munte și dragostea pentru meseria pe care și-au ales-o face ca numărul incidentelor cu final nefericit să fie relativ mic. Încă un subiect ce ar trebui să se afle în atenția noii conduceri a Consiliului Județean Caraș-Severin de care aparține serviciul Salvamont. În loc de încheiere îmi permit să ridic o pălărie imaginară și să fac o plecăciune în fața unor astfel de oameni care pun mai presus de toate crezul lor, pasiunea și dragostea pentru semenii lor; iar din toate acestea fiecare dintre noi, de la turiști la autorități ar trebui să învățăm câte ceva.

Dan AGACHE

Stațiunea de pe Valea Cernei începe să revină la viață, restricțiile impuse de pandemie paralizând până acum turismul. Odată cu noua etapă de relaxare, din 15 iunie, vor fi reluate mai toate activitățile din stațiune, inclusiv serviciul de transport pentru agrement. Obiectivele de patrimoniu cultural și natural pot fi admirate din caleașca trasă de cai, turiștii putându-se deplasa prin stațiune cu acest mijloc de transport arhaic, sau pot merge de la un obiectiv la altul cu ajutorul unui trenuleț pe roți.

Edilul din stațiune, Cristian Miclău a precizat că încă de anul trecut o firmă privată a căștigat licența pentru a efectua serviciul de transport cu trenulețul pe un traseu bine stabilit în Băile Herculane.

„Probabil după 15 iunie o să fie reluat transportul cu trenulețul, dar cu condiția să găsim și șofer care să aibă categoria B. Va fi un trenuleț care va merge pe traseul zona de hoteluri – UGSR- 7 Izvoare și retur.

A fost făcută o hotărâre de consiliu local anul trecut în care s-au aprobat 2 licențe pe traseu și am înființat transportul cu trenulețul. E un transportator privat, noi am făcut demersurile pentru a aduce trenulețul în stațiune și turiștii să se bucure de călătorie cu un astfel de mijloc de agrement”, a declarat primarul Cristian Miclău.

De asemenea, turiștii care ajung în Băile Herculane cu trenul CFR pot vizita stațiunea sau pot ajunge la bazinele cu apă de la 7 Izvoare folosind un mijloc de transport inedit și elegant – trăsura cu cai.

„S-a aprobat și un traseu pentru calești cu cai, începând de la Gară până la 7 Izvoare, pentru a veni în sprijinul turiștilor și localnicilor care doresc să călătorească cu acest mijloc de transport.

În oraș există un centru de echitație și în urma solicitării lor am făcut hotărârea de consiliu, am stabilit atunci și traseul și modalitatea de transport. Primele curse au fost făcute la sărbătorile de iarnă.

Datorită restricțiilor impuse de COVID, și-au suspendat activitatea. Să se mai relaxeze puțin condițiile și vom da drumul la acest gen de transport. Vor fi în jur de 5-6 calești. A fost aprobat și un regulament pentru că trebuie să respecte niște timpi de odihnă pentru cai”, a mai declarat primarul orașului Băile Herculane, Cristian Miclău.

Lorena POENARU

Ani de zile, drumul care duce la Complexul de mori de apă de la Rudăria, din județul nostru, a periclitat evoluția turismului în zonă, deoarece mulți dintre cei care au venit să vadă cel mai mare complex de mori de apă din sudul Europei au fost dezamăgiți de felul în care arată drumul spre Eftimie Murgu.

O veste bună vine de la Direcția de Drumuri Județene Caraș-Severin care a demarat lucrări de reabilitare a DJ 571F, între DN 57B și localitatea Eftimie Murgu. Prima parte a lucrărilor constă în defrișări și pregătirea pentru decopertare.

Lucrările se desfășoară pe o lungime de 5,6 km, fiind prevăzute o structură rutieră nouă cu îmbrăcăminte asfaltică, dispozitive de scurgere a apelor însemnând șanțuri și podețe de descărcar, precum și dispozitive noi pentru siguranța circulației, adică parapete și indicatoar, după cum informează reprezentanții DDJ Caraș.

Drumul spre comuna Eftimie Murgu nu a mai fost reabilitat de ani de zile, devenind de-a dreptul o provocare pentru turiștii și localnicii care îl străbat.

Valoarea totală a investiției este 12,6 milioane de lei, ceea ce presupune atât lucrările propriu-zise cât și documentații tehnice, avize și cote-taxe. Fondurile sunt asigurate de Ministerul Dezvoltării prin Programul Național de Dezvoltare Locală.

Elena FRANȚ

Salvamontiștii cărășeni din cadrul Serviciului Salvamont al Direcției de Drumuri Județene au acționat pentru salvarea a doi turiști din Cehia care s-au pierdut în Munții Țarcu.

Rătăciți la peste 2.100 de metri, pe Vârful Bloju, cei doi turiști fuseseră inițial în camping la Poiana Mărului, împreună cu un grup de prieteni, după care s-au aventurat cu bicicletele pe un traseu anevoios.

Tinerii, un băiat și o fată, au pierdut poteca pe care se deplasau speriindu-se de câinii de la o stână aflată în drumul lor. Aceștia nu s-au mai întors pe traseul cunoscut și la scurt timp s-au rătăcit. Salvamontiștii de pe Muntele Mic au fost solicitați să intervină, miercuri,în jurul orei 21:00, prin Serviciul 112. Echipa de salvare a plecat în căutare turiștilor cehi cu 2 ATV-uri, reușind să-i localizeze cu ajutorul coordonatelor GPS oferite de aceștia.

Intervenția a fost una contracronometru pentru că cei doi tineri rătăciți erau îmbrăcați doar cu un echipament subțire de ciclism, iar temperaturile din timpul nopții au coborât aproape de 6 grade Celsius, riscând să intre în hipotermie. Salvatorii montani au ajuns însă la timp. Le-au adus haine groase, apă și mâncare, ajutându-i să ajungă în siguranță la corturile din Poiana Mărului.
Elena FRANȚ

Clisura Dunării, una din cele mai spectaculoase zone ale județului și țării, a fost preferată de români în zilele libere de Paște.
Turiștii veniți din județele Timiș, Alba, Ialomița sau Cluj au vizitat Cazanele Dunării și Cascada Bigăr, una dintre cele mai frumoase cascade din țară.
Traficul în zonă a fost unul intens în aceste zile, locurile pitorești din Clisură fiind luate cu asalt de iubitorii de liniște și plimbări cu barca în Defileul Dunării, sau de spectacolul oferit de Cascada Bigăr.
Costică Martinescu, proprietarul unei case de vacanță din Clisura Dunării, povestește că, în ciuda ploii, turiștii au fost numeroși, iar multe ambarcațiuni au putut fi văzute în zona Golful Mraconia, fiecare tip de ambarcațiune transportând minim 8 turiști.
Peisajul imprevizibil, chipul lui Decebal sculptat în stâncă, relieful, ”fierberea” Dunării, croazierele cu vaporașele, Mănăstirea Mraconia, ospitalitatea și meniul cu pește, sunt atracțiile care evidențiază unicitatea și farmecul locurilor din Clisura Dunării.

 Elena FRANȚ

Misiune dificilă pentru salvamontiștii cărășeni în această după-masă. O femeie de aproximativ 35 de ani a suferit o fractură de tibie în zona Peșterii Liliecilor.

În jurul orei 14.00, prin Serviciul Unic de Urgență 112, Salvamont Caraș-Severin a fost solicitat pe Cheile Carașului, în zona Carașova, pentru o intervenție de salvare a unei persoane ce a căzut și a suferit o fractură la membrul inferior. Trei salvamontiști, din cadrul Grupei de Salvamont Reșița, s-au deplasat de urgență la locația specificată în apelul de urgență. Ajunși la în apropierea Peșterii Liliecilor, salvamontiștii au constatat că persoana accidentată era o femeie de 35 de ani, din Timișoara și avea tibia fracturată. Aceștia i-au imobilizat membrul inferior și au transportat-o pe turistă în siguranță, în localitatea Carașova, de unde femeia a fost preluată și transportată la secția de ortopedie a Spitalului Județean Timișoara.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157687930413526″]

Conform informațiilor oferite de Salvamont Caraș-Severin, femeia făcea parte dintr-un grup de turiști pasionați de cățărări.

„A fost o intervenție dificilă, femeia având în zona membrului drept o fractură de tibie, colegii mei fiind nevoiți să-i imobilizeze piciorul și să o transporte pe targă până la Carașova. Recomandăm tuturor turiștilor pasionați de cățărări, în zonele greu accesibile, să aibă echipament de protecție și să verifice dacă în zona respectivă există semnal pentru telefon, pentru a putea să ne anunțe în timp util în cazul unui accident.”, a declarat, pentru Reper24, directorul Salvamont Caraș-Severin, Valentin Balaban.

Foto: Salvamont Caraș-Severin

John GAVRILESCU

Turiștii au început să ia cu asalt capitala Banatului, municipiul Timișoara ajungând să ocupe locul 3 în topul celor mai vizitate orașe din România.

Conform unui anunț făcut de primarul Nicolae Robu,  Timișoara se situează pe locul trei la nivel național în ceea ce privește numărul de turiști cazați în hotelurile din oraș, în primul semestru al acestui an, fiind depășită doar de București și Brașov

În Timișoara s-au cazat 50.655 turiști, în timp ce în Cluj, 46.063, în Sibiu, 45.980, în Oradea, 21.006, în Arad, 20.042, în Alba-Iulia, 6.022, potrivit cifrelor publicate de Institutul Național de Statistică. De altfel, numărul de turiști străini, cazați în hoteluri în județul Timiș, în prima parte a anului 2017, a crescut cu 24,4 % față de aceeași perioadă a anului 2016.

Specialiștii în turism se așteaptă ca numărul turiștilor care vizitează cel mai mare oraș din vestul țării să crească și mai mult în perioada următoare, mai ales având în vedere faptul că Timișoara a câștigat titlul de Capitala Culturală Europeană pentru anul 2021.

foto: expedia.com

Diana RADU

Cascada Bigăr a devenit, în ultima perioadă, o locație demnă de vizitat pentru pachetele turistice oferite de agențiile de turism. Promovarea, chiar și excesivă, uneori, în mediul online, a făcut ca, mai ales în perioada minivacanțelor, zona să fie împânzită de turiști.

Dacă în urmă cu ceva timp, la Cascada Bigăr, nu aveai de unde să îți cumperi o apă plată, acum găsești chiar și suveniruri. Micii antreprenori au înțeles repede faptul că locația este una ce va fi vizitată, pe viitor, de tot mai mulți turiști. Chiar și compania Coca Cola și-a lăsat amprenta pe deja celebra Cascadă Bigăr, amenajând câteva pasarele și căi de acces în interiorul rezervației naturale. Numai că, cu toate acestea, lucrurile nu par a fi înțelese și de către autorități. Nu am să despic firul în patru și să caut cine se ocupă de circulația pe drumurile naționale însă, în ultima perioadă, traficul rutier din zona Bigăr a devenit o problemă. Ieri, în cursul dimineții, profitând, cel mai probabil, de minivacanța de Sfânta Maria, locația din proximitatea cascadei era arhiplină. Mașinile erau parcate paralel cu parcarea plină, pe drumul național, iar coada se întindea până la prima curbă de după cascadă. Traficul se desfășura greoi și participanții dădeau dovadă de o conduită rutieră lipsită de orice reproș.

După-amiază însă afluența de turiști a depășit orice așteptare și timpii de așteptare pentru a tranzita zona au devenit insuportabili. Asta, pe deoparte din cauza afluenței extrem de mare de turiști, pe de altă parte de lipsa unui echipaj de poliție care să dirijeze circulația în astfel de momente. Fiecare s-a comportat cum a dorit, iar când în trafic intră un bizon ce și-a făcut stagiul de, cel mai probabil, spălător de vase prin UK, lucrurile încep să devină inimaginabile. Și, din nefericire, acest moment s-a întâmplat. Domnul cu pricina (main foto) a uitat probabil că în România volanul e pe stânga și noi circulăm pe dreapta, de regulă. Lăsând la o parte faptul că aproape uitase limba română, posesorul mașinii cu volan pe dreapta nu a dorit să dea câțiva zeci de metri în marșarier, pentru că el intrase pe partea celor blocați de mers, și, ca-n filmele cu proști, aproximativ 15 autovehicule au trebuit să dea înapoi pentru că acest „domn” cu aere de lord nu a dorit să mute mașina un metru. Probabil, ultima dată a spălat vasele la Palatul Buckingham și nu s-a putut coborî la nivelul nostru, al celor care eram pe banda noastră de mers.

Sperăm ca acest articol să ajungă și pe masa celor care fac planul de management al traficului și la Cascada Bigăr, măcar în minivacanțe să aloce un echipaj de poliție care să le explice celor care au uitat regulile de circulație, că trăim, totuși, într-o țară civilizată.

John GAVRILESCU

După ce a fost numită de publicația online The World Geography ca fiind cea mai frumoasă cascadă naturală din lume, Cascada Bigăr este anual punctul cel mai important pe harta turistică a județului.

Mii de cărășeni și turiști, care până acum câțiva ani treceau nepăsători pe lângă Paralela 45, se înghesuie să viziteze căderea de apă, devenită în ultimii ani cel mai căutat obiectiv turistic din vestul țării.

Valurile de turiști sunt văzute ca un lucru bun, având în vedere că turismul cărășean se duce la fund de  mai bine de 20 de ani. Cu toate acestea, lipsa interesului și a investițiilor transformă o vizită la Cascada Bigăr într-un adevărat calvar.

Turismul e scăpat de sub control, și fiecare vizitator se bazează pe propriile reguli. Așa s-a ajuns ca în fiecare sfârșit de săptămână drumul care face legătura între Anina și Bozovici să se transforme într-o parcare generală.

Autocare  și mașini se înghesuie să parcheze în buza obiectivului turistic, în timp ce valurile de vizitatori fac slalom printre ele și printre autoturismele care se chinuie să circule regulamentar pe un drum public.

Claxoanele și motoarele turate spulberă liniștea naturii, și s-ar putea, cât de curând, ca minunata cascadă cărășeană să devină din cel mai căutat obiectiv turistic, cel mai evitat.

Până în prezent, singura autoritate care s-a implicat pentru valorificare turismului în zonă este primarul comunei Bozovici, Adrian Stoicu. Acesta a încercat intabularea zonei și realizarea unei parcări.

Parcarea există, dar la aproape 10 minute de mers pe jos de cascadă, lucru care-i face pe turiști să o ignore. Și chiar dacă ar alege să parcheze regulamentar, nu ar avea loc, pentru că locurile de parcare nu sunt nici pe departe suficiente pentru numărul mare de turiști.

Mai mult, pe lângă problema cu zecile de mașini care blochează drumul, oamenii se plâng și de lipsa coșurilor de gunoi și a toaletelor, asta cu toate că administrația parcului natural din care Bigăr face parte, taxează fiecare vizitator cu câte 5 lei pentru vizitarea obiectivului.

„Pe cât de mediatizatâ, pe atât de prost administrată! Cel care îți ia 5 lei ca să vezi un curs de apă (cascada propriu-zisă fiind la marginea drumului, la o înălțime inferioară drumului, unde nu ai acces să cobori și să vezi ce prezintă pozele de pe net) îți taie bilet doar dacă insiști tu, altfel bagă banii în buzunar. Nu există loc de parcare pentru mai mult de trei mașini. Nu există toalete, astfel că mai ai parte și de priveliști artistice cu vreun deștept care își face nevoile după vreo piatră mai mare chiar în interiorul rezervației. Foarte dezamăgitor”, explică una dintre turistele care a plecat cu un gust amar de la Cascada Bigăr.

Alexandra JURCA

Soarele s-a transformat, de aproape două luni, din cel mai bun prieten al bronzului perfect și al plimbărilor în aer liber, în cel mai mare dușman. Țara fierbe, iar pentru bănățeni drumul spre mare e mult prea lung. Noroc că natura a dat din belșug canioane și văi muntoase, numai bune de ascuns în fața caniculei.

Variantele sunt multe, dar cei mai mulți cărășeni, și nu numai, care vor să scape de asfaltul topit din orașe, ajung mereu și mereu pe aceleași rute. Cum drumul spre obiective ca și Cascada Bigăr e deja bătătorit, iar canicula din oraș e înlocuită cu înghesuială în loc de relaxare, sunt mulți care caută locuri cât mai izolate și răcoroase, care totuși să le pună inima în gât cu frumusețea lor.

Descrierea de mai sus este îndeplinită perfect de Cheile Gârliștei din Caraș-Severin. Printre cele mai sălbatice din țară, cheile se ascund bine între Anina și localitatea Gârliște. Trebuie făcut slalom printre abundența de verdeață, dar după perdelele de pomi și crengi, cine caută cu atenție, dă cu ochii de peisaje fantastice.

Cheile Gârliștei se întind pe o suprafață de 9 kilometri și au o altitudine maximă de 690 de metri. Traseul începe fie de la ieșirea din Anina, terminandu-se cu aproximativ 1 kilometru înainte de a intra în satul Gârliște, fie invers, în funcție de preferințe.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157654262076293″]

Având porțiuni foarte sălbatice, cu pereți calcaroși acoperiți cu vegetație ce se ridică chiar din apa pârâului, Cheile Gârliștei impresionează prin versanții calcaroși abrupți, dar și prin turnurile și hornurile calcaroase.

Pe alocuri, pereții calcaroși se strâng, se înalţă şi se împodobesc cu turnuri şi găuri de peşteri, iar apa formează cascade zgomotoase şi răcoritoare. De asemenea, arcadele și tunelurile tăiate prin miezul stâncilor împodobesc peisajul, iar ochiurile învolburate de apă îi vor ademeni pe călători să-și arunce rucsacii într-un colț de umbră și să se bălăcească în apa rece ca gheața.

Traseul e lejer, dar sunt și porțiuni unde un singur lanț te ține deasupra apei, asta pentru ca iubitorii de senzații tari să nu se plictisească prea tare. Turiștii trebuie să urmeze punctul roșu pentru a nu se abate de la traseu, dar e greu să te pierzi având în vedere că minunatele chei șerpuiesc de-o parte și de alta a apei, astfel că pașii călătorului vor fi mereu la doar câțiva metri de cursul râului.

Drumul merge practic pe vechiul terasament de cale ferată forestieră, care lega mai demult Anina de satul Gârlişte, direct prin chei.

Pentru mers domol, cheile pot fi parcurse în mai puțin de trei ore și jumătate, dar timpul va deveni neinteresant în marea de versanți abrupți și calcaroși care-ți taie răsuflarea și te fac să nu mai vrei să pui piciorul în civilizație.

Ca și „must see” pe harta oricărui drumeț care pornește spre Cheile Gârliștei trebuie trecute câteva obiective ce nu trebuie ratate. Printre acestea se numără Cleantul Cerbilor , la baza căruia se găsesc căteva peșteri, Peștera Galațiului, sau Peștera cu Apă, aceasta fiind cea mai lungă peșteră din chei.

Alexandra JURCA

Foto: Turism in Anina, Florin Jarcu, Mihai Bala, Iosif Chiran, Dragos Balteanu