Spre deosebire de afecțiunile somatice, identificarea și intervenția timpurie în cazul tulburărilor neuropsihice sunt mai dificile din cauza unor factori precum natura subiectivă a acuzelor și teama stigmatizării. Tulburările mintale constituie una dintre cauzele principale ale poverii bolii și ale anilor de sănătoasă pierduți, afectând calitatea vieții.

În anul 2018, în România, ponderea pacienților cu tulburări mintale și de comportament a fost de 2445 cazuri la 100.000 de locuitori.

Direcţia de Sănătate Publică a județului Caraș-Severin, organizează în toată perioada lunii ianuarie campania cu tema – Sănătate mintală, sloganul campaniei fiind: „Împreună pentru sănătatea mintală! Să înlăturăm stigmatul bolilor mintale!”

Scopul campaniei: creșterea nivelului de informare și conștientizare a populației generale și a profesioniștilor din asistența medicală primară  privind problematica sănătății mintale

Campania și-a propus informarea populaţiei generale privind importanța identificării și intervenției timpurii în cazul tulburărilor  mintale, conştientizarea şi promovarea unei mai bune înţelegeri a impactului tulburărilor mintale asupra vieţii oamenilor, creșterea accesului la informații pentru îmbunătățirea îngrijirilor și înlăturarea stigmatizării persoanelor cu  tulburări  mintale și aplicarea testelor de  screening în cabinetele medicilor de familie.

Este evident, substanțele interzise de orice fel, consumul acestora, afectează sănătatea mintală a populației, a consumatorilor, în speță, generând efecte atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, greu de tratat ulterior.

„În România, potrivit rezultatelor ultimului studiu în populaţia generală – GPS 2016, se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului oricărui tip de drog ilicit de 7,6%. Prevalenţa în ultimul an a acestui tip de consum este de 4,1%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 1,8%. Ratele sunt de două ori mai mari în rândul adulților tineri (grupa de vârstă 15-34 ani), prevalența de-a lungul vieții fiind de 15,3%, prevalenţa în ultimul an 9,4%, iar pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 4,5%. Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, atât în populația generală, cât și în cea școlară”, spun reprezentanții DSP, într-un comunicat.

La nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului de canabis de 5,8%. Prevalenţa în ultimul an a consumului de canabis este de 3,2%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 1,4%. Indiferent de perioada de timp analizată, consumul de canabis este mai prevalent în rândul bărbaţilor, valorile înregistrate fiind de două ori mai mari, comparativ cu nivelul observat în cazul femeilor. Astfel, 7,9% dintre bărbați și 3,8% dintre femei au consumat cel puțin o dată în viață canabis, 4,3% dintre bărbați și 2% dintre femei au consumat în ultimul an, iar 2,1% dintre bărbaţi și 0,7% dintre femei au declarat un consum actual de canabis. Între cele două sexe, există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte comportamentul faţă de consumul de canabis pentru toate cele 3 perioade de referinţă.

În Europa, amfetamina este consumată mult mai frecvent. De-a lungul timpului, consumul de metamfetamină s-a limitat la Republica Cehă și, mai recent, la Slovacia, dar în ultimii ani s-a constatat o creștere a consumului și în alte țări. În unele seturi de date nu se poate distinge între cele două substanțe; în aceste cazuri, se folosește denumirea generică „amfetamine”. În Europa se consumă și numeroase alte substanțe cu proprietăți halucinogene, anestezice, disociative sau depresoare: printre acestea se numără LSD-ul (dietilamida acidului lisergic), ciupercile halucinogene, ketamina și GHB (gama-hidroxibutirat). Consumul recreațional de ketamină și GHB (inclusiv precursorul acestuia GBL, gama-butirolactonă) a fost semnalat în ultimele două decenii în rândul mai multor subgrupuri de consumatori de droguri din Europa.

„E bine de știut că bolile mintale pot afecta persoane de toate vârstele și categoriile sociale. Pentru bolile mintale există tratamente eficiente. Informați-vă despre semnele, simptomele și comportamentele specifice bolilor mintale! Pot fi cele precum : tristețe fără motiv, plâns facil, tulburări ale dispoziției; energie scăzută, oboseală excesivă, epuizare ; iritabilitate, impulsivitate, accese de furie, agresivitate ; anxietate, pierderi de memorie, dificultăți în îndeplinirea îndatoririlor, dezorientare  temporo-spațială. Adresați-vă, în aceste cazuri, specialiștilor în care aveți încredere (medici de familie, psihologi, medici psihiatri!).

Solicitați în cabinetul medicului de familie aplicarea testelor de screening.  Informați-vă despre problematica sănătății mintale  la adresa: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/sanatate-mintala/ și la medicul de familie despre drepturile dv. și modalitățile de a beneficia de servicii psihologice și psihiatrice. Informați-vă asupra drepturilor sociale ale pacienților cu boli mintale! Alăturați-vă organizațiilor de sprijin al bolnavilor, existente! Fiți toleranți, arătați bunătate, nu izolați persoanele cu probleme de sănătate mintală, discutați cu acestea, înțelegeți, nu criticați, oferiți ajutor, respectați!”, sfătuiesc reprezentanții Direcției de Sănătate Publică.

Elena FRANȚ

Tot mai mulți cărășeni suferă de tulburări mintale, boli cerebro-vasculare și boli pulmonare, conform unei statistici realizate de Direcția de Sănătate Publică a județului Caraș-Severin. De altfel, conform celor de la DSP, în prezent, peste 49% din populația județului este afectată de o boală cronică.

Potrivit analizei prezentate în ședința Colegiului Prefectural de săptămâna aceasta de către reprezentanții Direcției de Sănătate Publică din Caraș-Severin, cei mai mulți cărășeni au probleme cu hipertensiunea arterială, numărul acestora crescând cu aproape 34% în ultimii ani. În tabelul următor se poate analiza ponderea principalelor boli cronice ce afectează populația generală, cât și modul în evoluția acestora față de anul 2012:

„Ceea ce se poate observa de la prima privire este creșterea importantă a afecțiunilor caracteristice preponderent vârstelor înaintate, respectiv bolile cerebro-vasculare și bolile pulmonare cronice obstructive. Creșterea poate fi explicată prin: creșterea ponderii persoanelor vârstnice în rândul populației generale (prin fenomenele demografice de îmbătrânire a populației și de scădere a sporului natural), creșterea accesibilității serviciilor medicale, în special a celor de investigație medicală și diagnosticare și multiplicarea și modernizarea metodelor de investigație și diagnosticare (aparatură și echipamente moderne)”, se arată în analiza celor de la DSP.

Este, de asemenea, vizibilă o creștere importantă a cazurilor de boli și tulburări mintale, în creștere cu 76,32% față de anul 2012. Conform reprezentanților DSP, explicațiile acestui fenomen pot fi multiple și identificarea lor exactă ar necesita o investigație amănunțită, atât medicală cât și sociologică. Totuși, în lipsa acestei investigații, cei de la Direcția de Sănătate Publică a județului Caraș-Severin sunt de părere că principalele cauze care au dus la această creștere îngrijorătoare sunt: îmbătrânirea populației, creșterea stresului psihic la care este supusă populația, din motive preponderent social-economice, scăderea inhibiției tradiționale privind accesarea serviciilor psihologice și psihiatrice.

Karina TINCUL