Via Transilvanica, considerat cel mai bun proiect turistic derulat în ultimii 30 de ani în România, începe să prindă contur și în județul Caraș-Severin. Bornele care vor marca traseul cărășean al Viei Transilvanica, peste 250 de piese de andezit cu o greutate de 230 de kilograme fiecare, au ajuns în Caraș-Severin, urmând să fie amplasate în următoarele săptămâni. Inițiatorii proiectului speră ca tronsonul cărășean să fie finalizat până la data de 24 iulie.

Via Transilvanica este un proiect inițiat de asociația Tășuleasa Social în urmă cu trei ani, prin care se dorește amenajarea unui traseu turistic care să traverseze România de la Putna în Bucovina, trecând prin Transilvania până la Drobeta Turnu-Severin. Județul Caraș-Severin va avea cel mai lung traseu din țară, fiind practic dublă față de cel din Bistrița-Năsăud, județul din care a pornit totul, după cum a subliniat Alin Ușeriu, unul dintre inițiatorii proiectului, prezent astăzi la Reșița, unde a asistat la descărcarea celor 31 de borne care vor fi amplasate pe raza municipiului de pe Bârzava:

„Pentru noi, acesta este unul din cele mai importante momente de la Via Transilvanica. Predatul acestor străjeri care vor sta pe marginea traseului nostru este cel mai important lucru, este ca și cum se pune etichetă pe vinurile vechi sau ca și cum se face căsătoria și cununia civilă în aceeași zi . Caraș-Severin este cel mai lung județ de pe Via Transilvanica și este dublu față de județul unde a fost inițiat acest proiect, în Bistrița-Năsăud. Deci, de la Tășuleasa Social și până aici vor fi 1.000 de km.

Aceste borne sunt de 230 de km fiecare, sunt din andezit, din materialul cel mai tare care poate fi sculptat. 40 de sculptori au lucrat mult ca să putem să predăm aceste borne, 256 de piese de andezit. În 24 iulie sper să lansăm la Gărâna acest minunat proiect, un proiect absolut remarcabil, care pune comunitățile laolaltă. Este drumul care unește și asta mă bucură foarte mult. Spre exemplu, într-o singură zi, alaltăieri, doar în județul Suceava erau 200 de oameni porniți pe Via Transilvanica”, a explicat Alin Ușeriu, care a ținut să le mulțumească primarului Reșiței, Ioan Popa și președintelui CJ Caraș-Severin, Romeo Dunca, cei doi punând umărul la realizarea proiectului, prin achiziționarea unor kilometri din tronson, altfel spus prin oferirea, alături de alți privați, a sprijinului financiar necesar pentru amenajarea tronsonului.

Primăria Reșița se va implica și ea în proiect, prin amplasarea pe raza municipiului a celor 31 de borne ce revin orașului. „Tot ceea ce înseamnă teritoriu gestionat de Reșița va fi pus în practică de colegii mei de la Patrimoniu. Suntem gata să ajutăm și alte UAT-uri care întâmpină probleme în a pune aceste borne. Dacă vor fi probleme de infrastructură poate că ne va ajuta și Romeo Dunca să mai punem câte una cu elicopterul. Sper să nu fie cazul, pentru că traseul e făcut de așa manieră încât să fie parcurs de oricine, nu trebuie să fie sportivi de performanță. Îi mulțumesc prințului Nicolae, lui Alin, lui Tibi, pentru încrederea pe care mi-au acordat-o și pentru faptul că au acceptat să lungim un pic traseul prin Banatul de Munte, pentru că fără să facem o apologie pro domo, noi avem o zonă extrem de frumoasă și merită văzută de cei care parcurg această distanță.

Noi, la Reșița, primim traseul venind de pe Brebu Nou-Gărâna, coboră pe vechiul drum al pemilor, pe care veneau la oraș cu cartofii, bureții de fag și așa mai departe, deci vine la Valea Bârzavei, cotește pe lângă lacul Secu, prin dreapta în zona de gestiune a Târnovei, coboară în Marginea, după care traseul se duce spre peștera Comarnic, spre Anina, pe vechiul traseu de cale ferată, urmând să urce din nou în spatele Semenicului și să coboare în zona Prigor”, a precizat primarul Ioan Popa.

La rândul său, Romeo Dunca s-a arătat încântat de progresia proiectului și a dat asigurări, că la fel cum a pus la dispoziție camioane de la Dunca Expediții pentru aducerea bornelor în județ, nu se va da în lături nici de la transportul acestora cu elicopterul, în cazul în care acest lucru va fi necesar.

„Dezvoltarea turistică a județului este singura șansă reală de a schimba ceva. Pierderea cascadei Bigăr poate fi imediat înlocuită cu accesarea altor locații de interes, frumoase și mă bucur că am reușit să participăm efectiv la proiect. Mă gândesc la Ineleț, cum o să ajungă bornele acolo și cu siguranță va trebuie să le duc eu, dar este o bucurie când reușești să faci ceva. Via Transilvanica va fi o reușită a județului, o reușită a Românie și a celor care au avut curajul să gândească ceva ce nu exista la noi”, a precizat Romeo Dunca.

21 de localități din Caraș-Severin vor fi străbătute de Via Transilvanica: Băuțar, Bolvașnița, Bozovici, Brebu Nou, Buchin, Caransebeș, Carașova, Cornereva, Glimboca, Iablanița, Lăpușnicel, Marga, Mehadia, Oțelu Roșu, Obreja, Prigor, Reșița, Târnova, Turnu Ruieni, Văliug și Zăvoi.

O bornă cu totul specială va fi amplasată la Văliug. Este vorba de o bornă pe care a fost sculptată imaginea regelui Mihai și care va fi amplasată în apropiere de Vila Klaus, acolo unde fostul monarh român a petrecut un an de școală. Borna a fost dezvelită astăzi la Reșița, în prezența principelui Nicolae, ambasador al proiectului Via Transilvanica. Aflat pentru a doua oară în Caraș-Severin, principele a amintit și el de potențialul turistic al zonei, potențial care va fi fără îndoială pus în valoare prin intermediului acestui proiect: „Prin Via Transilvanica cred că această zonă, care merită să fie pusă în valoare, se va dezvolta foarte repede.  Este un proiect foarte drag mie, cred că este cel mai bun proiect din momentul de față din domeniul turismului din România, proiect care poate promova România într-o lumină frumoasă. Prin Via Transilvanica ne putem redescoperi rădăcinile. Am vurt să fac parte din acest proiect pentru că cred în România, cred în ceea ce face Tășuleasa Social, cred în ceea ce fac Tibi și Alin Ușeriu”.

După amplasarea bornelor din Caraș-Severin, inițiatorii proiectului își vor îndrepta atenția spre județul Hunedoara, iar anul viitor spre Alba, unde speră să fie punctul terminus al Viei Transilvanica.

Karina TINCUL 

Primarul Ioan Popa și Romeo Dunca, candidatul propus de PNL pentru președinția Consiliului Județean s-au aventurat pe traseul fostei căi ferate uzinale Anina-Reșița, o zonă care în viziunea edilului poate deveni o atracție pentru împătimiții de drumeții și cicloturism.

În acest sens, au fost făcute demersurile necesare pentru a crea mai multe astfel de trasee prin care să fie legate toate obiectivele din zonă.

„Am făcut un periplu cu bicicletele electrice Văliug – Vila Claus – păstrăvărie – Cantonul Bârzăvița unde se splitează – drumul spre stânga merge spre izvoarele Nera-Coșava, unde se află cea mai veche pădure de fag din Europa, noi am luat-o la dreapta spre Anina, ne-am desprins la un moment dat de drumul care duce la Anina, am coborât la acel faimos arbore sequoia pe care îl avem în Parcul Național, după aceea am ajuns la Peștera Comarnic, am vizitat peștera Comarnic, am vorbit despre 1,5 km care poate fi vizitat, despre faptul că nu este pus în valoare Parcul Național și nu avem soluții, despre faptul că am solicitat CJ, a doua oară, să ne dea drumul pe Reșița-Comarnic-Anina ca să-l luăm în administrare și să scriem un proiect de cicloturism pe el împreună cu cei de la Parcul Științific (Parcul Național), ne-am întors de acolo și am ieșit la Cantonul de la cuptoare și de acolo am venit cu bicicletele până la Văliug, 49 de km făcuți în 3 ore și puțin, după ploaia torențială.

Am mai văzut tronsoane din calea ferată Reșița-Anina, terasamentul fostei căi ferate uzinale, pe care dacă mă ajută Dumnezeu o introducem în acest proiect, pe acolo pot merge familii cu copii cu bicicletele și pe celălalt traseu îl facem pentru cei care sunt puțin mai dinamici. Sunt frumuseți atât de multe pe care am vrut să le împărtășesc și cu Romeo pentru că el știe mai mult zona de nord a județului decât zona asta centrală și de sud și împreună cu Cătălin Gavrilă am stat de vorbă și am convenit să facem câteva bucle și niște trasee de cicloturism în județ”, a declarat primarul Popa.

Excursia celor doi, Dunca și Popa, alături de tinerii de la Bike Attack  s-a întins pe o distanță de aproape 50 de km prin frumusețile naturale ale județului.

„Pe mine acum mai puțin mă interesează politica, nici nu încerc să înțeleg chiar tot fenomenul ăsta politic, eu vreau mai degrabă să cunosc județul, să văd problemele, să văd ce se întâmplă, acesta este focusul meu, nu mă întrebați de politică, nu mă întrebați de mișcările politice pe care le fac responsabilii acestui partid, nu mă interesează acum și nu mă focusez pe ele, eu mă focusez pe ce mă interesează, ce există aici și unde s-ar putea îmbunătății prin prezența mea în varianta în care voi câștiga aceste alegeri”, a declarat Romeo Dunca.

Lorena POENARU

Trenulețul mult așteptat de locuitori, dar mai ales de turiștii care în perioada de izolare își exprimau pe rețelele de socializare nerăbdarea de a ajunge în stațiunea de pe Valea Cernei, și-a început călătoriile.

Deși primarul stațiunii, Cristian Miclău, declarase că mijlocul de transport de agrement va fi pus în funcțiune după 15 iunie, odată cu relaxarea altor măsuri ce țin de pandemie, iată că administrația locală nu a mai așteptat această dată, spre bucuria copiilor care au profitat din plin de prima zi cu trenulețul prin Băile Herculane. După ce postul de șofer scos la concurs a fost ocupat, trenulețul și-a făcut apariția pe străzile stațiunii.

„Astăzi, la prima călătorie cu trenulețul, pe lângă turiștii, prezenți pe traseu, numeroșii copii au fost cei mai încântați pasageri!”, a declarat sâmbătă edilul Cristian Miclău.

Proiectul privind introducerea unui mijloc de transport în stațiune a fost implementat anul trecut când o firmă privată a câștigat licența pentru a efectua serviciul de transport cu trenulețul pe un traseu bine stabilit în Băile Herculane, traseul fiind: zona de hoteluri – UGSR- 7 Izvoare și retur.

„E un transportator privat, noi am făcut demersurile pentru a aduce trenulețul în stațiune și turiștii să se bucure de călătorie cu un astfel de mijloc de agrement”, a declarat primarul Cristian Miclău.

Și s-au bucurat, dovada fiind faptul că trenulețul a fost plin cu călători de toate vârstele, dar mai ales cu copii.

Așadar, de acum turiștii vor putea ajunge la 7 Izvoare cu trenulețul.

Lorena POENARU

Soarele s-a transformat, de aproape două luni, din cel mai bun prieten al bronzului perfect și al plimbărilor în aer liber, în cel mai mare dușman. Țara fierbe, iar pentru bănățeni drumul spre mare e mult prea lung. Noroc că natura a dat din belșug canioane și văi muntoase, numai bune de ascuns în fața caniculei.

Variantele sunt multe, dar cei mai mulți cărășeni, și nu numai, care vor să scape de asfaltul topit din orașe, ajung mereu și mereu pe aceleași rute. Cum drumul spre obiective ca și Cascada Bigăr e deja bătătorit, iar canicula din oraș e înlocuită cu înghesuială în loc de relaxare, sunt mulți care caută locuri cât mai izolate și răcoroase, care totuși să le pună inima în gât cu frumusețea lor.

Descrierea de mai sus este îndeplinită perfect de Cheile Gârliștei din Caraș-Severin. Printre cele mai sălbatice din țară, cheile se ascund bine între Anina și localitatea Gârliște. Trebuie făcut slalom printre abundența de verdeață, dar după perdelele de pomi și crengi, cine caută cu atenție, dă cu ochii de peisaje fantastice.

Cheile Gârliștei se întind pe o suprafață de 9 kilometri și au o altitudine maximă de 690 de metri. Traseul începe fie de la ieșirea din Anina, terminandu-se cu aproximativ 1 kilometru înainte de a intra în satul Gârliște, fie invers, în funcție de preferințe.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157654262076293″]

Având porțiuni foarte sălbatice, cu pereți calcaroși acoperiți cu vegetație ce se ridică chiar din apa pârâului, Cheile Gârliștei impresionează prin versanții calcaroși abrupți, dar și prin turnurile și hornurile calcaroase.

Pe alocuri, pereții calcaroși se strâng, se înalţă şi se împodobesc cu turnuri şi găuri de peşteri, iar apa formează cascade zgomotoase şi răcoritoare. De asemenea, arcadele și tunelurile tăiate prin miezul stâncilor împodobesc peisajul, iar ochiurile învolburate de apă îi vor ademeni pe călători să-și arunce rucsacii într-un colț de umbră și să se bălăcească în apa rece ca gheața.

Traseul e lejer, dar sunt și porțiuni unde un singur lanț te ține deasupra apei, asta pentru ca iubitorii de senzații tari să nu se plictisească prea tare. Turiștii trebuie să urmeze punctul roșu pentru a nu se abate de la traseu, dar e greu să te pierzi având în vedere că minunatele chei șerpuiesc de-o parte și de alta a apei, astfel că pașii călătorului vor fi mereu la doar câțiva metri de cursul râului.

Drumul merge practic pe vechiul terasament de cale ferată forestieră, care lega mai demult Anina de satul Gârlişte, direct prin chei.

Pentru mers domol, cheile pot fi parcurse în mai puțin de trei ore și jumătate, dar timpul va deveni neinteresant în marea de versanți abrupți și calcaroși care-ți taie răsuflarea și te fac să nu mai vrei să pui piciorul în civilizație.

Ca și „must see” pe harta oricărui drumeț care pornește spre Cheile Gârliștei trebuie trecute câteva obiective ce nu trebuie ratate. Printre acestea se numără Cleantul Cerbilor , la baza căruia se găsesc căteva peșteri, Peștera Galațiului, sau Peștera cu Apă, aceasta fiind cea mai lungă peșteră din chei.

Alexandra JURCA

Foto: Turism in Anina, Florin Jarcu, Mihai Bala, Iosif Chiran, Dragos Balteanu