Subprefectul județului Caraș-Severin, Andrei Plujar este de părere că a sosit timpul transparenței la nivelul bugetelor administrative iar în acest context îndeamnă la acțiuni care să eficientizeze aparatul administrațiilor locale la nivelul județului.

„Județul Caraș-Severin beneficiază de un număr maxim de 2928 de posturi potrivit pct. 1 din Anexa la OUG nr. 63/2010, 124 de posturi pentru serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor, 190 de posturi pentru poliția comunitară și paza obiectivelor de interes județean, 35 de posturi pentru șofer microbuze/autobuze școlare, precum și de 257 de posturi pentru implementarea proiectelor de finanțare din fonduri externe nerambursabile și 84 de posturi adăugate postimplementare pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile”, declară Andrei Plujar.

Pentru a evidenția cele afirmate, subprefectul județului vine și cu exemplificări concrete:

„Primăria Brebu Nou, o primărie cu 285 de locuitori, beneficiază de 10 posturi și 3 posturi pentru implementarea de proiecte de finanțare prin fonduri externe;

- Primăria Caransebeș, primărie care conform portalului ADR Vest are 2 proiecte de finanțare depuse și respinse, beneficiază în organigramă de 191 de posturi, 8 pentru implementare fonduri externe nerambursabile și 2 post-implementare;

- Primăria Armeniș are un număr de 5 posturi pentru implementare de proiecte de finanțare din fonduri externe nerambursabile și un număr total de 21 de angajați, cu o populație de 2293 de locuitori;

- Primăria Berzasca, 5 posturi pentru implementare de proiecte de finanțare din fonduri externe nerambursabile, 22 de posturi potrivit pct. 1 din Anexa la OUG nr. 63/2010, 3 posturi pentru serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor”.

Pe această cale Andrei Plujar face un apel public către UAT-urile din județ, ținând cont că există premise reale de dezvoltare a localităților din Caraș-Severin prin accesarea de fonduri externe, să informeze populația și opinia publică:

„1. Câți angajați care se ocupă de implementare fonduri externe nerambursabile au? Câți angajați pentru proiecte posti-mplentare?

2. Câte proiecte se derulează la nivelul UAT-ului?

3. Consideră că folosesc la maxim potențialul de dezvoltare pe care îl au la dispoziție?

4. Cu ce probleme se confruntă?

De-a lungul timpului toți politicienii au declarat că sunt pentru eficientizarea sistemului bugetar, astfel încât acesta să devină performant și să răspundă intereselor directe ale cetățeanului. A venit momentul ca aceste declarații să se regăsească în acțiuni menite să transparentizeze și să eficientizeze aparatul administrației locale la nivelul județului Caraș-Severin”, concluzionează subprefectul județului, Andrei Plujar.

Lorena POENARU

Europarlamentarul Victor Negrescu solicită în plenul Parlamentului European ca programele din viitorul buget european să înceapă cât mai rapid și transparență privind realizarea planurilor naționale de relansare economică. Domnia sa  a luat cuvântul în plenul Parlamentului European pentru a solicita ca viitoarele programe de finanțare europeană să înceapă cât mai repede, iar statele membre, printre care și România, să nu mai piardă oportunitatea de a folosi aceste resurse pentru propria relansare economică, făcând astfel referire la perioada 2015-2016, când guvernul tehnocrat nu a reușit să atragă bani europeni. Eurodeputatul a atras atenția că România are nevoie urgentă de bani europeni în contextul în care actualul guvern este incapabil să gestioneze criza provocată de pandemia COVID-19.

“Familia noastră politică va lupta în continuare pentru o relansare economică sustenabilă și un răspuns eficient la noile provocări ridicate de pandemie și de evoluțiile tehnologice. Este central ca aceste resurse financiare să ajungă cât mai repede la beneficiari, iar programele să înceapă în cel mai scurt timp, în toate statele membre. În România, resursele europene reprezintă soluția pentru relansarea economică în contextul unei guvernări incapabile să gestioneze adecvat criza actuală. Pentru asta, trebuie să evităm întârzierile și să ne asigurăm că banii europeni vor fi cheltuiți în mod transparent ca urmare a consultărilor realizate cu partenerii sociali și societatea civilă din fiecare stat membru”, a atras atenția Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European.

Prin această solicitare eurodeputatul român a susținut criticile vehemente adresate de societatea civilă și partenerii sociali din țară la adresa Guvernului României privind absența consultărilor referitoare la planul național de relansare și reziliență.  Chiar la începutul săptămânii, europarlamentarul a atras atenția că în raportul aprobat de Parlamentul European se solicită clar realizarea transparentă a acestor consultări menționând, la momentul respectiv, faptul că în documentul menționat au fost aprobate amendamentele sale prin care se recomandă alocarea a 10% pentru educație și a 2% pentru sectorul cultural și creativ.

“Parlamentul European a obținut un acord istoric privind viitorul buget european. 1,8 trilioane de euro, incluzând și planul de relansare economică, pentru prioritățile cetățenilor europeni. Grupul nostru politic a solicitat și a obținut:

- triplarea bugetului pentru programul pentru sănătate

- creșterea fondurilor pentru educație și tineret cu 2,2 miliarde de euro

- creșterea bugetului pentru cercetare cu 4 miliarde de euro

- și creșteri similare pentru programele în domeniul culturii, digitalizării, infrastructurii, agriculturii și antreprenoriatului”, a explicat europarlamentarul social democrat cifrele noului acord negociat de instituțiile europene.

Pentru euro-deputatul român, aprobarea viitorului buget european și a planului de relansare economică este doar primul pas. Acesta consideră că este important acum să ne asigurăm că resursele vor ajunge la beneficiari, dar și că noile reguli stabilite, precum crearea resurselor proprii, normele privind statul de drept și cheltuirea transparentă a banilor europeni, respectiv faptul că împrumuturile sau posibila creștere a contribuției la bugetul european sunt gestionate în mod adecvat pentru România.

Sursă foto: agerpres

Dan AGACHE

Prefectura Caraș-Severin nu respectă transparența cerută la nivelul instituţiilor publice, susține Alianța pentru o România Curată. Motivul: instituția nu ar fi făcut public un raport al activității pe anul trecut. Reprezentanții Prefecturii neagă însă această acuzație, afirmând că, dimpotrivă, instituția cărășeană a mizat întotdeauna pe transparență și disponibilitate. 

Alianţa pentru o Românie Curată a iniţiat un proiect de monitorizare a respectării transparenţei la nivelul instituţiilor publice. A fost luată drept reper publicarea rapoartelor de activitate pe anul 2013, care conform legii trebuiau publicate până cel târziu în luna martie a acestui an. ”Aceste rapoarte sunt instrumente utile prin care cetăţenii pot evalua activitatea instituţiilor publice, deoarece conţin obiectivele ce trebuiau atinse, indici de perfomanţă, cu prezentarea gradului de realizare a acestora; programele desfăşurate, raportarea cheltuielilor”, menționează cei de la Alianţa pentru o Românie Curată. Rapoartele pot fi publicate pe site-urile oficiale ale instituţiilor sau pot fi puse la dispoziţie oricărui cetăţean, în urma unei solicitări. Conform Alianței pentru o Românie Curată, Prefectura Caraș-Severin s-ar număra printre instituțiile care nici nu a publicat raportul și nici nu a răspuns solicitării adresate de reprezentanții Alianței de a transmite raportul în format electronic.

Reprezentanții Prefecturii Caraș-Severin susțin însă că lucrurile nu stau deloc așa. Conform purtătorului de cuvânt al instituției, Mihaela Badea, raportul a fost publicat încă din luna ianuarie. În plus, la Prefectură nu s-a primit nici o solicitare din partea Alianței pentru o Românie Curată, afirmă Mihaela Badea.

”Alianţa pentru o Românie Curată a iniţiat un proiect de monitorizare a respectării transparenţei la nivelul instituţiilor publice, un demers de apreciat. România Curată susţine că a adresat cereri către instituţii pentru ca acestea să transmită rapoartele anuale de activitate pe anul 2013, însă la Instituţia Prefectului nu a ajuns o astfel de solicitare, care, cu siguranţă, nu ar fi rămas fără răspuns. Atât în relaţia cu mass-media, cât şi cu cetăţenii care ni se adresează pe probleme care ţin de competenţa noastră, Instituţia Prefectului a mizat întotdeauna pe transparenţă şi disponibilitate. În legătură cu raportul de activitate pe anul anterior, acesta poate fi consultat cu uşurinţă pe site-ul instituţiei, www.prefcs.ro, unde a fost postat încă din luna ianuarie 2014, la câteva zile după ce a fost prezentat de către domnul prefect în cadru oficial, în şedinţa de bilanţ. De asemenea, tot pe site pot fi analizate la secţiunea Informaţii, Situaţia plăţilor pe 2013, Bugetul actualizat pe 2014, Programul anual al achiziţiilor publice 2014 şi Centralizatorul achiziţiilor şi investiţiilor 2013, precum şi declaraţiile de avere şi interese ale tuturor angajaţilor”, a declarat pentru Reper 24, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Caraș-Severin.

Karina TINCUL

A.J.O.F.M. Caraş-Severin, în sprijinul şomerilor

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă – Caraş Severin vine în întâmpinarea şomerilor prin proiectul „SMART – Servicii, Măsuri Active, Re/insertie, Transparenta”, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 .

Obiectivul acestui proiect îl reprezintă creşterea calităţii, eficienţei şi transparenţei serviciilor de măsuri active de combatere a şomajului prin optimizarea fluxului de informaţii furnizate de Serviciul Public de Ocupare.

 Purtătorul de cuvânt al AJOFM CS, Carla Goagă, ne-a oferit mai multe detalii despre modalitatea derulării proiectului, partenerii implicaţi şi facilităţile pe care le presupune acesta:

 Aşa cum amintea şi purtătorul de cuvînt al AJOFM, Carla Goagă, valoarea totală a proiectului depăşeşte 6 milioane de lei.

 Alte detalii despre derularea proiectului pot fi obţinute de la Liliana Linţa – manager de proiect, la telefonul 0255/212160 sau pe e-mail la adresa ajofm@cs.anofm.ro.

Sergiu TABAN