Lucrările la linia electrică de 400 kV care leagă Reșița de Pancevo au ajuns la final, investiția de peste 80 de milioane de lei fiind inaugurată aseară la km 8, pe drumul ce leagă Reşiţa de Caransebeş. Autoritățile din Caraș-Severin au fost reprezentate la ceremonie de subprefectul Cătălin Hogea, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu și city managerul Reșiței, Paul Vasile.

Investiția este în valoare de 81,5 milioane de lei, realizată integral  de companii românești, de la proiectant la executant și consultant!

LEA 400 kV Reşiţa – Pancevo este proiectată de Institutul de Studii şi Proiectări Energetice, iar lucrările au fost executate de ELECTROMONTAJ SA, având ca subcontractori: EMFOR Montaj SA, TERRASOND SRL, ICEMENERG SA, Politehnica București, ARC VISION SRL. Consultantul proiectului a fost ROENG T.E.C. De asemenea, proiectul a beneficiat de suportul susținut și de implicarea tuturor autorităților locale din județul Caraș-Severin și din județul Timiș, după cum afirma Directorul Sucursalei Transelectrica din Timișoara, Luca Iacobici, cel care a fost amfitrionul inaugurării de la Km 8, în apropiere de municipiul Reșița.

LEA 400 kV Reșița-Pancevo este un proiect de interes comun, parte din “Mid Continental East Corridor”, iar unul dintre rolurile sale principale este acela de a întări sistemul electroenergetic național și pe cel sud-est european. Realizarea liniei electrice de 400 kV Reșița-Pancevo va permite eliminarea congestiilor majore în zona celor doua sisteme electroenergetice, românesc și sârbesc, precum și creșterea capacității de transfer între România și Serbia și în toată zona de sud-est a Europei. Prin realizarea acestei investiții, România își va atinge ținta europeană obligatorie de interconectivitate de 10% pentru anul 2020.

„Aș vrea să vă asigur că efortul investițional al Companiei va continua într-un ritm susținut în perioada următoare. Suntem încurajați de faptul că, așa cum arată statistica în ceea ce privește economia din România, în 2017 profitul în segmentul cu capital românesc este de 1,9 ori mai mare decât în cel al segmentului cu capital străin. Credem cu putere că putem face progrese și mai importante“, a declarat Gheorghe Olteanu, președintele Consiliului de Supraveghere al CNTEE Transelectrica SA.

La rândul său, Directorul General Executiv al Transelectrica, Adrian Constantin Rusu, a subliniat faptul că realizarea LEA 400 kV de interconexiune Reșița-Pancevo este doar o primă parte a unei serii de investiții ale Companiei. „Este foarte important de spus că realizarea LEA Reșița-Pancevo este o etapă cu ștafetă. În toate sucursalele Companiei există un efort investițional susținut. Urmează proiecte la fel de mari și de importante: tocmai a fost deblocat proiectul LEA Oradea-Bekescsaba; avem în lucru LEA Gutinaș-Smârdan; acum câteva săptămâni am semnat contractul de finanțare cu Comisia Europeană pentru LEA Cernavodă-Stâlpu. Avem în față proiecte provocatoare și cel puțin la fel de importante ca linia Reșița-Pancevo. Transelectrica este o companie cu o capacitate extraordinară, cu o resursa umană excepțională pe care ne propunem să o valorificăm și să transformăm această companie strategică la nivel național într-un fanion al energeticii românești“, a declarat Adrian Constantin Rusu, Directorul General Executiv al Transelectrica.

„Acest proiect este inclus în lista proiectelor de interes comun, european. Face parte din coridorul european Nord-Sud, respectiv face legătura între Europa de Sud şi Europa Centrală. În acest grup de proiecte, pe lângă linia Reşiţa – Pancevo, avem întreg axul Banat, unde este vorba de o nouă legătură la 400 kV, de la Porţile de Fier, Anina, Reşiţa, Timişoara Săcălaz, Arad, inclusiv staţiile de pe parcursul acestei linii, ceea ce înseamnă că avem, în continuare, noi provocări şi proiecte deosebit de importante şi de dificile”, a precizat directorul Direcţiei de Investiţii din Transelectrica, Florentina Răducanu.

Pe teritoriul României, linia electrică traversează 11 localităţi din judeţul Caraş-Severin: Reşiţa, Ezeriş, Lupac, Dognecea, Goruia, Ticvaniu Mare, Berlişte, Ciudanoviţa, Grădinari, Vărădia şi Vrani, punctul de trecere a frontierei fiind localitatea Iam. Linia Electrică Aeriană de 400 kV Reşiţa – Pancevo are o lungime pe teritoriul României de 63 de kilometri şi un număr de 206 stâlpi.

Conform specialiștilor companiei Transelectrica, beneficiarul investiției, prin realizarea proiectului crește siguranţa în funcţionare a reţelei în zona de Sud-Est a Europei, iar sistemul din România funcţionează de acum interconectat şi cu celelalte pieţe din Europa.

„Felicit întreaga echipă pentru efortul depus şi aşteptăm cu interes şi următoarea investiţie, respectiv, linia electrică dintre Porţile de Fier şi Reşiţa, care va continua spre judeţele Timiş şi Arad”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Silviu Hurduzeu.

Felicitări pentru realizarea proiectului a transmis și city managerul municipiului Reșița Paul Vasile, care a precizat că deși România și Serbia nu sunt legate de nicio autostradă, de acum înainte putem spune că sunt legate de o autostradă electrică.
[slickr-flickr search=”sets” set=”72157691103836180″]

Karina TINCUL

Reprezentanții Primăriei Ezeriș și ai Asociației Județene de Fotbal Caraș-Severin anunțau în urmă cu peste un an de zile intenția de a ridica o bază sportivă multifuncțională în valoare de aproape 1 milion de euro și care ar fi transformat practic comuna în polul de atracție al sportului cărășean. Între timp proiectul, care ar fi urmat să fie derulat pe fonduri europene, a picat. Din cauza partenerilor sârbi, care erau liderii de proiect, susține primarul Ioan Rusu.

„Proiectul putem spune că a picat, datorită faptului că prietenii noștri dragi, sârbii, nu s-au mișcat așa de repede cât trebuia să obținem finanțarea. Ei au fost liderii de proiect, și se pare că s-a pierdut ocazia să îl finanțăm prin acest parteneriat transfrontalier”, a explicat edilul.

Ioan Rusu îi asigură însă pe cetățenii din Ezeriș că vor avea o bază sportivă în comună, chiar dacă aceasta nu se va ridica la dimensiunile celei avute în vedere în proiectul transfrontalier.

„Proiectul se va mai transforma, adică va rămâne stadionul, va rămâne tribuna, rămân acele vestiare pentru arbitrii și jucători, dar se va renunța la așa zisa bază, unde era vorba de cazare, sală de forță, cantină și alte cele. Probabil că investiția era totuși prea mare pentru o comună de nivelul Ezerișului, cu 1.300 de locuitori. Dar terenul de fotbal cu nocturnă, tribună și vestiare în vom face în anii următori”, afirmă primarul.

Rusu și-a făcut deja și calculele: va avea bani pentru realizarea proiectului odată ce va primi banii de la Transelectrica, după ce compania de electricitate va expropria o suprafață de 3-4 hectare din pădurea și pășunea comunală ce aparțin Ezerișului pentru realizarea unei linii de înaltă tensiune, în perioada 2018-2019.

Karina TINCUL

Județul Caraș-Severin are șansa de a deține un patrimoniu natural extrem de valoros, pe raza județului aflându-se nu mai puțin de 4 parcuri naționale și un parc natural, care se întind pe o suprafață de peste 175.000 de hectare. Această bogăție este însă din ce în ce mai amenințată, pe de o parte de tăierile ilegale și pe de altă parte de așa-numitul avans al civilizației, care aduce cu sine construirea de linii de înaltă tensiune, de autostrăzi sau de micro-hidrocentrale. Toate pe raza acestor suprafețe protejate. 

Aproximativ 4 km de pădure de pe raza Parcurilor Naționale Cheile Nerei – Beușnița și Semenic – Cheile Carașului urmează să fie distruse în perioada următoare pentru realizarea unei linii de înaltă tensiune care va lega România de Pancevo. Asta în ciuda cererilor înaintate de ecologiști de a se folosi o variantă ocolitoare, care să treacă prin mijlocul celor două parcuri. Paradoxal, conform reprezentanților Romsilva s-a ales punerea la pământ a 4km de arii protejate pentru a se distrugere pădurile limitrofe acestor parcuri.

Prezent recent la Reșița, Mihai Dragoș, șeful serviciului arii protejate din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor și-a expus punctul de vedere cu privire la acest subiect: „În cazul Transelectrica prefer să traversez sau să sacrific dacă vreți 4 km dintr-o pădure, prin traversarea acelei linii prin zona tampon a celor două parcuri, parcă 700 de metri în Parcul Semenic și vreo 4 km în Cheile Nerei. Varianta propusă de unele ONG-uri era să ocolească acele parcuri și să am o pierdere de peste 20 de km de pădure limitrofă acelor parcuri. Din punctul meu de vedere atât pădurea din afara parcurilor cât și cea din zonă tampon este foarte asemănătoare din punct de vedere al structurii și al elementelor de biodiversitate ce le conțin. Prin urmare sacrificiul făcut pe 4 km, chiar dacă aceștia se regăsesc în cele două parcuri este mult mai mic decât să sacrifice 20 de km de pădure care nu este cu aproape nimic diferită față de pădurea din zona tampon a celor două parcuri”.

Conform informațiilor, proiectul liniei electrice de înaltă tensiune care va lega România de Serbia, va necesita o investiţie de 157,5 milioane de lei. Acesta va avea o lungime de 63 de kilometri, va avea dublu circuit şi va include un număr de 206 stâlpi. Proiectul face parte din strategia Transelectrica de creştere a capacităţii de interconectare a sistemului energetic românesc cu cel al ţărilor vecine.

Controverse a stârnit și proiectul dela Drumului National 66A, cunoscut și ca drumul lui Băsescu, deoarece amenajarea acestei căi de acces care ar urma să facă legătura între Câmpu lu Neag și Băile Herculane a început pe vremea când fostul președinte al României era ministru al Transporturilor. Motivul – viitorul drum național traversează 2 parcuri naționale: Retezat și Domogled – Valea Cernei, urmând să distrugă, conform ecologiștilor, ultima pădure intactă din Europa. Activiștii de mediu au deschis și un proces pentru a împiedica construirea drumului, proces care a ajuns până la Înalta Curte de Casație și Justiție, o sentință urmând să fie dată în perioada următoare.

Ecosistemul din aceste parcuri este pus în pericol și de construirea microhidrocentralelor. Un exemplu concret în acest sens a fost oferit recent în cadrul unei întâlniri organizate la Reșița, de WWF, de președintele Clubului Montan Caransebeș, Cornel Galescu: „În această perioadă când se topește zăpada la munte și când debitul de apă ar trebui să fie simțitor crescut pe afluenții Sebeșului, din zona protejată sit natura 2000 și mă refer aici la Craiu și la Cuntu, debitul apei este redus simțitor, adică aproape că nu se mai vede”. Ecologiștii au atras în mai multe rânduri atenția asupra acestei probleme din Munții Țarcu, problemă care persistă deja de mai mulți ani, după ce în zonă au fost construite 5 microhidrocentrale.

Karina TINCUL