Transportul de mare tonaj ar fi de vină pentru defecțiunile apărute pe DJ 572, între DN 58B și Fizeș, susțin reprezentanții Direcției de Drumuri Județene Caraș-Severin. Clarificarea celor de la DDJ vine după ce în mediul online au fost făcute publice mai multe fotografii cu o porțiune de drum făcută franjuri, la doar câteva săptămâni după executarea unor lucrări de reparație.

„Motivul apariției defecțiunilor pe tronsonul cuprins între DN 58B – Fizeș al drumului județean DJ 572 după executarea lucrărilor din această vară  nu îl constituie proasta execuție, așa cum se vehiculează în spațiul public, ci transportul de mare tonaj. Acestea nu au cuprins lucrări care să conducă la creșterea capacității portante a drumului  (capacitate portantă = tonaj maxim admis fără a produce deformări ale structurii rutiere).  Sectorul de drum la care facem referire a făcut obiectul unui contract de  lucrări de reparații și întreținere ce a vizat turnarea unui strat de asfalt de 6 cm grosime peste stratul de piatră existent în structura rutieră, fără a se interveni la stratul de fundație al drumului  sau asupra grosimii straturilor componente în structura rutieră. Astfel s-a urmărit îmbunătățirea condițiilor de trafic pentru cetățenii din zonă în limita fondurilor disponibile”, se arată în comunicatul transmis de Mădălina Cotoc, purtătorul de cuvânt al DDJ Caraș-Severin.

Aceasta precizează că i s-a solicitat constructorului remedierea defecțiunilor apărute, lucrarea fiind în perioadă de garanție.

Pe de altă parte, suntem informați că reprezentanții DDJ au efectuat zilele acestea controale pe DJ 572 și au aplicat sancțiuni pentru depășirea masei maxime autorizate (tonaj).

„Pe această cale rugăm operatorii care activează în domeniul transportului să respecte masa maximă autorizată înscrisă pe certificatele de înmatriculare ale autoutilitarelor cu care efectuează transportul și să-și depună documentațiile pentru obținerea autorizației de transport la  sediul instituției noastre. În continuare vom efectua verificări ale respectării tonajului, atât pe DJ 572 cât și pe celelalte drumuri județene.

Nu avem intenția de a pune piedici desfășurării proiectelor aflate în derulare, așa cum se vehiculează în spațiul public, ci ne dorim respectarea legislației în vigoare astfel încât cetățenii să nu aibă de suferit”, se mai arată în comunicatul transmis de Direcția de Drumuri.

Karina TINCUL

Primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, a anunțat că intenționează să scoată traficul greu în afara orașului. Edilul a precizat că a fost deja identificat terenul pe care s-ar putea realiza un drum destinat mașinilor cu tonaj mare, în special celor care transportă fier vechi. Conform edilului, zilnic, pe străzile Reșiței sunt transportate sute de tone de fier vechi. Principala piedică în planurile edilului o constituie faptul că viitorul drum ar traversa o parte a grădinilor date în chirie reșițenilor, acesta fiind de altfel și unul din motivele pentru care Popa a propus suspendarea contractelor de închiriere pentru acest tip de terenuri.

„Lucrăm acum la un studiu de fezabilitate cu doamna Ani Mircea, de la Km 8, de la staţia de înalte, să venim până la fostul aglomerator, 5 km, cu un drum de clasă IV, adică un drum pe care să se poată face trafic greu şi care să fie folosit de camioanele cu fier vechi. Reţineţi, 1.000 de tone de fier se cară pe zi prin Reşiţa, rutier, preponderent spre combinat şi traversează tot oraşul.

Ei, această mie de tone dorim să nu o mai aducem pe Calea Caransebeşului, să facă sens giratoriu şi să meargă, vis-a-vis de Liceul Traian Vuia, la fierul vechi, aşa cum îl ştie toată lumea, şi să mutăm acel operator în zona Ţerova şi atunci vine pe acest drum de cinci km până acolo şi de acolo, până la TMK, se duc prin spatele haldei de zgură. Şi, practic, degrevăm circulaţia în oraş de camioanele astea pe care le vedeţi toată ziua. Este un drum similar cu cel de la Km 8, care va avea o bază de zgură din halda pe care o mai degrevăm şi va fi un drum de şapte metri, cu un trotuar pe o parte”, a explicat edilul.

Realizarea acestui drum, precum și a altor proiecte de dezvoltare a orașului, au stat la baza solicitării primarului Popa către consilierii locali de a suspenda pentru moment, cel puțin, prelungire a contractelor de închiriere a grădinilor din extravilanul și intravilanul orașului. Primarul a susținut că respectivele terenuri, pe care mulți cetățeni și-au construit deja tot felul de cocioabe pun serioase probleme în proiectele de dezvoltare ale orașului și în plus ar strica și estetica zonei.

Karina TINCUL 

Drumul principal din Soceni, care dădea serioase bătăi de cap localnicilor dar și șoferilor care străbăteau localitatea, a fost într-un final modernizat. Aproape 350.000 de lei au fost investiți în reabilitarea drumului, după ce acesta a fost distrus de traficul greu. 

Primarul comunei Ezeriș, Ioan Rusu, și-a arătat în nenumărate rânduri nemulțumirea față de faptul că zeci de tiruri și camioane încărcate cu lemn trec zilnic prin Soceni, distrugând drumul care fusese realizat din fonduri europene. Problema pare într-un final rezolvată, după îndelungi tărăgănări fiind instalate în zonă indicatoare de restricție de tonaj.

„S-au pus indicatoare de restricție de tonaj și într-un final se pare că se înțelege faptul că aceste drumuri sau străzi comunale nu sunt nici forestiere, nici drumuri care să suporte tranzitul de mărfuri sau traficul greu”, e explicat pentru Reper 24, primarul Ioan Rusu.

Conform edilului, pentru modernizarea drumului, în lungime de un km și jumătate și o lățime de 4 metri jumate, s-a investit suma de 346.500 de lei, fără TVA, recepția lucrărilor având loc săptămâna aceasta. Banii au fost alocați parțial de la bugetul local și parțial de la Consiliul Județean, a mai precizat edilul. Conform lui Rusu, în prezent drumul care străbate Soceniul și ajunge până la Târnova, este modernizat aproape în totalitate, cu excepția a aproximativ 400 de metri care urmează a fi reabilitați în această toamnă.

Karina TINCUL

Sesizările cu privire la starea dezastruoasă în care se află foarte multe drumuri județene continuă să curgă la Consiliul Județean. Ilie Iova promite că repară, în măsura posibilităților, și că va pune piciorul în prag în ceea ce-i privește pe vinovați i care aduc carosabilul în starea deplorabilă în care se află.

La cea mai recentă ședință administrativă, Ilie Iova, vicepreședintele Consiliului Județean a menționat că cea mai mare problemă este traficul greu pe drumurile județene, activități desfășurate de diferite societăți comerciale sau de producție.

Cu mașini grele care circulă periodic, este inevitabil ca suprafața carosabilă să nu sufere distrugeri masive, pentru care, într-un final, tot Consiliul Județean se face responsabil . În aceste condiții, conducerea județului a anunțat că se vor lua măsuri, iar firmele care desfășoară transporturi periodice cu gabarit depășit vor fi nevoite să contribuie pentru refacerea drumurilor stricate.

„Vom reface în măsura în care posibilitățile financiare ne permit, și cele meteo. Facem tot ce ne stă în putință pentru ca pe acele drumuri cu probleme, pentru care avem permanent sesizări  reale, să încercăm să intervenim cât mai repede cu putință”, menționează vicepreședintele Consiliului Județean.

Pentru zona Forotic-Comorâște, acolo unde starea carosabilului a ajuns sub orice critică, s-a luat legătura inclusiv cu conducerea Direcției de Drumuri Naționale pentru a convinge firmele care lucrează în zonă să contribuie la refacerea carosabilului.

De asemenea, pe tronsonul Fârliug-Valea Pai, acolo unde Apele Române au intervenit cu o serie de lucrări pe pârâul Pogăniș, se încearcă stabilirea unui protocol prin care drumul să fie refăcut cu materialele firmelor subcontractate de Apele Române și cu forța de muncă din partea Consiliului Județean.

„Am discutat și cu domnul director de la Direcția de Drumuri Naționale pentru zona Forotic să ne sprijine. Sunt probleme în care anumite firme desfășoară activități cu mașini grele și distrug aceste drumuri.

Am discutat pe zona Forotic-Comorîște ca domnul director să ia legătura cu cei care fac aceste activități pentru a repara, cu sprijinul nostru, ceea ce strică. Încerăm și cu cei de ala Apele Române să luăm legătura pentru zona Fârliug-Valea Pai, acolo unde au fost făcute lucrările de regularizare a părâului de la Pogăniș. Acolo s-a lucrat cu autobasculante grele pe drumurile noastre. Încercăm un protocol prin care dânși să ne sprijine cu materiale și noi, prin firmele cu care avem contract, să facem manopera”, a explicat Ilie Iova.

Alexandra JURCA

Primăria Municipiului Reşița a revenit recent cu o adresă la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara în vederea analizării posibilităţii de a realiza o variantă ocolitoare a municipiului, asta după nenumăratele intervenții în acest sens înregistrate deja până acum.

Centura ar devia traficul greu și ar salva asfaltul reșițean de tonele și agitația care îl străbat zilnic. Cu toate acestea, ideea nu pare să se apropie prea tare de concretizare și asta pentru că Primăria Reşiţa a solicitat deja în nenumărate rânduri Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara să întreprindă demersuri pentru realizarea inelului de centură, însă instituţia nu a dispus de fonduri pentru execuţia acestor lucrări.

Un proiect de deviere a traficului greu există totuși propus la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara.

„Menţionăm că propunerea Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara nu include şi intersecţia cu DN 58 (adiacent staţiei trafo) şi drumul vechi al Ţerovei, cu ieşire la fosta Uzină Cocso-Chimică, urmând drumul de centură actual cu posibilitatea de legătură cu strada Scoruşului, care ar soluţiona problema devierii traficului greu din municipiu”, explică autoritățile locale.

Alexandra JURCA