Colocviile Internaționale „Nedeia – Banatul Viu la 2020”, ediția a VI-a, se vor desfășura anul acesta în mediul online, în 27 și 28 noiembrie.

Organizatorii evenimentului sunt Consiliul Județean Caraș-Severin și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin.

Deschiderea Colocviilor Internaționale ale revistei „Nedeia – Banatul Viu la 2020“, ediția a VI-a, are loc în 27 noiembrie la ora 17:00 pe MEET și debutează cu cuvântul organizatorilor:

–       Romeo DUNCA – președinte, Consiliul Județean Caraș-Severin

–       Ovidiu RĂDOI – vicepreședinte, Consiliul Județean Caraș-Severin

–       Dan STAN – vicepreședinte, Consiliul Județean Caraș-Severin

Alte alocuțiuni vor fi susținute de:

–       Dan Radosav, manager Muzeul Satului Bănățean Timișoara

–       dr. Diana Dicusari, director general Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Chișinău, Republica Moldova

–       dr. Dacian Rancu – manager Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș

–       ist.Flavius Bozu, manager Muzeul Banatului Montan Reșița

Tema Colocviilor Internaționale ale revistei „Nedeia – Banatul Viu la 2020“ este anul acesta „Cultura tradițională – provocări contemporane“ și va fi regăsită în prezentările participanților:

1. dr. Maria Frențiu, Caransebeș – „Povestea unui cuvânt“
2. Mihaela Popescu, președinte Asociația „Agora for Life“, Gent, Belgia – „Suntem ceea ce iubim“
3. conf.dr. Gheorghe Secheșan,Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Regele Mihai I“ Timișoara, Facultatea de Agricultură – „Pomul sacru“
4. drd. Iudit Călinescu,Timișoara/Ungaria – „Gastronomie tradițională la românii din Ungaria“
5. dr. Diana Mihuț, Universitatea de Vest Timișoara – „Provocarea unei cercetări: proiectul FOODie“
6. dr.lect.univ. Tamara Macovei, Chișinău, Republica Moldova – „Portul popular basarabean – tradiție și valorificare“
7. dr. Dumitru Jompan, Marga/Caraș-Severin – „Va veni oare o vreme când vom gusta «aromata băutură de aur» a folclorului muzical autentic?“
8. Daniela Marchetti, dir. Revista „Arte“, poetă, eseistă San Daniele, Udine, Friuli-Venezia-Giulia, Italia – „Etnoistorie și clivaje etnologice contemporane, la interferența conservării tradițiilor populare din Friuli (Italia) și civilizația tradițională din Banatul Românesc“
9. Dan Radosav, manager Muzeul Satului Bănățean Timișoara – „Tezaurul lumii, deci și cel românesc, se regăsește exclusiv în zona tradițională“
10. Borco Ilin, Muzeul Satului Bănățean Timișoara – „Muzeul Satului Bănățean pe timp de pandemie“
11. dr. Andrei Milin, Muzeul Satului Bănățean Timișoara – „Sfânta Paraschiva și Sfântul Mihail, icoană pe sticlă bănățeană din colecția Muzeului Satului Bănățean Timișoara“
12. dr. Adrian Deheleanu, Muzeul Național al Banatului Timișoara – „Crearea fondului de artă bisericească românească veche de către Ioachim Miloia“ (1928-1940)
13. dr. Cătălin Balaci, Muzeul Satului Bănățean Timișoara – „Tipuri de gospodării tradiționale în satul Becicherecul Mic“
14. etnolog drd. Smaranda Mureșan, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud – „Ceterașii din Șieuț (județul Bistrița-Năsăud) și rolul lor în cadrul jocului satului“
15. Vasile Bogdan, Timișoara – „Arheologie folclorică. Din experiența recuperării unor manuscise inedite“
16. lect. univ. dr. Maria Șpan, Universitatea „Lucian Blaga“ Sibiu – „Îmbrăcămintea mireselor din Gura Râului (jud. Sibiu) – evoluție în timp“
17. dr. Iosif Badescu, Reșița – „Nunta almăjană de ieri și azi“
18. prof. Adela Schindler, Colegiul Național „Mircea Eliade“ Reșița – „Despre cultura tradițională în școala de azi“

Cea de-a 2-a zi a evenimentului cultural îi va aduce pe participați online de la ora 11:00, pe MEET. Participanții sunt din diferite zone ale județului li zonele geografice naționale, dar și din afara țării, unii dintre ei participând în premieră.

1. dr. Ionel Bota, Oravița – „Tradiții ale poporalului între conceptul de arhaitate și falsele «mituri» ale civilizației post-industriale“
2. conf. dr. Mihaela Bucin, Ungaria – „Povestiri despre crucea de granit. Un moment neobișnuit de la Cenadul Unguresc“
3. Carmen Neumann, muzeograf/Ana Șoșoi, muzeograf – Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș – „Armonia vocilor, armonie socială și solidaritate națională“
4. Florina Fara, muzeograf, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș – „Aspecte ale nunții tradiționale din localitatea Valea Timișului“
5. conf. dr. Florina-Maria Băcilă, Universitatea de Vest Timișoara – „Cultura tradițională și importanța publicațiilor de profil“
6. prof.dr. Maria Hadiji, Muzeul Satului Bănățean Timișoara/MSB, șef secție expozițională MSB – „Valențe vechi și noi ale Muzeului Etnografic în contextul fenomenului de globalizare“
7. dr. etnolog Maria Mândroane,Muzeul Satului Bănățean Timișoara – „Descântece“
8. dr. Mircea Cîmpeanu, Cluj-Napoca – „Horitul-horile și horitorii din Transilvnia“
9. drd. Mărioara Sfera, Vârșeț, Serbia – „Punți culturale între Banatul Istoric și Transilvania“
10. Grigore Sâmboan, Cluj-Napoca – „Dragostea și căsătoria în lumea satului; de la dorința tinerilor la învoiala părinților“
11. dr.ing. Iacob Voia, Slatina Nera/Caraș-Severin – „Tradiții și inovare – gânduri în vremea societății și cunoașterii“
12. dr. Ana Hamat, Muzeul Banatului Montan Reșița și dr. Adrian Georgescu, Muzeul Național de Arheologie și Istorie Constanța: „Satul bănățean între provocarea modernității și conservatorism. Studiu de caz: comuna Coronini“
13. Marius Matei, muzeograf, Muzeul Satului Bănățean Timișoara – „Arhitectura satului bănățean“
14. dr. Eufrozina Greoneanț, Vârșeț, Serbia – „Fotografia ca păstrătoare a tradiției. Studiu de caz: localitatea Nicolinț din Banatul Sârbesc“
15. Adriana Weimer, scriitor, Biblioteca Municipală Lugoj – „Eminescu și Blaga, între tradiție și modernitate“
16. dr. Valentina Fiștea-Homescu,Colegiul Național „Diaconovici-Tietz“, prof. Oana Goian, Școala Gimanzială nr. 8 Reșița – „Repere identitare în procesul educațional actual“
17. ist. Minodora Damian, Muzeul Banatului Montan Reșița – „Programul serbărilor aniversare ale Marii Uniri în Caransebeșul interbelic“.

Lorena POENARU

O acțiune mai specială a campaniei „Mâinile bucuriei” s-a desfășurat în sâmbăta dinaintea Paștilor prin cele 50 de pachete de sărbătoare ce au ajuns pe mesele oamenilor care nu își permit o masă tradițională în aceste zile. Pachetele sunt specifice sărbătorii Paștelui, și conțin ouă roșii, cozonac, drob, sarmale, ciorbă, ca cei mai puțin norocoși dintre reșițeni să simtă că e sărbătoare.

„Campania a început de fapt sub formă de ajutor la cumpărături pentru vârstnicii Reșiței pentru a-i proteja în această perioadă, dar de mai bine de două săptămâni ne-am axat pe a oferi o masă caldă, zilnic, unui segment de aproximativ 50 de beneficiari, în mare parte bătrâni peste 65 de ani, da sunt și câteva familii cu mulți copii, precum și persoane care nu au neapărat peste 65 de ani însă au diverse probleme de sănătate. Sunt familii și bătrâni care stau pur și simplu în acest prânz. Să ne gândim ce ar însemna dacă nu am putea să facem asta! Să nu poți să-i duci o mâncare, este un meniu din care el mănâncă toată ziua! E o situație dramatică și cred că după criză aceste situații se vor înmulți! E momentul ca cei care încă mai au bani, mai au rezerve, să demonstreze că le pasă!”, este mesajul părintele Mihai Ciucur, coordonatorul Centrului de Tineret Moniom și al campaniei.

Pe lângă masa caldă pentru Paști au fost oferite și pachete cu alimente, toate fiind donații, dar și 50 de pahare cu paști sfințite la Biserica din Moniom.

„Eu am sfințit toate pachetele care s-au dus și pe cele de astăzi, pentru că m-am gândit, unii dintre ei chiar au cerut, au nevoie și de binecuvântare, de sprijin duhovnicesc și mi-au cerut apă sfințită, alții au cerut slujbă, alții au cerut paști, eu personal nu am putut să merg decât la o mică parte dintre beneficiari.

Unora cred că le e teamă în această perioadă și au văzut prezența preotului și ca pe o măsură de a se liniști sufletește, dar cred că a fost și nevoia de a simți într-un fel sărbătoarea Paștelui, nemaiputând să meargă la biserică, asta ar fi pentru ei ca o mângâiere sufletească”, a relatat pr. Mihai Ciucur.

Despre o parte dintre beneficiari, voluntarii de la ATOR au aflat de la Primărie, adică persoane singure, fără aparținători, iar o bună parte sunt solicitanți care au apelat numerele de telefon ale campaniei și care au sunat fie pentru ajutor la cumpărături, fie pentru diverse nevoi fiind mai apoi introduși în baza de date a voluntarilor pentru sprijin mai îndelungat.

„Noi am ajutat acești oameni, pe unii dintre ei cam de o lună de zile, zi de zi, pe alții mai de puțin timp, dar ajutorul nostru și al Bisericii a venit pentru că e important pentru noi ca acești oameni să simtă că e sărbătoare și un meniu de genul acesta pentru o persoană care stă în această mâncare, pentru că sunt bătrâni care stau în prânzul acesta, am vrut să le transmită purtarea mea de grijă ca preot și a bisericii față de ei și prin paharul de Paști și prin mâncarea binecuvântată de Paști”, a spus părintele Ciucur.

Partea bună este că această campanie nu se oprește aici, pentru că de multe ori astfel de campanii se desfășoară în preajma sărbătorilor, când toată lumea încearcă să fie bună, iar după ce trec zilele de sărbătoare se uită de cei în nevoi.

„Noi ne propunem ca mai o lună și jumătate să le ducem zilnic mâncare. E important de știut că toate acestea se fac din donații, oamenii donează în contul asociației Centrul de Tineret Moniom, fie de exemplu a venit cineva pentru o pomană și a dat bani și am cumpărat meniuri. A funcționat foarte bine. Eu cred că vom găsii soluții să le asigurăm acestor oameni o masă caldă pe mai departe.

Avem și familii cu mulți copii, sunt oameni care au rămas fără venituri pentru că s-au închis granițele, nu s-au mai putut duce la lucru și nu mai au bani.

Problemele bătrânilor care sunt beneficiarii noștri, erau și înainte, nu acum s-au trezit ei bolnavi și săraci, doar că acum s-au acutizat foarte mult, pentru că acum nici nu mai ies să își cumpere mâncare. Cei care o duceau rău o duc și mai rău, chiar foarte rău, cei care încă se mai descurcau, acum o duc rău, cei care o duceau bine sunt la limită, totul s-a dus în jos”, a declarat părintele Mihai Ciucur.

Un alt aspect pozitiv și îmbucurător este acela că această perioadă a scos la lumină solidaritatea oamenilor, care au contribuit fiecare cu ce a putut.

„Vreau să amintesc și aportul partenerilor noștri care s-au implicat, unii chiar zi de zi, cum sunt cei de la Liga Studenților, cei de la Casa de Cultură a Studenților, Guerrilla Motors- care sunt foarte atenți, pentru că nu e ușor lucru să ai câteva adrese și să duci mâncare, pe timpul lor, cu mașina lor, cu resursele lor. Vreau să îi amintesc și pe cei de la Pizzeria Florio care sunt și implicați ca voluntari la noi, au făcut și curierat, sunt mai mult decât un furnizor de hrană, cu ei avem un parteneriat”, a precizat preotul Mihai Ciucur.

Acest proiect mare, în care sunt implicați cel puțin 40 de voluntari a ajuns la o valoare totală de 9.000 de lei, pe toată campania. Deși valoarea nu este una spectaculoasă, beneficiile ei sunt considerabile avându-se în vedere implicarea oamenilor care arată că le pasă și faptul că hrana ajunge zi de zi la cei în nevoi, nu doar de sărbători, De la începutul campaniei au fost distribuite 585 de prânzuri oferite oamenilor nevoiași de către ATOR Banatul de Munte și partenerii lor.

Elena FRANȚ

La Reșița se colindă în suflete, în case, pe scenă și mai ales în „Casa” Pruncului a cărui naștere o așteptăm cu toții în această perioadă, să ne umple sufletele de pace și bucurie.

În ajunul sfintelor sărbători de iarnă, recitalul de colinde „Sus, la poarta Raiului“, susținut de îndrăgiții și cunoscuții folcloriști, Ramona și Petrică Vița (membri ai Ansamblului „Semenicul“ al CJCPCT C-S) este un dar cultural menit să aducă bucuria Nașterii Mântuitorului dar și să evidențieze spiritul creștin-ortodox al celor ce trăiesc în Banatul Montan.

Toți cei care îi îndrăgesc pe marii artiști ai Banatului și vor să-și mângâie sufletele cu colinde autentice sunt așteptați în data de 22 decembrie 2019, ora 12.00, la Biserica „Schimbarea la Față“ din Reșița-Govândari unde va avea loc un recital extraordinar de colinde tradiționale românești.

Elena FRANȚ