Topul celor mai buni sportivi cărășeni ai anului 2019 se pare că dă ceva dureri de cap celor de la Direcția Județeană pentru Sport Caraș-Severin. Directorul Cătălin Hogea a convocat o conferință de presă în cadrul căreia și-a pus practic cenușă în cap și a recunoscut că topul sportivilor prezentat anterior nu ar fi reflectat întru totul realitatea, nefiind luate în seamă o serie de rezultate.

„Din cauza unor erori au survenit anumite modificări în clasamentul final. Aș vrea să spun de la bun început că este o greșeală pe care noi ca Direcție, ne-o asumăm, pentru că nu am regăsit toate rezultatele sportivilor. Atunci când le-am luat pe toate să le analizăm, să le punem cap la cap, din păcate am omis anumite rezultate care noi nu le-am regăsit, dar discutând cu directorii de cluburi am solicitat să ni se retransmită datele, le-am pus cap la cap și într-adevăr au fost anumite rezultate pe care noi le-am omis. Îmi pare rău pentru această greșeală, dar mă bucur că pot să o remediez și să dăm în sfârșit clasamentul final cu cei mai buni sportivi ai anului 2019”, a declarat fostul subprefect Cătălin Hogea.

Iată topul celor mai buni sportivi și antrenori din Caraș-Severin, în anul 2019:

CLASAMENT TOP SPORT 2019

1. Clasament sportivi:

TOP ANTRENORI:

LOC 1 – Octavian MĂZĂRAN  – CSM Univ.Reșița – atletism

LOC 2 – Gheorghe ARDELEANU –  CS Universitatea Reşiţa – atletism

LOC 3 – Adrian DACICA– CSM  Reșița – lupte

TOP ECHIPE SPORTURI INDIVIDUALE:

1. Echipa CSM  Reșița  – CN  – 20 km marș seniori ( Cocioran Marius, Narcis Mihăilă și Balog Atila)
2. Echipa CSU  Reșița  – CN 20 km marș seniori U 23(Pleşu Ionuţ, Rădoi Remus, Poliţă Samuel)
3. Echipa CSM Reșița lupte pe echipe (Stanciu Robert, Strafeciuc Alex, Ungureanu Darius, Gafton Florin, Roman Cosmin, Radu Gabriel, Stegaru Sabin, Orbu Cristian, Szabo Iulian, Cristi Păun)

Premiul  ,,Speranță  Olimpică”:

Denis Popescu   – înot – CSS Reşiţa

Bogdan Cărăvan – înot – CSS Reşiţa

Erwin Schmelas – înot – CSS Reșița

Daniela Bereanu    –  CSM Reșița  – tenis

Dragoș Mone – CSM Reşiţa – tenis

Sofia Perneu   – gim. ritmică  – CSS Reșița

Daliana Făgăraș – gimnastică ritmică – CSS Reșița

Larisa Trebuian – gimnastică ritmică – CSS Reșița

Alexandru Puiu – gimnastică – CSS Reșița

Florin Gafton   – lupte  – CSS Reșița.

Premierea, pentru început una onorifică, va avea loc în perioada următoare. Directorul Cătălin Hogea a mai precizat că va încerca să obțină și o sumă de bani pentru ca efortul sportivilor și antrenorilor să fie răsplătit și din punct de vedere financiar, urmând să înainteze un proiect în acest sens către Consiliul Județean Caraș-Severin.

Karina TINCUL

Activitatea societății Velocity din Reșița, cel mai mare producător de biciclete din România, continuă, deși patronul acesteia, Adrian Chebuțiu, a fost condamnat recent la cinci ani de închisoare cu executare. Reprezentanții firmei se mândresc în aceste zile cu faptul că societatea a fost inclusă în Topul Național al Firmelor, ediția XXIII, 2016, clasamentul celor mai performante companii din ţară, realizat şi dat recent publicităţii de către Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

Astfel, compania cunoscută prin intermediul brandului reșițean VeloCity – Fabrica de biciclete, s-a clasat pe Locul 2, în categoria Industrie, secţiunea Întreprinderi mijlocii, domeniul Fabricarea de biciclete şi vehicule pentru invalizi.

Prezența NextCity SA în acest clasament, considerat de către CCIR drept „barometru al performanțelor în afaceri“, se datorează practic performanţelor individuale şi colective ale celor 280 de angajaţi care compun, în medie, echipa reşiţeană, informează Walter Fleck, purtător de cuvânt al companiei.

Aceste performanţe se regăsesc în cele aproape 2,4 milioane de biciclete „Made in Romania“ asamblate la Reşiţa, de care se bucură tot atâția copii, tineri şi adulţi de pretutindeni, urmare a parteneriatului încheiat în noiembrie 2008 cu Decathlon, cel mai mare retailer de articole sportive din Europa.

În prezent, compania continuă să facă angăjări pentru completarea echipei VeloCity – Fabrica de Biciclete, pentru susţinerea un plan de producţie în cadrul căruia şi-a propus să consemneze, la finele anului 2017, asamblarea bicicletei cu numărul 3.000.000.

Alexandra JURCA

Reșița se află pe locul doi în totul orașelor care au pierdut cei mai mulți locuitori în ultimii 25 de ani.

Aproape 50 de orașe și municipii din România au pierdut peste 20% din locuitori în perioada 1990 -2012, după cum arată o statistică anexată de Guvern unui proiect de lege privind reclasificarea localităților din România.

Pe primul loc în topul localităților care au înregistrat o scădere dramatică a numărului de locuitori este Brașovul, cu peste 76 de mii de locuitori mai puțin, urmat de Reșița, a cărei populație a scăzut cu circa 30.000, o cifră alarmantă cauzată probabil de regresul constant al municipiului.

Imediat după Reșița, pe listă se regăsește Mediaș, de unde au plecat peste 23 de mii de locuitori și Hunedoara, mai săracă cu 22 de mii de cetățeni.

Lista a fost întocmită de Guvernul României și a vizat acele localități care au înregistrat scăderi accentuate de populație, dar și acele comune sau chiar orașe care au în structura lor localități cu populația sub 100 de locuitori. Pentru acestea din urmă, soluția ar fi unificarea administrativă la inițiativa autorităților locale și ca urmare a voinței exprimate prin referendum local de către populație.

Comunele vizate trebuie să respecte anumite dotări și indicatori prevăzuți de lege până la sfârșitul anului 2025 dacă vor să își păstreze statutul actual. Altfel, începând din data de 1 ianuarie 2026, aceste localități vor fi unificate cu altele învecinate, la inițiativa Guvernului.

Diana RADU

Există o discrepanță majoră la nivel național atunci când vine vorba despre prețurile la care comercianții scot pe piețele auto mașinile la mâna a doua.

În timp ce partea de vest a țării își permite să bage mâna în buzunar pentru un astfel de autoturism, în partea de est prețurile sunt cât se poate de piperate. Bucureștiul, Argeșul și Galațiul conduc astfel detașat în topul celor mai scumpe mașini, astfel că un bucureștean nu are nicio șansă de a coborî sub 5.200 de lei atunci când negociază prețul unui autoturism second-hand.

De cealaltă parte a baricadei, în partea de vest a țării, prețurile medii nu depășesc cu mult 3500 de lei. Cărășenii și locuitorii din Mehedinți sunt cei mai privilegiați, și asta pentru că prețul mediu al unei mașini la mâna a doua scoase la vânzare în unul dintre cele două județe se încadrează în jurul sumei de 2.900 de lei, valoare cu mult mai mică decât restul zonelor țării.

Astfel, 2.919 lei este prețul mediu al unei mașini second-hand pusă în vânzare în Caraș-Severin, 2.835 lei este suma pe care o scoate Mehedințiul pentru un astfel de autoturism și 3.237 este valoarea medie a unei mașini în Arad.

Același studiu, prezentat de economica.net, arată și că în ciuda prețurilor joase la mașini, cărășenii nu sunt avantajați atunci când vine vorba despre vârsta mașinilor second-hand pe care le găsesc de cumpărat la ei în județ.

Caraș-Severinul se află în fruntea judeţelor cu cea mai mare vârstă a maşinilor puse la vânzare (15,2 ani), urmat de Mehedinţi (15 ani), Bucureşti (cu 12,2 ani), Argeş (cu 12,3 ani) şi Galaţi (cu 12,6 ani).
Alexandra JURCA

Un studiu realizat recent de revista Forbes vine să contrazică realitatea care i-a convins pe reșițeni că orașul lor se transformă încet în sat. Chiar dacă există o platformă industrială amenajată corespunzător, investitorii nu se înghesuie, însă Forbes vede potențialul dincolo de realitatea din teren și plasează Reșița în primele 20 de orașe, din cele 40 analizate.

Studiul face referire la cele mai potrivite orașe pentru afaceri. Fie că se referă la așezarea geografică, fie la potențialul natural sau industrial al zonei, topul scoate în evidență cele mai prielnice 40 de localități românești în care, cu puțină perseverență, investitorii și-ar putea deschide afaceri înfloritoare.

„Ierarhia a fost realizată pe baza a zece criterii, fiecare dintre ele având o pondere de 10% în stabilirea clasamentului final: PIB-ul regional, PIB-ul pe cap de locuitor, câștigul salarial mediu net, șomajul, investițiile străine în perioada 1991-2014, infrastructura rutieră, infrastructura feroviară, numărul întreprinderilor active, stocul de locuințe și facilitățile educaționale cu impact în piața muncii (școli profesionale, universități).

Ediția specială „Cele mai bune orașe pentru afaceri” își propune, în afară de a arăta dinamica atractivității celor mai mari orașe din România, să analizeze care sunt punctele slabe și punctele forte ale fiecărei reședințe de județ, având în vedere că peste jumătate din populația României trăiește la oraș. Ne propunem să identificăm și care sunt căile sustenabile de dezvoltare a orașelor din România, care, pe lângă creșterea economiilor locale, vor aduce și creșterea calității vieții”, explică reprezentanții revistei Forbes în analiza realizată.

Surprinzător, sau nu, topul nu este deschis de București, considerat un oraș izolat din perspectiva infrastructurii de legătură cu piețele din Uniunea Europeană. Capitala Banatului, mai exact Timișoara, este cea care ocupă prima poziție în top.

O urmează Bucureștiul, Clujul, Constanța, Oradea și Brașovul. Reșița nu se regăsește decât pe locul 18, un loc respectabil, având în vedere că se află totuși în prima jumătate a topului, mult mai bine cotată pe harta potențialului de investiții decât Deva, Satu Mare, Tulcea sau Târgu Jiu.

„Orașul este unul dintre cele mai vechi centre industriale din România, cu activități în special în domeniul metalurgiei, are toate atuurile pentru a se număra printre cele mai bune orașe pentru afaceri. La nivelul județului Caraș-Severin există 130 de zăcăminte omologate, din care 64 de cărbuni, 50 de substanțe nemetalifere și roci utile (marmura de Rușchița provine din această zonă) și șase de ape industriale, termominerale și plate.

La acestea se adaugă și potențialul agricol și forestier, precum și cel turistic. Reșița beneficiază și de un parc indutrial, Zina Industrială Valea Țerovei, în suprafață de 26,2 hectare. În perioada 1991-2013, județul Caraș Severin a atras un număr de 1.587 de societăți comerciale cu aport străin la capital au subscris un capital social de aproape 156 de milioane de euro”, au mai menționat reprezentanții Forbes în studiul lor.

TOPUL celor mai bune orașe pentru afaceri arată în felul următor:

1: Timișoara

2: București

3: Cluj-Napoca

4: Constanța

5: Oradea

6: Brașov

 7: Arad

8: Pitești

9: Tîrgu Mureș

10: Iași

11: Ploiești

12: Suceava

13: Sibiu

14: Bacău

15: Craiova

16: Baia Mare

17: Alba Iulia

18: Reșița

19: Galați

20: Târgu Jiu

21: Călărași

22: Deva

23: Târgoviște

24: Tulcea

25: Satu Mare

26: Râmnicu Vâlcea

27: Slatina

28: Miercurea Ciuc

29: Bistrița

30: Giurgiu

31: Piatra Neamț

32: Buzău

33: Brăila

34: Slobozia

35: Drobeta Turnu-Severin

36: Zalău

37: Focșani

38: Botoșani

39: Sfântu Gheorghe

40: Alexandria

Alexandra JURCA

Foto: Facebook Resita Banat

Nivelul elevilor cărășeni la învățătură este dezolant, cel puțin pe listele cu rezultatele la evaluarea națională și, mai nou, cele cu rezulatele la admiterea la licee. O singură elevă a reușit performanța de a intra cu media 10 curat la unul dintre liceele cărășene.

Absolvenții claselor a VIII-a au aflat ieri unde și dacă vor studia mai departe în următorii patru ani. Cele mai multe dintre licee au lăsat și anul acesta garda jos și au acceptat în programul lor de studiu până și elevi care au avut o medie totală de puțin peste nota 2.

Mai exact, din totalul de 1844 de candidați pentru unul dintre locurile la liceu, 238 nu au reușit să obțină nici măcar o notă decentă de 5 la media finală de admitere.

Liceele de la coada listei, acolo unde ultima medie de admitere a fost cea mai mică din județ sunt Liceul Tehnologic Iosif Coriolan Buracu din Prigor, acolo unde s-a intrat și cu media de doar 2,37, Liceul Tehnologic Decebal din Caransebeș unde ultima medie a fost de 2,41, și Liceul Tehnologic Clisura Dunării din Moldova Nouă, cu cea mai mică medie de 2,44.

Nici liceele teoretice nu au scăpat de lista rușinii. La Liceul Teoretic Eftimie Murgu din Bozovici, de exemplu, elevii au fost admiși și cu medii de doar 2,74, pe specializarea Matematică-Informatică.

De asemenea, la Liceul Hercules din Băile Herculane, viitorii filologi vor fi liceeni chiar dacă nu au reușit să obțină la admitere decât o rușinoasă notă de 3,16.

De cealaltă parte a baricadei se află o singură medie de admitere de 10, obținută de o elevă de la Școala Gimnazială Nr. 2 din Reșița. Aceasta a intrat cu notă maximă la Colegiul Traian Lalescu din Reșița, pe specializarea Matematică-Informatică.

Cinste județului au mai făcut și alți zece elevi cărășeni, care au reușit performanța de a obține o medie finală de peste 9,90. Dintre aceștia, șase au ales să studieze în următorii patru ani tot la Colegiul Traian Lalescu.

Lista primelor zece licee și specializări la care s-a intrat cu cele mai mari medii arată în felul următor:

COLEGIUL NAŢIONAL „TRAIAN LALESCU“ REŞIŢA, specializarea Matematică-Informatică – ultima medie 9,41

COLEGIUL NAŢIONAL „TRAIAN LALESCU“ REŞIŢA, specializarea Științe ale Naturii – ultima medie 9,23

LICEUL TEORETIC „TRAIAN VUIA“ REŞIŢA, specializarea Matematică-Informatică- ultima medie 8,93

COLEGIUL NAŢIONAL „TRAIAN LALESCU“ REŞIŢA, specializarea Filologie – ultima medie 8,58

LICEUL TEORETIC „TRAIAN VUIA“ REŞIŢA, specializarea Științe ale Naturii – ultima medie  8,55

LICEUL TEHNOLOGIC “CLISURA DUNARII” MOLDOVA NOUĂ, specializarea Matematică-Informatică – ultima medie 8,36

LICEUL BĂNĂŢEAN OŢELU ROŞU, specializarea Matematică-Informatică – ultima medie 8,23

COLEGIUL NAŢIONAL “TRAIAN DODA” CARANSEBEŞ, specializarea Matematică-Informatică – ultima medie 8,22

LICEUL TEORETIC „TRAIAN VUIA“ REŞIŢA, specializarea Filologie – ultima medie 8,17

COLEGIUL NAŢIONAL “TRAIAN DODA” CARANSEBEŞ, specializarea Filologie – ultima medie 8,12

Alexandra JURCA

Foto: adevarul.ro

Cu cămările burdușite de zacuscă, dulcețuri și legume, cărășenii par să prefere stilul rudimentar de viață. Cel puțin asta reiese dintr-un top realizat de Ziarul Financiar. Nu numai că bate vântul prin restaurantele cărășene, dar acestea nici nu rezistă foarte mult pe piață.

În afara zonelor turistice, acolo unde românii dau năvala în cea mai mare parte a anului pentru a degusta câte o bunătate bănățeană, Caraș-Severinul nu abundă în restaurante. Acest lucru nu reprezintă chiar o lipsă, și asta pentru că studiile arată că mentalitatea și buzunarele cărășenilor nu se mulează deloc cu o cină luxoasă la un restaurant.

După cum se știe deja, Bucureștiul este cea mai puternică piaţă de restaurante din România. La o distanță destul de mare, dar venind puternic din urmă, recuperează și judeţele Cluj, Constanţa, Braşov şi Timiş, acestea având însă o piață a restaurantelor și de șase, până la nouă ori mai mică decât cea a Bucureștiului. Acest top a fost raportat la cifra de afaceri totală a firmelor din domeniu.

Situația pe anul 2013 arată astfel:

La polul opus se găsește și Caraș-Severinul, pierdut printre județele Ialomița, Sălaj și Călărași, cu încasări de până la 100 mai mici decât cele din capitală. Potrvit Ziarului Financiar, această situație se datorează în primul rând faptului că aceste județe se încadrează printre cele mai sărace la nivel național, cu rata șomajului ridicată, salarii la limita mediei naționale, și o mentalitate încă rămasă în urmă.

„Trebuie să recunosc că este greu să te menții, așa cum este greu să menții un orar bine stabilit pe ușă. Sunt multe zile, mai ales în timpul săptămânii, când putem număra clienții pe degete și ne întrebăm dacă se merită să mai deschidem mâine sau nu. Avem noroc cu zilele de weekend, atunci când văd că oamenii încep să prefere să se destindă la o masă în oraș decât să stea în fața aragazului. Dar nici aici nu puteam garantă că avem ca și clienți foarte mulți cetățeni ai stațiunii, pentru că vin și mulți turiști din alte colțuri ale țării”, a explicat unul dintre proprietarii de restaurante din Băile Herculane.

Cărășenii nu servesc cu plăcere nici produsele fast food

Chiar dacă lipsa deschiderii față de ieșirea la restaurant poate fi interpretată ca un aspect negativ al mentalității cărășene, faptul că județul nu salivează după produsele fast food nu poate fi decât lăudabil.

Marile companii de fast food nu au îndrăznit încă să de apropie de Caraș-Severin, reticent în cea mai mare parte la astfel de produse, iar cărășenii par să nu bată cu tacâmurile în masă după astfel de ,,specialități”.

Potrivit România Liberă, bucureștenii sunt cei care, atunci când nu mănâncă la restaurant, se îndoapă cu shaworma și kebab. Excluzând micile „bucătării” de fast food de cartier, în capitală există aproape 100 de localuri de astfel de produse, sub branduri recunoscute internațional.

Nici Constanța, Clujul, Argeșul, Brașovul, Timișul, și alte 16 județe nu se dezic de locurile fruntașe ocupate pe podiumul degustătorilor de fast food.

Alexandra JURCA

O treime din alimentele produse se irosește la nivel mondial, mai exact de trei ori hrana necesară pentru întreaga populație a globului. Potrivit celor mai recente estimări, în perioada 2006 – 2012, risipa alimentară la nivel european s-a dublat, acest fenomen crescând tot mai mult, de la an la an. România se clasează în top zece țări care nu au remușcări atunci când satură tomberoanele de mâncare rămasă neatinsă.

Pe locul nouă la nivelul Uniunii Europene, acolo unde se aruncă 89 de milioane de tone de alimente pe an, România se clasează în top cu  2,55 la sută din totalul risipei, cu foarte puțin în urma Marii Britanii, cu 16,12 procente, Germania cu 11,63 la sută și Olanda  cu 10,59 la sută.

În asemenea condiții, directorului general al Direcţiei Generale Industrie Alimentară, Viorel Morărescu, susține că România trebuie să înceapă chiar din acest an să reducă risipa alimentară, dar pentru asta este nevoie de o strategie foarte bine pusă la punct.

Chiar și Parlamentului European a decis în data de 9 ianuarie 2012, ca până în anul 2020, la nivel european, fenomenul risipei alimentare să fie redus cu 50 la sută.

Care sunt principiile pe care se va axa strategia?

Viitoarea strategie de reducere a risipei alimentare urmărește punerea în aplicare a unui Plan Naţional de Acţiune bazat pe studii şi anchete privind evaluarea şi dimensionarea fenomenuluil.

De asemenea, poate cel mai important aspect urmărit de viitoare strategie este conştientizarea consumatorilor cu privire la efectele risipei alimentare. Realizarea unui ghid de consum al alimentelor care să fie distribuit în şcoli, instituţii şi autorităţi publice, ar fi un pas important în acest sens, susțin autoritățile competente.

De asemenea, se urmărește organizarea unor campanii de comunicare, educaţie şi acţiuni de responsabilitate socială, dar și a unor platforme de comunicare on-line şi conexiunea la alte grupuri de comunicare şi acţiune.

„Ne propunem crearea unei platforme comune de comunicare şi informare a grupului şi constituirea unor subgrupuri tematice, on-line, cu acces public la baza de informare, atât din paginile web a membrilor cât şi din Google, în vederea intensificării acțiunilor şi realizarea obiectivelor. Ne dorim accesarea unor fonduri şi programe de finanțare pentru realizarea strategiei. În acest sens a fost depus un proiect la Aria Tematică A10 – Cooperare pe SUERD, în luna septembrie 2014 şi urmează lansarea unei noi propuneri pe Aria Tematică A8 Competitivitate – gestionată de Ministerul Economiei, care va fi susţinut în grupul de lucru din care MADR şi alţi membri fac parte.Estimăm ca în prima parte a acestui an Strategia să intre în dezbatere publică”, spune Viorel Morărescu, directorul general al Direcţiei Generale Industrie Alimentară, într-un interviu pentru Totb.ro.

Alexandra JURCA