E doliu național! Nesimțitul ăsta de ministru al Justiției, Tudorel, și-a permis să declanșeze procedura de revocare a Procurorului General al Republicii, asta după ce inițiativa sa de revocare a șefei DNA, Laura, s-a încheiat cu succes. Pe rețelele sociale, și nu numai, simpatizanții lui Lazăr se dau de ceasul morții și califică acțiunea ministrului ca fiind una devastatoare pentru societatea în care trăim. Cele mai aprigi critici vin, desigur, de la opoziție. Toți afirmă că este afectată independența magistraților și politicul intră cu bocancii plini de noroi în Justiție. Și dacă ne-am fi născut ieri, le-am da crezare. Clar politicul nu are ce căuta în numirea și revocarea șefilor de la conducerea celor mai importante foruri ale magistraților.

Se dau unii de ceasul morții că urmează să trăim într-un stat autocrat și guvernat autoritar urmând ca orice drept să ne fie șters cu buretele. Pe cei care nu simpatizează PSD-ul, pe oamenii care nu au o implicare directă în viața de partid, îi înțeleg. La fel cum îi înțeleg și pe cei care se lasă pradă unor manipulări grosolane sperând ca informațiile pe care le primesc pe fluxurile de știri ale rețelelor de socializare să aibă un sâmbur de adevăr. La fel și pe cei care veți spune, după ce veți citi aceste rânduri, că acesta este un articol pro-PSD, sau, mă rog, pro-Guvern. E dreptul vostru, nu vă condamn și nici nu vă judec. Dar haideți să deschidem puțin ochii în lumina unor argumente! Nu-i înțeleg sincer pe politicienii ce se află astăzi în opoziție. La rândul lor, într-o formă sau alta, au avut și ei în mână frâiele guvernării. Inclusiv USR. Prin mai mulți miniștri în Guvernul Cioloș care au ajuns parlamentari pe liste USR-ului. Ca să îmi argumentez opinia, am să încep cu momentul în care „guvernul meu” a preluat conducerea executivă a Republicii. E de o dată mai recentă și nu e nevoie de foarte multă „forțare” a memoriei. La acel moment, mai precis pe 25 ianuarie 2016, numele lui Tiberiu Nițu, procuror general al României, apare în dosarul în care Gabriel Oprea era cercetat de DNA pentru folosirea abuzivă a echipajelor poliției rutiere, în deplasările sale. Era un prim pas în preluarea tuturor frâielor de influență la nivel guvernamental.

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a beneficiat, în mod nelegal, de însoțirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale poliției rutiere”, se preciza la acea dată într-un comunicat al DNA.

Nu mai are sens să amintim cine conducea DNA-ul la momentul sus-menționat. Ulterior, Nițu a fost găsit nevinovat în cazul acuzațiilor aduse, dosarul fiind clasat. Prea târziu, deoarece procurorul își dăduse demisia din funcția de Procuror General. Între timp, se instala Guvernul Cioloș. Bineînțeles, propunerea pentru un alt șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Justiție a fost aprobată fără vreo obiecție de cel care-și dorea cu ardoare guvernul său. Prin numire, evident. Să nu vă imaginați că s-a organizat vreun concurs, s-au schimbat Legile Justiției, s-a modificat procedura de numire etc. . Nu, nu, tot ca și acum. Ministrul de Justiție de la acea dată, Raluca Prună, membră a „guvernului meu”, l-a propus pe Augustin Lazăr. Deci despre ce tot vorbim noi? Adică tu acum clamezi procedurile astea ca fiind antidemocratice, dar le-ai folosit și tu la mare artă pentru a-ți aduce oameni de încredere la conducerea parchetelor? Unde-i logica? De ce, în perioada respectivă, nu s-a modificat procedura de numire? De ce nu s-au făcut reguli noi atunci, spre exemplu procurorii șefi de la PÎCCJ, DNA și DIICOT să fie numiți de CSM, după un concurs pe bune, chiar și televizat, cu condiții clare și fără vreo urmă de suspiciune? Nu, noi am continuat să ne folosim de aceste chestiuni care ne avantajează când guvernăm și sunt o armă perfectă când suntem în opoziție. În atari condiții, pe mine nu mă poate convinge nimeni că atunci când Lazăr a beneficiat de numirea politică a fost bine și acum, când este schimbat, tot politic, este rău. Oricând ni s-ar lăsa impresia că PSD-ul este cel mai rău lucru de pe pământ. Da, sunt de acord că PSD-ul a avut o slăbiciune pentru Justiție, amintim aici discuțiile din Guvernul Năstase, în care Rodica Stănoiu căuta dovezi, chiar și fabricate, să-l înfunde pe Băsescu, însă nu este cu nimic mai prejos decât cei care sunt astăzi în opoziție și au uzat de aceleași practici când au preluat guvernarea. Sunt toți o apă și un pământ! Cu mici nuanțe de roșu sau albastru mai accentuate. Depinde doar de contextul în care sunt așezate pe sigle aceste culori și din ce unghi bate lumina.

John Gavrilescu

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224

Viitorul Caransebeş şi-a întâlnit miercuri, 18 aprilie, pe Stadionul Municipal din Parcul Teiuş, eterna rivală, Voinţa Lupac, în turul IV, la nivel judeţean, al Cupei României, meciul încheindu-se cu victoria la limită, 3-2, a gugulanilor.

Aceştia au deschis scorul în minutul 6, când Avramovici l-a găsit excelent pe Ciucur, iar acesta, de la 12 metri, a trimis plasat pe lângă Toader.

În replică, în minutul 12, Tîrbăţ, aflat pe aripa stângă, i-a pasat perfect lui Coviţ, şutul acestuia, de la 18 metri, la colţul lung, trecând foarte aproape de poarta caransebeşeană.

În minutul următor, Străin a trimis o centrare de pe partea dreaptă, în gura porţii gugulane, Ciucur, aflat la 6 metri, deviind în propria poartă.

Gazdele au înscris din nou în minutul 24, când Avramovici a centrat pe jos, în forţă, de pe aripa dreaptă, iar Nicola, liber la 8 metri, a trimis, imparabil, pe sub Toader.

Caransebeşenii au marcat din nou după numai un minut, când, după o recuperare la 25 de metri, mingea a ajuns la Mariţescu, care a trimis un trasor în vinclul drept al porţii adverse.

Lupacul a redus din diferenţă în minutul 37, când mingea a circulat pe traseul Mitru – Coviţ – Oncică, acesta din urmă a fost faultat în careu, lovitura de pedeapsă dictată de Constantin Stamatoiu fiind transformată cu siguranţă de Mitru.

În primul minut al părţii secunde, Avramovici a fost angajat central, însă lobul său de la marginea careului a fost respins spectaculos în corner de Toader.

Oaspeţii au ieşit la joc mult mai agresiv, având oportunităţi de a înscrie, în minutul 57, prin Marcu, care a şutat din alergare, însă balonul s-a dus pe lângă poartă, şi după doar două minute, prin Mitru, şutul excelent al acestuia, de la 20 de metri, trecând razant cu transversala porţii caransebeşene.

Lupacul a avut o perioadă mai bună, iar în minutul 67 Marcu a fost faultat de Socaci la 17 metri, şutul lui Străin, la semiînălţime, fiind respins în corner de portarul gugulan. Menţinându-se în jumătatea caransebeşeană, oaspeţii au mai avut o ocazie în minutul 78, când Marcu a şutat puternic pe jos, însă balonul a trecut la câţiva centimetri de ţintă.

În minutul 79, Avramovici a şutat puternic din lovitură liberă de la 25 de metri, însăToader a respins de lângă bară.

În minutul 89, Oncică a bătut o lovitură liberă de la 30 de metri, în careu, reluarea cu capul a lui Coviţ fiind reţinută de Socaci.

În ultimul minut de joc, Ciucur a scăpat pe contraatac şi, rămas faţă în faţă cu fostul său coechipier  Toader, a trimis de lângă acesta, însă mingea a fost scoasă de pe linia porţii de Epure.

Viitorul Caransebeş: D. Socaci, G. Negrei (min. 52, N. Imbre), Al. Nicola, O. Bălan, B. Gulea, Al. Ciucur, C. Bloju, Gh. Valuşescu, M. Mariţescu, A. Neagu, Al. Avramovici; rezerve: C. Birăescu, I. Bica, C. Nicoară. Antrenor, Ion Bica.

Voinţa Lupac: F. Toader, M. Cheda (46, D. Mihuţescu), I. Tîrbăţ, M. Banac, Al. Mitru, C. Oncică, V. Marcu, M. Krkelic (75, C. Epure), B. Bărbulescu, Al. Coviţ, L. Străin; rezerve: D. Popescu, D. Gliguţă, R. Mezin, B. Vişatovici. Antrenor, Boşco Vişatovici.

A arbitrat la centru Constantin Stamatoiu, asistat la cele două linii de Alexandru Stamatoiu şi Gheorghe Scînteie, toţi din Moldova Nouă.

Observator: Marius Popescu, din Reşiţa.

Cosmin VLAD