20 de saci de resturi menajere au fost colectați de echipa de voluntari interni CEZ, care au derulat zilele trecute o acțiune de ecologizare în zona Grebla – Văliug – Secu, una dintre sursele importante de energie verde din județul Caraș-Severin. 

„Suntem responsabili față de locurile în care lucrăm și trăim. Și am demonstrat-o din nou, lăsând în urma noastră energie pentru bine. Am adunat peste 20 saci de resturi menajere de pe lacul de echilibrare de la Grebla și de la barajele Văliug și Secu. Ecologizarea amenajării hidro, locuri de atâta frumusețe din Caraș-Severin, este deja un obicei pentru echipa CEZ, completat de grija permanentă față de mediu în toate operațiunile noastre”, a precizat Ciprian Dragomir, director  general al TMK Hydroenergy Power.

TMK Hydroenergy Power, parte a Grupului CEZ în România, sprijină periodic inițiativele de acest gen și ia măsuri pentru ecologizarea lacurile pe care le gestionează: Grebla, Secu, Gozna, Văliug și Timiș Trei Ape, amintesc reprezentanții companiei, conform cărora în ultimul an au fost realizate mai multe astfel de activități de curăţenie a luciului de apă și a malurilor la cele patru baraje ale hidroamenajării.

Direcția Comunicare a CEZ România mai transmite că period au loc inspecții și lucrări de întreținere a versanților pentru prevenirea eroziunii solului și a alunecărilor de teren.

„Având în vedere zona de activitate – aflată în aria protejată sau chiar monumente istorice (așa cum este hidrocentrala Grebla), toate lucrările de investiții sau modernizări au ca sarcină clară aducerea terenului la starea inițială după fiecare lucrare.

Mai mult decât atât, împreună cu reprezentanții Parcului Naţional, TMK Hydroenergy Power ia în calcul o serie de măsuri tehnice pentru asigurarea culoarului liber pentru animalele sălbatice care pot traversa canalele de apă”, se arată în comunicatul celor de la CEZ România.

Karina TINCUL

E binecunoscut faptul că Spitalul Județean de Urgență Reșița are conturile blocate ca urmare a unui management prost și foarte prost, practicat de-a lungul anilor de diverse beizadele politice numite pe criterii de apartenență la un partid sau altul. Acest lucru se resimte cu prisosință în calitatea actului medical, în lipsa unei aparaturi performante în multe din secțiile unității sanitare, în lipsa medicamentelor din farmacia spitalului dar și în mentalitatea unor cadre medicale.

Datoriile nu pot fi achitate peste noapte; achiziții nu se pot face cât ai bate din palme pentru că nu sunt bani; mentalitatea oamenilor se schimbă anevoios, după luni și ani de încercări și perseverențe. Noroc că există și români care nu stau să se gândească cine ar trebui să facă, care nu-și pun întrebări de genul „de ce nu face statul“, ori de ce să fac eu dacă nu mă fplosesc de serviciile acerstui spital.

Alina Stancovici – noul manager al unității sanitare reșițene, vorbește despre încă un gest de omenie făcut de data aceasta de un grup de români stabiliți în Danemarca:

„Aseara, prin bunăvoința și interesul manifestat față de nevoile noastre, Asociația daneză Dansk Internațional Hjaelp și comunitatea românilor din Danemarca, prin intermedierea doamnei Emanuela Surdu, plecată acum mulți ani din România au donat, în pragul sărbătorilor, o cantitate impresionantaă de materiale sanitare piese de mobilier pentru Spitalul Județean de Urgență din Reșița, constând în lenjerii de pat, pijamale, dezinfectanti, noptiere, paturi, saltele cu huse impermeabile, lifturi pentru pacienți, toalete mobile, cărucioare, toate pentru o cauză nobilă: sănătatea semenilor aflați pe un pat de spital.

Gestul este cu atât mai frumos, cu cât niciunul dintre actorii implicați nu are legatura cu Reșița ori cu Banatul, semn că omenirea, macar o parte a ei, e salvată, însușindu-și lecția umanității, fie și de departe ori dintre străini.

Tirul, sosit târziu în noapte, cu întreaga donație, a fost descărcat și depozitat peste noapte la societatea TMK din Resita, care la rândul său, la fel ca și în alte dăți, a manifestat bunăvoința si deschidere pentru Spitalul Județean de Urgență din Reșița. La descărcarea în timp record au participat parte a angajaților spitalului, dar și voluntari ai Crucii Roșii. Prețuirea noastră tuturor“! – a mai afirmat managerul Spitalului Județean de Urgență Reșița, Alina Stancovici.

Dan AGACHE

Poate acest titlu nu mai reprezintă de mult o noutate pentru mulți dintre dumneavoastră, călătorii fideli ai CFR-ului. Poate că pentru posesorii de automobile, pentru personalitățile care circulă pe calea aerului de pe aeroportul Traian Vuia din Timișoara via București și retur, la fel, nu este de interes ce se mai întâmplă astăzi cu liniile feroviare ale CFR-ului.

Totuși, îndrăznesc să cred că mai sunt astăzi încă mulți români, reșițeni sau cărășeni (alții decât cei din zona Caransebeș) care nu își permit să facă acest drum din Banatul de Munte spre capitala țării cu un autoturism, fie el și proprietate personală, care, s-o recunoaștem, trebuie pregătit pentru o astfel de aventură de 1000 de kilometri dus-întors sau cu avionul, pentru simplul motiv că nu își permit. Și-atunci, mai lesne pentru bugetul propriu le-ar fi să circule cu trenul, așa cum era odată și cum, în acele vremuri, ni se părea firesc. Călătoria Reșița – București la cușetă sau vagon de dormit a fost înlocuită cu doina rapsodului Petrică Moise, „Adu, Doamne, trenu-n gară“. Nu mai avem nici clasa întâi, nici a II-a, nici culcat la cușetă înainte de Brebu și sculat în celebra Gară de Nord din București, nici de unele, nada!

CFR Călători îți propune să iei mata Reghionalu 9172 cu oprire la Bănila, Ezeriș, Brebu, Cornuțel – unde uneori stai atât cât să apuci să înveți câteva boabe de ucraineană, și după ce-ai ajuns la Caransebeș să schimbi cu IRN 79. Deci te dai jos frumos cu valize, bocceluțe, poșetuțe și te arunci disperat în legătura de București. Deci dacă n-ai avut noroc în viață să te fi născut lugojean, caransebeșean sau timișorean, asta e! Sau chiar s-ar putea face mai mult pentru cei care pleacă din Reșița spre București cu trenul?

La Reșița se vorbește despre tramvaiul cel mișto, despre un proiect de legătură rapidă Reșița – Timișoara, acel vehiculat light-rail mijloc de transport intitulat tram-train, deși nu știu dacă terenul permite o astfel de abordare, mă rog, se avansează și alte ipoteze și ipotenuze, care vor sta la dezvoltarea și schimbarea la față a orașului de la poalele Semenicului, dar orașul reședință de județ al Caraș-Severinului nu are legătură feroviară directă cu capitala! Cam despre asta e vorba!

Căci despre preluarea activelor UCM Reșița de către Hidroserv aud de niște ani de zile, dar nu se întâmplă să vedem și faptili, despre poluarea produsă de TMK tot la Reșița, tot la superofertă pentru aceeași reșițeni nu se sesizează niciun mare luptător ales al neamului, deși vorbește lumea că în zona Muncitoresc, la Rândul 2 și 3,  tot a doua familie ar avea un suspect sau un bolnav depistat cu cancer. Oricum oamenii bârfesc, că ăsta a rămas, este și va fi sport național, nea Romulus.

Apropo, unde ați mai văzut în Europa asta civilizată, că tot ne plac nouă la maxim subiectele astea, ca neam de atârnători ce suntem, cu apartenența noastră europeană, Europa occidentală, suntem ieuropeni = suntem moderni, unde s-a mai văzut să funcționeze ditai combinatul siderurgic în mijlocul orașului, oricâte filtre ne-ar povesti ei că folosesc și oricâte instalații de desprăfuire ar utiliza etc., activitatea acestui combinat, fie că o recunoașteți ori ba nea Romică, este una nocivă pentru sănătatea reșițenilor! Dar TMK este un strașnic plătitor de taxe și impozite la bugetul ….așa că, liniște!

Deci despre subiectele sensibile…batista pe țambal. În altă ordine de idei, domnule ministru Drulă, poate ajunge la dumneavoastră și această doleanță a noastră, a reșițenilor, cei care am dori să reveniți asupra deciziei „magistrale“ în urma căreia a fost scos de pe șine trenul care făcea legătura între Reșița și capitala patriei noastre, București. Pentru că, stimate domnule ministru al transporturilor, Cătălin Drulă, mai sunt și români nostalgici sau cu mai puțină dare de mână care folosesc acest mijloc de transport, trenul.

Dați-le, prin CFR-ul pe care îl supervizați, o șansă și celor mai puțin norocoși în viață, dar care merită să poată străbate, odată-n viață, drumul dintre cetatea de foc a Reșiței și capitala României.

Sergiu TABAN

Proiectul de hotărâre care viza achiziționarea de către municipalitate a peste 26 de hectare de teren de la societatea TMK, chiar în intravilanul municipiului, a fost votat în unanimitate de consilierii locali ai municipiului Reșița!

Primăria Reșița reușește astfel, o achiziție de terenuri la prețuri mult mai mici decât cele ale pieței imobiliare actuale. Mai mult decât atât, primăria Reșița nu va pune pe masă cele două milioane de euro, valoarea la care sunt estimate terenurile TMK, acestea urmând a fi achitate printr-o formulă de calcul în compensație cu impozitele și taxele pe care TMK le plătește anual administrației locale.

Achiziția acestor terenuri, reprezintă o premieră pentru primăria Reșița după ani și ani de zile în care fostele administrații au știut doar să vândă din patrimoniul public terenuri. Odată cu achiziția în patrimoniul propriu a acestor 26 ha de terenuri, Primăria Reșița urmărește dezvoltarea unor zone neexploatate până în prezent, facilități pentru viitoare investiții, pentru creionarea unor proiecte de cartiere sociale care s-ar putea realiza într-un viitor nu foarte îndepărtat (exemplu în zona Morii Juracek sau Mociur) sau de ce nu, a unor cartiere rezidențiale.

Consilierul PSD Mirel Sabo, liderul de grup al consilierilor social-democrați a afirmat în avanpremiera votului acordat acestui proiect de hotărâre că primăria Reșița și conducătorul ei beneficiază de întregul sprijin pentru a reuși achiziția acestor hectare de teren la prețuri sub valoarea pieței și prin plăți compensatorii, așa cum le-a gândit artizanul acestui proiect, primarul Ioan Popa:

„Aveți tot sprijinul nostru pentru această achiziție. Din punctul meu de vedere, sunt economist la bază, să cumperi terenuri la prețuri rezonabile și să nu trebuiască să dai banii direct, e cât se poate de elegant. Ar fi culmea să ne împotrivim! Succes!“, a ținut să asigure, pe un ton sobru dar entuziast, consilierul Sabo.

La rândul său, primarul Reșiței, Ioan Popa, a declarat că trăiește la modul „nedisimulat“ o mare bucurie, odată cu votarea acestui proiect pentru orașul de pe Bârzava de către toți „actorii politici“ din Consiliul Local: „Mulțumesc, trebuie să mulțumim și agentului economic pentru deschidere, am avut cu dânșii o relație extrem de bunăîn ultimii doi ani, de fiecare dată am găsit înțelegere la ei, sunt cel mai mare contribuabil încă la bugetul local. Sper să avem aceeași relație și în viitor. ….. am o bucurie nedisimulată, nici nu pot să mă prefac că nu sunt foarte bucuros. Veți vedea că această achiziție de terenuri de la TMK este valoroasă în cel puțin două din proiectele noastre viitoare: unul legat de partea socială, unul legat de dezvoltarea în zona Mociur, aia de care toată lumea știe și aude, dar nu o vede încă. Cred că aceasta este modalitatea în care trebuie să funcționeze un Consiliu Local într-un oraș inteligent, într-un oraș în care oamenii lucrează pentru binele comunității. Vă mulțumesc mult tuturor, sincer!“

Reutilizarea acestor terenuri vândute de TMK și cumpărate de Primăria Reșița, va însemna ridicarea unor clădiri – cartiere de locuințe pe aproximativ 9 hectare în zona TMK – Șamota iar terenurile din zonele Triaj – Mociur – Turnate vor fi exploatate atât în ceea ce privește deschiderea căilor de circulație rutieră pe malul drept al Bârzavei, cât și pentru locația viitorului Aqualand din municipiu.

Sergiu TABAN

Consilierii reşiţeni se vor afla în fața unei provocări majore în mandatul pentru care reșițenii i-au ales în aceste demnități, indiferent de culoarea lor politică și de orgoliile mici pe care și le-au demonstrat până în prezent. Miercuri, 31 octombrie, consilierii decid dacă Reșița merge mai departe pe calea dezvoltării și a modernizării pe care o clamează plătitorii de taxe și impozite din municipiul de pe Bârzava sau, aceiași actori din Consiliul Local vor spune NU și vor da cu piciorul unei șanse pe care Reșița o are în acest moment.

Este vorba de un proiect de hotărâre care vizează achiziționarea mai multor hectare de teren de la TMK, chiar în intravilanul municipiului, societatea din Reșița având în acest moment acordul Moscovei pentru vânzarea a nu mai puțin de 26 de hectare de teren care îi aparține. Ceea ce se dorește prin acest troc Primărie – TMK, este nimic mai mult decât o achiziție la prețuri cu mult sub cele ale pieței imobiliare actuale și care presupune că primăria Reșița nu va pune pe masă bani cash din visteria bugetului local pentru aceste terenuri, acestea urmând să fie achitate printr-o formulă de calcul în compensație cu impozitele și taxele pe care TMK le plătește anual administrației locale. Această achiziție realizată și asumată de primăria Reșița, o premieră după ani și ani de zile în care fostele administrații au știut doar să vândă din patrimoniul public terenuri, ar putea însemna, în perspectivă, dezvoltarea unor zone neexploatate până în prezent, facilități pentru viitoare investiții, pentru creionarea unor proiecte de cartiere sociale care s-ar putea realiza într-un viitor nu foarte îndepărtat (exemplu în zona Morii Juracek), pentru nevoile unei primării „jucătoare“ care ar putea schimba la față orașul, odată cu achiziția în patrimoniul propriu a aceste terenuri, ca de altfel și a celorlalte proiecte aflate în diverse etape procedurale.

Președintele PSD Caraș-Severin, Ion Mocioalcă spune un DA hotărât dezvoltării Reșiței!

În ceea ce privește proiectul de hotărâre care vizează achiziţionarea de la TMK a peste 26 de hectare de teren, și pentru care primăria Reșița are nevoie de două treimi din voturile consilierilor locali pentru a putea trece la fapte, Reper 24 a stat de vorbă cu președintele PSD Caraș-Severin, deputatul Ion Mocioalcă, pe care l-a întrebat cum vor vota miercuri în plenul ședinței ordinare a Consiliului Local, consilierii social-democrați:

„La Reșița avem o echipă de consilieri foarte serioasă care în niciun caz PSD nu se va opune dezvoltării orașului! Sigur, trebuie urmărit ce se dorește cu această zonă, în ce mod se dorește dezvoltarea acestei zone, dar, în principiu noi nu putem fi împotriva inițiativelor care sunt benefice cetățenilor acestui oraș-municipiu. Reșița nu cred că este condamnată să rămână un oraș tern, gri, lipsit de atractivitate, indiferent de cine o conduce vremelnic. Așa cum am mai afirmat, nu decid eu cum votează consilierii la Moldova Nouă sau la Reșița. Dar, așa cum am spus că la Moldova Nouă consilierii PSD greșesc, aici, în cazul Reșiței, pot spune că există, dacă nu un parteneriat, atunci cu siguranță un dialog între primarul muncipiului Reșița și consilierii PSD“.

Citește și : Popa vrea la Reșița un Central Park ca la New York! Primul pas: cumpărarea de terenuri de la TMK, în valoare de 2 milioane de euro!

Evident, așteptăm cu interes ședința de miercuri, 31 octombrie, și le urăm de pe-acum reprezentanților noștri care compun Consiliul Local Municipal să gândească în spiritul mai binelui și al dezvoltării Reșiței, într-o asumare a rolului pe care fiecare dintre ei îl joacă în acest for decizional al urbei și „uneltind“ pentru un viitor cât mai luminos pentru cei cărora le vom preda în anii și deceniile ce vor urma orașul.

Sergiu TABAN

Primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, a anunțat că intenționează să propună consilierilor locali reșițeni achiziționarea de la TMK a 27 de hectare de teren contra sumei de 2 milioane de euro. Terenurile ar urma să fie folosite pentru construirea de locuințe sociale, dar și a unui parc urban, un fel de Central Park din New York, evident la dimensiuni reduse. În același timp, TMK-ul și-a anunțat disponibilitatea de a dona administrației locale halda de zgură, obiectiv pe care edilul a precizat că intenționează să îl ecologizeze.

„Vorbim de 27 de hectare de teren în zone industriale degradate, terenuri care pentru un oraș inteligent sunt ca pâinea caldă. 7 hectare sunt în spatele morii Juracek, toată bucată aia pe lângă Bârzava, unde îmi doresc pe GAL, pe incluziune socială, să facem un proiect mare de locuințe. O altă bucată bună de teren este cea din Triaj, unde estimările mele sunt între 10-12 hectare, puțină lume știe despre ele pentru că nu prea este accesibilă zona aceea și ar trebui pusă în valoare. Mai sunt tronsoane de teren în zona UCMR Turnate, chiar la intrare pe mâna stângă și bineînțeles alte mici bucăți. Noi le-am comasat, le-am evaluat. Evaluarea a ieșit sub evaluarea contabilă și pentru acest lucru a fost nevoie de acceptul acționariatului de la Moscova pentru vânzarea acestor terenuri”, a explicat primarul Ioan Popa.

Edilul a mai precizat că în zona Triaj și-ar dori amenajarea unui parc urban, asemănător cu celebrul Central Park din New York. În prezent se lucrează la un master plan pentru aceea zonă, totuși lucrurile sunt mai complicate, TMK-ul nefiind singura companie care are terenuri acolo:

Terenurile TMK-ului ar avea o valoare de aproximativ două milioane de euro. Pentru moment, Primăria nu are resursa financiară pentru achiziționarea lor, dar primarul Popa s-a arătat încrezător că va reuși să identifice sursa de finanțare, edilul luând în considerare și o posibilă compensare, având în vedere că TMK-ul este cel mai mare contribuabil la bugetul Reșiței. Edilul va propune consilierilor cumpărarea celor 27 de hectare în ședința de luna viitoare, astfel încât aleșii locali au destul timp la dispoziție să întoarcă probleme pe toate părțile și să se gândească cu atenție dacă sunt de acord sau nu cu proiectul propus de Popa. Rușii și-au dat deja acordul pentru vânzarea terenurilor, rămâne de văzut ce vor decide consilierii locali.

Karina TINCUL

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224

Tariful plătit de cărășenii pentru alimentarea cu apă este unul din cele mai mari din țară. Miu-Nicolae Ciobanu, cel care a preluat conducerea societății Aquacaraș spre finalul anului trecut, recunoaște că situația nu este normală, dar afirmă că prețul apei este influențat de o serie de factori cum ar fi chiria plătită lunar celor de la TMK pentru folosirea unei conducte de alimentare cu apă a municipiului Reșița, chirie care se ridică la nu mai puțin de 100.000 de lei.

„Trebuie să recunosc că județul Caraș-Severin se situează pe locul 3-4, într-o statistică realizată la nivel național în ceea ce privește costul tarifelor și prețurilor la apă și canal. Nu cred că este normal, mai ales că suntem un județ în care în multe situații apa vine prin gravitație.

Prețul apei în Caraș-Severin este influențat și de niște paradoxuri. De exemplu, în Reșița apa este alimentată printr-o conductă care este în proprietatea TMK-ului și pentru care Aquacaraș plătește o chirie lunară de aproape 1 miliard și ceva de lei. Pentru simplul fapt că apa circulă prin acea conductă.

Ce constat eu acum e că deși s-au făcut multe proiecte pe fonduri europene, cred că asta trebuia să fie prioritară: să fie construită o conductă pe care să o gestionăm noi, să fie a noastră, să nu mai plătim acel preț atât de mare”, a afirmat Ciobanu în cadrul unei emisiune live la Reper 24.

Directorul general al Aquacaraș a mai precizat că în momentul în care a preluat conducerea companiei de apă și canal, multe persoane l-au sfătuit să mărească prețul la apă și canal pentru că rezolva criza financiară prin care trece societatea.

„Eu m-aș bucura ca în mandatul pe care îl am să reușesc să duc la finalitate proiectele pe care încerc să le creionez și să fac o reducere a prețului la apă și canal”, a încheiat Ciobanu.

În ciuda dorinței exprimate de acesta, prețul plătit de cărășeni pentru apă și canal probabil că nu va fi diminuat, având în vedere situația financiară a companiei, care are de plătit către ANAF o rată lunară de 700.000 de lei. În plus, societatea are de achitat alte datorii de zeci de milioane de lei, iar recent a contractat un împrumut de la bancă de peste 20 de milioane de lei pentru co-finanțarea proiectului „Modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în Caraş-Severin”.

Citește și Peste 160 de persoane, concediate de la Aquacaraș! „Trebuie să gândesc cu capul, nu cu sufletul”!

Conform statisticilor de anul trecut, cărășenii plătesc 4,36 lei pe metrul cub de apă, fiind întrecuți doar de cei din Buzău (5,06), Hunedoara (4,60), Constanța (4,46), Galați (4,39) și Brăila (4,38). Tarifului pentru apă i se adaugă și cel pentru canalizare, care în Caraș-Severin se ridică la 3,18 lei, rezultând un total de 7,54 lei.

Puteți urmări aici emisiunea integrală cu Miu-Nicolae Ciobanu:

Karina TINCUL

Foștii ceseriști nu sunt doar persoane nostalgice, astăzi pensionari într-o cetate de foc care nu mai are nicio legătură cu flacăra nestinsă ce ardea cu putere odată, ci și oameni care au clădit această unitate siderurgică de renume, atât la nivel național, cât și internațional. O dovadă, în acest sens, o reprezintă reșițeanul Iosif Alexandru Pascu, fost tehnician Șef de birou Import Utilaje din cadrul Serviciului de Investiții CSR care rememorează:

„Am citit cu multă plăcere interviul pe care l-a acordat într-una din publicațiile locale cărășene domnul director Adrian Popescu, în legătura cu TMK și cu ceea ce se întâmplă vizavi de noua investiție bugetată de Statul Român.

Investiția a început cu stângul în sensul că în momentul în care s-a acordat un credit de 35 mil. $ Combinatului Siderurgic Reșița (CSR) exact atunci mai trebuiau asigurate CSR-ului cca 32-35% din valoarea utilajelor, pentru plata în vamă a TVA-ului și comisioanelor vamale. România nu era în CE și pentru orice import care intra în România, beneficiarul investiției trebuia să plătească în vama toate obligațiile față de stat. Acest lucru nu s-a întâmplat. Utilajele care au fost aduse în România pe cale maritimă cu destinația Vama Port Constanța, nu puteau fi ridicate din vamă pentru că CSR-ul nu avea banii să-și plătească declarațiile vamale. Era o situație fără ieșire. Staționarea a cca 15 mii tone în vamă presupunea plata locației care nu era o sumă mică.

În această situație s-a intervenit la București și s-a trimis la șeful vamei din portul Constanța o adresă de la Ministerul Finanțelor Direcția Generală a Vămilor prin care s-a acceptat tranzitul vamal cu exceptarea tuturor taxelor vamale. Adresa a fost semnată de Direcția Generală a Vămilor, altfel nu era luată în considerare. Pentru moment a fost chiar foarte bine întrucât a scutit CSR-ul să plătească depozitarea acelor colete. Această facilitate fiscală a venit perfect și s-a început transportul la sol a circa 120-130 de containere spre Reșița. Personal, în baza unei OG, am solicitat la Ministerul de Finanțe Direcția Legislații și Impozite Indirecte scutirea de la plată a obligațiilor fiscale ale CSR-ului, într-un fel aceasta ordonanță a fost foarte corecta, deoarece beneficiarul nu putea să achite datoriile față de Statul Român, până nu punea în funcție investiția care să producă și să aducă banii necesari.

Domnul director Adrian Popescu invoca trecutul istoric al CSR-ului când aici și numai aici se produceau oțeluri speciale cum ar fi pentru MAPN, Monetăria Statului, Centrala Nucleară de la Cernavodă, oțeluri pentru fabrica de rulmenți de la Bârlad care lucra sub licenta KOYO, oțeluri pentru fabrica de autoturisme Dacia Pitești și ARO Câmpulung, ori oțelurile elaborate în Cuptorul Electric nu satisfac calitativ necesitățile instituțiilor amintite mai sus. Este de apreciat recunoașterea de către domnul director Adrian Popescu a faptului că primul combinat siderurgic din Romania a fost și va rămâne cel de la Reșița, moștenire de la UDR pe vremea căruia a fost aprins primul furnal la data de 3 iulie 1771“.

Precizările au fost transmise de către Iosif-Alexandru PASCU, actualmente pensionar, fost tehnican – șef de birou Import Utilaje din cadrul Serviciului de Investiții al CSR.

Reper 24

Cu toate că recunoaște că lumea încă pleacă masiv din oraș, primarul Ioan Popa este de părere că acest fenomen va înceta să se dezvolte cât de curând. Edilul susține că reșițenii plecați în străinătate aduc mai mulți bani în oraș decât aduce unul dintre cei mai mari investitori locali, lucru demn de luat în considerare.

Potrivit primarului Popa, reșițenii care lucrează în prezent în Germania sau Austria, aduc anual în oraș undeva la 50 de milioane de euro, de trei ori mai mult decât fondul de salarii al TMK, de 15 milioane de euro pe an.

„Lumea pleacă încă din oraș. Reșițenii noștri aduc în oraș undeva la 50 de milioane pe an, fondul de salarii al TMK-ului, este undeva la 15 milioane de euro pe an, deci practic ce vine de la reșițenii plecați în străinătate este cât 3 TMk-uri, și acesta este un lucru demn de luat în seamă”, explică Ioan Popa.

În ceea ce privește situația demografică a Reșiței, autoritățile locale spun că în urma recensământului local, nefinalizat încă, s-au aflat câteva aspecte îmbucurătoare cu privire la populația orașului. Mai exact, în ultimii zece ani, populația cu vârstă cuprinsă între 0 și 10 ani a înregistrat o creștere de 60 la sută.

„Am avut 58.800 de persoane intervievate direct. Pe aceste persoane avem centralizate toate datele necesare. Au mai fost însă 8.000 de persoane ale căror date la avem de la administratorii de bloc, dar acolo nu am putut afla ce vârstă are fiecare în parte și unde sunt aceste persoane, dacă sunt plecate sau nu din țară. În afară de aceste 8.000 de persoane, mai avem 3.200 de case în care nu am găsit pe nimeni și nici nu am putut afla date despre locatari. Vrem să vedem la Institutul Național de Statistică cum a procedat în această situație.

Ceea ce pot spune și este îmbucurător, și se va vedea și în cifre, este că în ultimii 10 ani, demografia orașului a crescut cu 60 la sută. Am studiat populația din cinci în cinci ani și am realizat că, cel puțin în cazul populației cu vârste între 0 și 10 ani, am luat o curbă ascendentă”, adaugă primarul Popa.

Alexandra JURCA

Grupul rusesc TMK, cel mai mare producător de conducte de oțel pentru industria petrolului și a gazelor naturale, are de gând vânzarea unei părți din activele pe care le deține pentru a-și reduce din datorii.

Criza financiară a companiei este datorată în primul rând vânzărilor slabe de conducte spre Statele Unite, principalul cumpărător. De asemenea, grupul rusesc a avut nevoie de un împrumut consistent în urmă cu opt ani pentru a se putea extinde la nivel mondial, lucru care l-a adus însă astăzi în fața unor datorii cărora nu le mai poate face față.

Astfel, TMK ia în calcul vânzarea unor active mici sau medii, în această categorie încadrându-se și combinatul siderurgic TMK din Reșița, dar și uzina TMK Artrom din Slatina, cele două active deținute de ruși pe teritoriul României.

Datele statistice arată chiar că în 2015, TMK Reșița a înregistrat o cifră de afaceri în scădere cu 17% față de anul precedent, la 459,2 milioane de lei, și un profit net de 2,5 milioane de lei.

„Am putea decide vânzarea unor active, în afara celor de bază din Rusia, dar intenționăm să rămânem o companie globală”, a afirmat Vladimir Smatovici, vicepreședinte pentru strategie și dezvoltarea afacerilor în cadrul TMK, pentru Reuters.

Alexandra JURCA