Publicistul Titus Crisciu s-a alăturat personalităților care dețin titlul de cetățean de onoare al județului Caraș-Severin. Diploma, acordată ca semn de recunoaștere și apreciere a activității sale de promotor cultural și publicist, i-a fost înmânată săptămâna aceasta de către vicepreședintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Ilie Iova. 

„Domnul Crişciu are câteva cărţi care omagiază personalităţi din diverse domenii ale judeţului Caraş-Severin şi ale Banatului. Şi, aici, aş putea să amintesc pe Sabin Păuţa, pe Sorin Titel, pe  Nicolae Bocşanu, pe doctorul Octavian Apahideanu. Cred că ceea ce a scris domnul Crişciu va rămâne pentru posteritate, va rămâne pentru Banat, în memoria tuturor. Îi mulţumesc pentru întreaga activitate!”, a declarat la începutul ceremoniei vicepreședintele forului județean. La eveniment au participat, alături de o parte a consilierilor județeni, numeroși oameni de cultură.

Titus Crisciu, numit de multe ori decanul de vârstă al publicisticii cărășene și a sărbătorit recent 50 de ani de carieră, s-a declarat onorat de titlul acordat de Consiliul Județean:

„Sigur că sunt onorat de momentul acesta, ar fi ipocrizie curată să nu recunosc. Este o recunoaștere a implicării mele de 50 de ani în această activitate a scrisului, dacă vreți,  în a consemna în scris oamenii mai ales ai acestui spațiu, dar și frumusețile acestui județ, prea puțin cunoscute în țară și faptele și evenimentele mai importante. Ceea ce cred eu că e semnificativ este faptul că aceste portrete și interviuri cu oameni deosebiți poate că vor crea de-a lungul anilor viitori niște repere, niște modele pentru cei care urmează după noi. Dacă am reușit să promovez într-un fel original, dacă vreți, acest spațiu și oamenii lui m-aș bucura. Oricum las timpului să hotărească dacă sau câtă valoare are ceea ce am scris eu și am adunat în cele 16 cărți publicate până acum. Sigur încerc să continui în măsura în care capacitatea fizică până la urmă a unui om trecut de 75 de ani mai poate să facă față acestor momente”.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157661660584666″]

Titus-Sergiu Crâșciu, cunoscut de toată lumea ca Titus Crișciu, a văzut lumina zilei în județul Timiș, dar a a crescut încă de la vârsta de 3 luni în Caraș-Severin, la Reșița. Crișciu este autorul a 16 volume, în care, mai ales prin mijloace publicistice precum interviul, portret, eseul și cronica dramatică, aduce în prim plan oameni și fapte care pot constitui modele existențiale, dar care riscă să fie trecute cu vederea și sortite uitării, deoarece aflându-se în imediata noastră apropiere nu le acordăm atenția pe care o merită. Printre cărțile scrise de Crisciu se numără: „Naşterea zilei de azi”, „O viaţă, o profesie. Convorbiri cu doctorul Octavian Apahideanu”, „Cei de lângă noi”, „Din galaxia scenei”, „Amintiri în dialog. Tius Crişciu în conversaţie cu Horaţiu Vornica”, „Cu drag, Titus”.

Karina TINCUL

Consilierii județeni cărășeni au decis în ultima ședința acordarea a două noi titluri de cetățean de onoare al județului. Aleși de această dată au fost regizorul Benoni-Ioan Cărmăzan și publicistul Titus Crișciu. 

Cele două propuneri au venit din partea președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin, Sorin Frunzăverde. „Cred că este firesc să ne recunoaștem valorile. În acest sens, consilierii județeni au aprobat la propunerea mea ca Nuțu Cărmăzan, unul din regizorii importanți pe care îi are România astăzi și Titus Crâșciu, Crisciu cum îl știți dumneavoastră, unul din veteranii presei din Caraș-Severin, un om care a scris despre Caraș-Severin, un monografist al județului, un ziarist apreciat să obțină acest titlu de cetățean de onoare al județului nostru”, a precizat Frunzăverde.

Scriitor, regizor și scenarist, Ioan Cărmăzan s-a născut în localitatea Satchinez, județul Timiș, dar a copilărit și s-a format la Bocșa. Este cunoscut ca una dintre personalitățile care a adus contribuții importante la cultura și arta românească, la afirmarea județului Caraș-Severin în circuitul național și universal de valori, se menționează în expunerea de motive la proiectul de hotărârea privind acordarea titlului de cetățean de onoare al județului lui Ioan Cărmăzan.

Și cea de-a doua personalitate nominalizată, Titus-Sergiu Crâșciu, cunoscut de toată lumea ca Titus Crișciu, a văzut lumina zilei în județul Timiș, dar a a crescut încă de la vârsta de 3 luni în Caraș-Severin, la Reșița. Comparat de Sorin Frunzăverde cu actorul Peter O’Toole, Crișciu va primi acest titlu pentru întreaga sa activitate de promotor cultural și publicist. Crișciu este autorul a 14 volume, în care, mai ales prin mijloace publicistice precum interviul, portret, eseul și cronica dramatică, aduce în prim plan oameni și fapte care pot constitui modele existențiale, dar care riscă să fie trecute cu vederea și sortite uitării, deoarece aflându-se în imediata noastră apropiere nu le acordăm atenția pe care o merită.

Titlul de cetățean de onoare al județului Caraș-Severin reprezintă o distincție onorifică și nu presupune acordarea de drepturi materiale. În schimb cetățenii de onoare ai județului au dreptul de a participa gratuit la spectacolele şi manifestările ştiinţifice, cultural – artistice şi sportive la care Consiliul Judeţean este organizator sau co-organizator şi de a intra gratuit în bazele de agrement aflate în proprietatea administraţiei judeţene.

Karina TINCUL

Criticul și editorul cărășean Gherghe Jurma a fost sărbătorit săptămâna aceasta cu ocazia împlinirii a 70 de ani de viață. Împlinirea celor 7 decenii de viață a cunoscutului om de cultură a fost marcată prin mai multe activități: decernarea titlului de cetățean de onoare al județului Caraș-Severin, lansarea volumului ”Ce lăsam în urma noastră? Gheorghe Jurma în dialog cu Titus Crisciu” și un moment aniversar găzduit de cenaclul literar ”Semenicul”. 

Volumul ”Ce lăsam în urma noastră? Gheorghe Jurma în dialog cu Titus Crisciu” a văzut lumina zilei după mai mulți ani de muncă, după cum mărturisea chiar aniversatul: ”Este vorba de o carte care urmărește pe de o parte traseele biografice și pe de altă parte o viziune asupra vieții, asupra culturii, asupra temelor care mi-au fost aproape, care mi-au fost obsesive de-a lungul vremii. Prin aceste teme înțeleg pe de o parte Banatul, istoria, cultura Banatului, pe de altă parte literatura, literatura română în istoria ei cu Eminescu, Sadoveanu, Mircea Eliade sau literatura în facerea ei, în practica ei aici la Reșița, prin cenaclul literar Semenicul. Cartea poartă acest titlu cumva testamentar ridicând o problemă care până la urmă ține de obligația noastră a fiecărui trăitor pe pământ să lăsăm ceva în urmă”.

Cu prilejul lansării acestui volum, eveniment găzduit de Biblioteca Județeană Paul Iorgovici din Reșița, Gheorghe Jurma a vorbit și de planurile sale de viitor: încheierea unor proiecte de genul ”Dicționarul localităților din Caraș-Severin” sau ”Reșița literară” (o carte la care autorul lucrează de aproximativ 10 ani).

Gheorghe Jurma este ”de departe cel mai cunoscut critic literar și istoric literar pe care îl are această urbe și acest județ, este o valoare inedită care a depășit demult spațiile acestui teritoriu”, după cum îl caracteriza cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, publicistul Titus Crisciu. Motiv pentru care și Biblioteca Județeană Paul Iorgovici din Reșița, prin intermediul managerului Clara Constantin, i-a înmânat aniversatului o diplomă de excelență pentru activitatea neobosită desfășurată în domeniul culturii, încă de la începutul anilor 1970.

Manifestările aniversare au fost organizate de Consiliul Județean Caraș-Severin, Biblioteca Județean ”Paul Iorgovici” din Reșița, Muzeul Banatului Montan din Reșița, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, în colaborare cu Casa de Cultură a Sindicatelor din Reșița.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157650253604007″]

Karina TINCUL

Îl admir de vreme îndelungată pe editorul, criticul literar, scriitorul, eminescologul, debaterul Gheorghe Jurma, un timişean născut la Bobda în urmă cu exact 70 de ani, în aceeaşi zi cu o altă figură genială, de această dată a sportului românesc, Gheorghe Hagi. Odată cu împlinirea celor 7 decenii de viaţă, Jurma recunoaşte că cei 45 de ani petrecuţi în Banatul de Munte îl fac să încline balanţa spre titulatura de cărăşean. În sala administraţiei judeţene, Gheorghe Jurma a fost omagiat de Consiliul Judeţean, prin liderul său Sorin Frunzăverde, cel care i-a înmânat omului de cultură Gheorghe Jurma titlul de ,,Cetăţean de Onoare al judeţului Caraş-Severin”. De asemenea, trebuie să menţionăm prezenţa în sală a unui numeros public format din personalităţi ale livrescului cărăşean dar şi oameni care îl apreciază pe Gheorghe Jurma. Laudatio a fost rostit cu această ocazie solemnă de prietenul şi colaboratorul lui Gheorghe Jurma, Erwin Josef Ţigla iar scriitorul Titus Crişciu, cel care l-a ,,presat” vreme de 5 ani pe Jurma să realizeze un complex volum de interviuri, a reuşit să vorbească cu această ocazie public despre apariţia manuscrisului.

De remarcat şi cu această ocazie originalitatea mesajului transmis în faţa publicului de Gheorghe Jurma, cel care a început prin a spune că nu a reuşit să doarmă toată noaptea, cu gândul la ceea ce avea să spună în alocuţiunea dedicată momentului în care va deveni cetăţean de onoare. ,,Şi nici acum nu ştiu exact ceea ce doresc să spun”, a concluzionat Jurma. Criticul literar a vorbit şi despre aura nemuririi cu care se încarcă adeseori muritorii, vorbind totuşi despre necesitatea ca nemuritorul să moară neapărat pentru a atinge nemurirea.

Totodată, Gheorghe Jurma a apreciat că titlul de cetăţean de onoare al judeţului Caraş-Severin îl angajează, în măsura în care viaţa îi va permite, să facă şi în continuare ceva în plus faţă de ceea ce a făcut până în prezent.

O viaţă dedicată de acest neobosit filolog cărţilor, un univers în care Gheorghe Jurma se simte chiar mai bine decât acasă.

Ţinem să oferim publicului care a ratat întâlnirea cu omul de cultură Gheorghe Jurma, câteva date biografice care ne-au fost puse la dispoziţie prin bunăvoința Cameliei Şuşco de la Consiliul Judeţean Caraş-Severin, mulţumindu-i pentru această necesară informare, atunci când vine vorba de o asemenea personalitatea a culturii bănăţene:

Gheorghe Jurma

Scriitor, jurnalist, editor, director al Editurii TIM din Reșița, redactor-șef al revistei de literatură, artă și cultură „Semenicul”, Gheorghe Jurma s-a născut la 5 februarie 1945 în satul Bobda, județul Timiș. În 1956 s-a mutat la Timișoara iar 1970 s-a stabilit la Reșița.

A urmat școala primară în satul natal, apoi din clasa a V-a s-a mutat la Timișoara urmând Școala Generală Nr. 12. Din 1959 studiază la Liceul de Muzică și Arte Plastice din Timișoara, secția arte plastice iar apoi s‑a înscris la Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara ale cărei cursuri le finalizează în 1969.

După efectuarea stagiului militar (1969/1970), a fost angajat redactor al ziarului „Flamura“ (1970-1989) din Reșița. În acest timp a urmat un curs postuniversitar în specialitatea ziaristică (1975).

În ultimul an de facultate a participat la apariția revistei studențești „Forum“ a universității timișorene (redactor-șef adjunct). În perioada 1970-1989 a fost redactor la ziarul „Flamura“, cu probleme de cultură și învățământ. De la înființarea ziarului „Timpul“ (4 ianuarie 1990) a fost redactor-șef al acestui ziar și director al S.C. Timpul S.R.L. până în 1993. Ziarist profesionist atestat.

Din 1993 este director al Editurii Timpul (azi TIM) din Reșița. În afara acestor ziare a înființat sau condus o mulțime de publicații, printre care: „Semenicul“ (din 1972), „Caraș-Severinul“ (din 1972), apoi Almanahul presei și tiparului, Reșița, 1984; Momente din istoria tiparului românesc la Caransebeș, Caransebeș, 1985; Zilele culturii la Reșița (caiet program – redactor la mai multe ediții, între 1974-1984), Permanențe reșițene (caiet program al Zilelor culturii la Reșița, 1985-1989); numeroase alte titluri de mai lungă sau scurtă durată: de la Albatros, Bistra (Oțelu Roșu), Făclia (Caransebeș), Privighetoarea (cu elevii reșițeni), Școala cărășeană și alte multe năzbâtii… (înainte de 1989 și după 1989). În anii din urmă a contribuit la apariția revistelor „Almăjana“ Bozovici, „Bocșa culturală“ Bocșa, „Jurnal de liceu“ Oravița și altele. Din 2013 este în colectivul de redacţie al revistei „Nedeia“.

În timpul facultății a activat la cenaclul Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, debutând cu proză în 1968. Din 1970 activează la Cenaclul literar „Semenicul“ din Reșița și până azi a rămas de drept coordonatorul cenaclului. A înființat revista „Semenicul“, în 1971, întâi sub forma unor caiete șapirografiate, iar din decembrie 1972 ca revistă tipărită. Apariții intermitente, în măsura posibilităților ideologice și financiare ale vremurilor. După 1990, mai multe forme, din 2001 stabilizându-se sub formă de carte. Redactor-șef al revistei „Semenicul“.

A colaborat cu critică și istorie literară, la publicațiile: Orizont, Semenicul, Steaua, Forum (studențesc), Transilvania, Tribuna, Luceafărul, Drapelul roșu, Flamura, Caraș-Severinul, Studii de limbă, literatură și folclor, Generații, Bocșa culturală, Almăjana, Reflex.

A fost redactor al celor mai multe dintre culegerile și antologiile apărute între 1970-1989 pe plan reșițean sau județean, începând cu volumul „Prinos“, o culegere a membrilor cenaclului „Semenicul“, iar dupã 1990 cu alte volume, între care cel care a declanșat o colecție, cu titlul „Orașul cu poeți“ (1995), cu selecții din poeții reșițeni.

De-a lungul anilor s‑a ocupat de cenaclurile literare de adulți dar și de şcolari sau de tineret din Reșița, asigurând succesiunea generațiilor și valoarea creatorilor. A organizat manifestări culturale în Reșița și în alte orașe ale țării, a inițiat și promovat concursuri literar-artistice municipale și județene (interjudețene), a susținut artiștii plastici, dascălii cu preocupări umaniste, instituțiile de cultură (Societatea de Științe Filologice etc.).

A îngrijit, în cadrul Editurii Timpul (Tim) sau la alte edituri, peste 500 de volume de poezie, proză, critică și istorie literară etc., la multe scriind prefețe, postfețe etc.

În anul 2000 afost distins cu Medalia comemorativã „Mihai Eminescu“ pentru cărțile dedicate lui Eminescu și colecția inaugurată la Reșița. I s-au acordat diferite premii locale, între care Marele Premiu al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici“, titlul de senior al culturii cărășene etc. De asemenea, premii speciale ale Uniunii Scriitorilor, Filiala Timişoara.

A lansat multe colecții editoriale care sã popularizeze locurile și valorile acestei zone în țară și peste hotare: „Descoperirea Banatului“, „Itinerare turistice în Munții Banatului“, „Drumul apelor“, „Studii“, „Monografii“, eseuri despre scriitorii de azi.

Reper 24 îi urează omului de cultură Gheorghe Jurma, La Mulţi Ani!

Sergiu TABAN

”Frumos nu e, tânăr  nu e, fire lirică nu este și nici înalt nu e. Are însă cu totul altceva, se simte aproape de oameni și este acela care găsește amănuntul, știe să valorifice amănuntul aflat în fiecare dintre cei de alături”. Cu acesta cuvinte l-a caracterizat criticul Adrian Stepan pe publicistul și omul de cultură Titus Crisciu, sărbătorit la împlinirea vârstei de 75 de ani. 

Manifestarea omagială a fost organizată de Direcția pentru Cultură din Caraș-Severin, la eveniment fiind prezenți numeroși oameni de cultură ai județului. ”Atâtea personalități deodată n-am mai văzut de mult la Direcția de Cultură”, mărturisea chiar directorul instituției organizatoare, Liubița Raichici. Conform acesteia, acțiunea reprezintă doar prima dintr-un șir de manifestări omagiale, ce vor fi organizate la Reșița în cinstea unor oameni de cultură. ”Trebuie să începem să ne aniversăm personalitățile, pentru că am avut un sentiment de profundă tristețe și dezolare la înmormântarea marelui poet național Gheorghe Azap, când mi-am dat seama că nu am bătut destul la poarta dumnealui. Ca să nu repet acest lucru am venit cu hotărârea să sărbătorim pe cei care merită, prin tot ce au făcut. Și nu cred că întâmplător începem cu Titus Crisciu, el fiind cel mai longeviv publicist din județ”, a mai afirmat Liubița Raichici.

Decanul de vârstă al publicisticii cărășene, cum i se mai spune lui Titus Crisciu, a explicat celor prezenți ce se află în spatele dedicației și puterii sale de muncă: ”șansa de a face ce a face ce îmi place în viață, de a mă bucura de oameni, de a iubi oamenii. Toată existența mi-am dăruit-o culturii și scrisului bineînțeles. Am scris, la început cronici de film, cronici dramatice, după un timp portrete, interviuri cu oameni deosebiți care m-au înălțat și pe mine, mi-au ridicat nivelul, autodidact fiind”.

Cuvinte de laudă la adresa lui Titus Crisciu au avut mulți dintre cei prezenți la manifestare, printre care profesorul universitar Ion Vela, poetul Octavian Doclin, doctorul Octavian Apahideanu (colaborator al publicației Reper 24) sau directorul Teatrului de Vest din Reșița, Nicolae Dumitru Vlădulescu. ”Dacă e să ridic parahul în cinstea lui Titus o fac cu dragă inimă,  nu pentru ce este în pahar, ci pentru Titus, care într-adevăr merită. Cărțile lui ne scot în relief foarte mulți eroi, eroi nu din bătălii, ci eroi prin atitudine, eroi prin ceea ce pot să fie și mai ales prin ceea ce lasă în urma lor. Titus are o perseverență care l-a ajutat să lasă în urmă sute de file în care a profilat portrete, schițe de oameni de alături care s-au dovedit a fi eroi, fiecare la locul său, fiecare la dimensiunea în care viața i-a permis să existe”, declara criticul Adrian Stepan.

În cadrul manifestării, directorul Direcției Județene de Cultură, Liubița Raichici, a înmânat și o diplomă de excelență publicistului Titus Crisciu, cel despre care Marcu Mihail Deleanu afirma că ”dacă n-ar fi existat ar fi trebuit să îl inventăm, ca să ne asigurăm posteritatea”.

Karina TINCUL