Săptămâna 10 – 16 mai 2021 este declarată la nivel național Săptămâna Națională a Voluntariatului, context în care acțiunea își propune a fi pe plan local un eveniment major de tineret, corelat cu alte evenimente similare ce se desfășoară la nivelul întregii țări.

Chiar și anul trecut, când era carantină totală în țară, evenimentul a fost marcat de Centrul de Tineret Mansarda Reșița cu activități experimentale online, care s-au bucurat de succes.

„SNV este un eveniment național anual menit să mobilizeze cât mai multe organizații și voluntarii cu care aceștia lucrează, pentru a sărbători împreună voluntariatul, pentru a atrage sprijinul comunității spre acesta și pentru a recunoaște public activitatea voluntarilor”, a declarat Daniela Lupșan, consilier pentru tineret la Direcția Județeana pentru Sport și Tineret Caraș-Severin.

Programul acțiunilor din Săptămâna Națională a Voluntariatului este următorul:

1, Jurnalişti voluntari pentru o zi, 10 mai, ora 11:00, la Fundaţia Humanitas Pro Deo Reşiţa

„Este deja o tradiție la nivel local ca voluntarii noștri împreună cu jurnaliști din mass media să organizeze o masă de prânz pentru copiii din Centrul de zi al Fundației Humanitas Pro Deo. Pentru pregătirea și servirea acestei mese am lansat o provocare jurnaliștilor, aceea de a deveni „voluntari pentru o zi”. Ziariștii sunt invitați să poarte pentru o zi „uniforma” de voluntar. Dacă în mod obișnuit ziariștii sunt prezenți la un eveniment numai pentru a relata ce se întâmplă, de această dată, au ocazia de participa activ într-o acțiune de voluntariat în domeniul social atât la organizare cât și la promovare. Considerăm că această participare este pentru jurnaliști o oportunitate să se implice alături de voluntari tineri dar cu experiență, de a cunoaște una dintre problematicile în care se poate face voluntariat, de a lucra într-o echipă dinamică și creativă.

De asemenea pentru tinerii voluntari și pentru copiii defavorizați social, cei ce sunt beneficiarii acestei mese de prânz, va fi o bună ocazie de a cunoaște jurnaliști și persoane publice, vor avea posibilitatea să acumuleze experiență utilă la dezvoltarea personală”, a mai declarat Daniela Lupșan.

2. Workshop de ceramică, 11 mai, ora 16:00, la Centrul de Tineret Mansarda Reşiţa.

Cursul se desfășoară într-un atelier bine echipat din cadrul Centrului de Tineret Mansarda Reșița, care oferă o mică aventură de descoperire a argilei, a ceea ce înseamnă ceramica, prin intermediul unor materiale fascinante. Fiecare persoană este unică, la fel și fiecare aventură creativă. Atelierul oferă o gamă bună de argile și culori (engobe, emailuri, oxizi etc.), instrumente și echipamente diverse.

„Oferim lecții de ceramică pentru tineri și copii, confecționăm obiecte artizanale din ceramică. Vor fi momente de explorare în jurul argilei, participanții vor avea ocazia să descopere cum se modelează, cum se toarnă și cum se decorează ceramica, într-o atmosferă caldă și primitoare.

Singura cerință pentru cei care vor să se înscrie la curs, este aceea de a trimite motivația printr-un mesaj privat pe facebook. Așteptăm să ne convingă tinerii că se pot “califica” ca participanți curioși, la aceste lecții de ceramică. Programul este gratuit și nu sunt necesare cunoștințe prealabile pentru a participa la curs”, mai spun organizatorii.

3. Free Ocico, 12 mai, ora 17:00, în centrul civic al Reșiței, la Time Cafe.

„Lansăm în comunitate invitația ca cetățenii să aducă la cafeneaua Time, haine, cărți și plante, obiecte casnice, jucării, pantofi, etc., care nu le mai sunt de folos, dar care încă sunt în stare bună și ar putea fi folosite. Participanții la Free Ocico vor putea pleca acasă cu câteva „piese” pe care alții le-au adus și care li se potrivesc, iar hainele colectate vor fi donate unui Charity Shop. Pentru prima dată organizăm și o tombolă la care vor participa cei care răspund invitației noastre.

Anul acesta invităm iubitorii de plante și de lectură să vină la Free Ocico și să dăruiască plantele și cărțile pe care le au în plus sau pe care vor să le dăruiască. Fiecare dintre noi are un ghiveci, două, de flori care prisosește sau nu-și mai găsește locul potrivit și pe care am putea să îl dăruim. Am început acum doi ani să promovăm această idee, a schimbului de plante și sperăm să prindă, lumea să îmbrățișeze propunerea.

Promovăm și la această ediție mișcarea prin care lumea din Reșița să doneze și să primească cărți. Cei care iubesc lectura, cărțile pe hârtie, palpabile și cărora le place să discute despre cărți sunt invitați la schimbul de cărți din Reșița. Cum facem schimb de cărți, simplu: aduci cel puțin o carte pe care ești dispus să o împrumuți sau să o donezi cuiva. Vorbim despre cărțile aduse, despre alte cărți, despre librării, lansări și evenimente. Sunt orașe mari din țară în care astfel de evenimente se desfășoară în mod regulat ca o  inițiativă non-profit.

Activitatea de la Free Ocico este gândită atât ca eveniment de socializare pentru cetățenii din Reșița, dar mai ales ca activitate de conștientizare cu privire la situația celor cu mai puține oportunități, de încurajare a consumului responsabil și dezbatere cu privire la consumism și cantitatea de lucruri (inclusiv haine) pe care le folosim pentru scurt timp pentru a le arunca mai apoi doar pentru că nu mai sunt „la modă”. Va fi un prilej de asemenea de aborda prin metode alternative problematica identității tinerilor, a ponderii vestimentației în cadrul acesteia, a influențelor sociale și mass-media la care adolescenții și tinerii sunt expuși în procesul de găsire a identității”, afirmă organizatorii.

4. Open door Mansarda, 13 mai, ora 17ºº, Centrul de Tineret Mansarda Reșița:

„Organizăm acest eveniment după modelul „ziua porților deschise”, ca cei interesați să aibă ocazia să ne viziteze, să afle ce programe de timp liber oferă centrul nostru de tineret. Vom avea ocazia să prezentăm activitățile educaționale și recreative pe care le prestăm gratuit în interesul tinerilor din comunitate. Misiunea Centrului de Tineret Mansarda este aceea de a crea o influență pozitivă în viața tinerilor, oferind un loc în care aceștia pot fi provocați emoțional, social, într-o atmosferă de relaxare și totodată în siguranță.

O politică a ușilor deschise este o modalitate excelentă de a ne asigura că informațiile importante și feedback-ul ajung la grupul nostru țintă, stabilind o primă legătură cu aceștia”, spun tinerii voluntari.

5. Descoperă tezaurul naturii, 14 mai, ora 10:00, Cheile Carașului;

Acțiunea va fi o expediție de cartare și de drumeție pe Cheile Carașului, de căutare a reperelor naturale în Cheile Carașului. Un grup de voluntari echipați de drumeții vor parcurge un traseu montan de o zi, făcând atât activități de identificare sit-uri cu deșeuri, dar și cartarea principalelor obiective naturale specifice zonei. Este o activitate de promovare a voluntariatului în activități ecologice și de documentare pentru viitoare trasee în zona Carașului.

6. Tuci tutuci, hai în parc, 15 mai, ora 16ºº, în Centrul Civic Reşiţa

Se vor organiza ateliere de animație stradală pentru copii, tinerii voluntari vor avea ocazia să se întâlnească cu cei mai mici cetățeni ai urbei. Voluntarii vor face inițiere în artele circului, ateliere de împletit brățări, face-painting, modelaj cu baloane. Activități de animație care sunt gestionate de tineri, elevi de liceu în cea mai mare parte, contribuie la învățarea pe orizontală, de la tineri la copii, înlesnesc educația civică timpurie a copiilor.

Lorena POENARU

În perioada 10-11 octombrie 2020, la Centrul de Tineret „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” Moniom a avut loc, în condiții de siguranță sanitară, dezbaterea „Școala în pandemie. Avantaje și neajunsuri ale educației online” la care au participat 42 de elevi și studenți de la mai multe instituții publice de învățământ preuniversitar și universitar din Reșița, Timișoara, Arad și București, voluntari și beneficiari ai programelor și proiectelor Centrului de Tineret Moniom. Dintre aceștia, 9 studiază exclusiv online, 18 în scenariul hibrid și 15 față-în-față. În contextul școlar actual, discuțiile s-au concentrat pe 5 piloni principali – predare, evaluare, socializare, norme sanitare și accesibilitatea educației online. Metoda de culegere a informațiilor a fost dezbaterea pe grupe mici, iar acțiunea a fost facilitată de George Lăpădat, voluntar al Centrului de Tineret Moniom.

În ceea ce privește predarea, majoritatea covârșitoare a participanților a admis că există carențe majore în pregătirea cadrelor didactice pentru conducerea procesului educațional în mediul online. De asemenea, pentru scenariile care implică învățare online, lipsa de interacțiune directă cu profesorul este resimțită de majoritatea elevilor. Lipsa unei platforme de învățare comune pentru toate materiile/cursurile, precum și problemele de natură tehnică (device-uri slabe, conexiune proastă) îngreunează puternic capacitatea elevilor de a participa la procesul educațional.

Atunci când vine vorba de evaluare, concluzia comună a fost că evaluarea în mediul online trebuie să fie adaptată stării de fapt, mai spune George Lăpădat, metodele tradiționale (ex. lucrarea scrisă de control) nemaifiind eficace, ba mai mult, chiar încurajând plagiatul și copiatul. De asemenea, pentru scenariul hibrid, diferențe în evaluare se resimt inclusiv între elevii care au avut parte de predare față-în-față și cei care au luat parte la predare făcută online – lipsa cvasi-totală a interacțiunii între profesorul de la clasă și elevii care învață de acasă adâncește carențe de înțelegere care, mai apoi, se reflectă în notele obținute de aceștia la evaluare.

Socializarea între elevi/studenți este redusă la minimum în scenariile galben (hibrid) și roșu (exclusiv online). În ceea ce privește soluționarea acestor situații, participanții au propus crearea unor ore online special destinate socializării între colegi, precum și încurajarea, venită din partea profesorilor, ca aceștia să lucreze mai mult în grupuri mai mici, pe diferite teme și proiecte, astfel încât interacțiunea dintre ei să crească. Alocarea unui timp săptămânal pentru discuții libere și dezbaterea online a unor teme de interes pentru ei poate, de asemenea, să contribuie la rezolvarea situației, afirmă George Lăpădat, student la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.

În ceea ce privește normele sanitare¸ atât elevii cât și studenții au spus că, în instituțiile din care aceștia provin, normele sanitare sunt respectate în cea mai mare parte a timpului de către profesori și elevi / studenți. Cu toate acestea, în discuții au răsărit și exemple de cazuri punctuale în care aceste norme sanitare au fost ignorate sau încălcate voit de către profesori și elevi. Cea mai mare parte a elevilor declară că, în școala lor, masca de protecție este purtată cu mici excepții conjuncturale. Aproape jumătate dintre elevi declară că, în școala lor, nu există dezinfectant pe care ei să îl poată utiliza în mod activ. Cea mai mare parte a elevilor recunosc că, în școala lor, distanțarea socială nu este respectată în mod activ.

Atunci când vine vorba de accesibilitatea învățământului online, toți studenții și liceeni au raportat cel puțin un caz cunoscut de coleg/profesor care, ne-dispunând de tehnologia necesară, nu a putut rămâne conectat la procesul educațional, atunci când acesta a fost mutat în spațiul online.

Dintre aceștia, o parte declară că încă mai au colegi/profesori care nu se pot conecta la educația online. Dintre cei 42 de elevi și studenți participanți, doar 3 spun că au fost informați de școala/ universitatea lor cu privire la metode gratuite prin care să poată intra în posesia unor device-uri cu care aceștia să poată rămâne conectați la ore.

George precizează că recomandările generale făcute de participanți cu privire la continuarea procesului educațional în mediul online s-au centrat în jurul planificării și desfășurării predării și evaluării.

Sugestiile au indicat spre:

• planificare mai timpurie (săptămânală) a orelor și a codurilor de acces pentru fiecare materie în parte;

• înregistrarea orelor de curs și distribuirea înregistrării către elevi, astfel încât aceștia să poată reveni la ea ori de câte ori este cazul;

• implementarea de metode de predare mai interactive și care să presupună mai multe intervenții din partea elevilor;

• utilizarea unei singure platforme online pentru toate materiile
• centrarea evaluării pe examene orale, proiecte în echipă și activitatea din timpul orelor online, precizează tânărul George Lăpădat, care este și responsabil de comunicare și PR, ATOR Banatul de Munte.

Lorena POENARU

Mult așteptata Tabără din Inima Satului Moniom și-a redeschis porțile, inimile, brațele, disponibilitatea, cu mult curaj într-o perioadă în care ne confruntăm cu neliniște, nesiguranță, lipsă de încredere în cei de lângă noi și frici de toate soiurile.

Vreo 20 de tineri veniți de prin colțurile județului, coordonați de o mână de oameni instruiți, se încăpățânează să ne arate cât de frumoase pot fi copilăria și tinerețea pe lângă Biserică, și fără prea multă rezervă și-au pus la bătaie toate resursele pentru a le oferi copiilor prezenți cele mai frumoase zile din restrictiva lor vacanță de vară.

E greu să poți relata în cuvinte câte zâmbete, câtă bucurie, câte trăiri și emoții experimentează împreună acești copii și tineri în taberele derulate sub aripa ATOR Banatul de Munte.

Am dorit totuși să ne lămurim de unde atâta râvnă, dedicare și dorință de a aduce bucurie în sufletele copiilor în timpuri în care cu toții căutăm și tindem spre confortul personal și satisfacerea propriilor dorințe. Despre toate acestea, dar și despre măsurile de siguranță aplicate cu multă responsabilitate ne-a vorbit chiar coordonatorul Centrului de Tineret Moniom, preotul Mihai Ciucur.

„Sigur că suntem foarte atenți cu normele de siguranță. Noi îndeplinim toate cerințele legale pentru această perioadă de stare de alertă, suntem foarte atenți la aceste detalii, dar ne-am dorit ca, copiii să nu sufere și mai mult vara aceasta prin imposibilitatea de a participa la tabără, cred  că au suferit suficient pe parcursul semestrului II că nu au avut posibilitatea să socializeze.

Cred că acesta a fost primul motiv pentru care Moniomul pornește la drum, acela că ne propunem ca activitățile, în cea mai mare parte, să fie desfășurate în aer liber, avem cadrul natural necesar și spre deosebire de oraș, unde este mai greu să desfășori o tabără în aer liber, la Moniom chiar se poate lucrul acesta.

Pentru Moniom, propriu-zis, de-a lungul anilor, este cea de a 4 tabără din inima satului. Prima a fost acum 6 ani, o tabără organizată în comunitate, anula acesta fiind a patra oară când organizăm la Moniom.

Avem peste 40 de copii prezenți, între 6 și 13 ani, în general beneficiari ai programului Școala Sufletului, copii cu care am desfășurat activități la Centrul de Tineret Moniom.

Voluntarii sunt în bună măsură, de asemenea, membri ai Centrului de Tineret Moniom, sunt aproximativ 25 de voluntari de la ATOR Banatul de Munte, fiecare cu un rol bine stabilit în cadrul taberei, avem formatori cu experiență din rândul tinerilor, sunt asistenți de formare și bineînțeles voluntari, este o ierarhie și în rândul voluntarilor.

Ca și în tabăra de la Moldova Nouă, prima tabără din cadrul programului de anul acesta, avem un atelier destinat părinților în cadrul programului național „Școala Părinților”, coordonat de Georgiana Ciucur”, spune părintele Ciucur.

Programul taberei este foarte divers, atelierele sunt cele tradiționale pentru taberele organizate de Centrul de Tineret Moniom.

„În general se merge pe trei componente, după cum ne lămurește coordonatorul centrului, destul de importante pe parte teoretică. Este vorba în primul rând de un atelier pe dezvoltare personală și atelier de educație pentru viață, par teoretice, dar nu sunt, pentru că toate sunt în context non-formal, programate să se desfășoare, după care o parte de distracție, de relaxare, divertisment, animație, cu tot ce înseamnă jocuri, concursuri, drumeție, seri distractive, seri tematice și bineînțeles o componentă importantă este partea de educație morală, partea duhovnicească care este gândită pe puterea lor se înțelegere, prin cateheze, prin dialoguri, rugăciunile de dimineață și de seară. În general tabăra se desfășoară în inima satului, iar în inima satului, ca în orice comunitate, și la Moniom, este Biserica și având în vedere că inima oricărei comunități este biserica am pornit la drum cu curajul că Dumnezeu va rândui să fie cele mai frumoase zile pentru acești copii, din acest an 2020.

Este o dovadă de curaj din partea comunității noastre, căreia doresc să îi mulțumesc, pentru că sunt câțiva copiii care sunt găzduiți în comunitate, chiar și voluntari.

În concluzie, sunt convins că Dumnezeu va binecuvânta tabăra, Moniomul și osteneala tuturor celor care au venit să sprijine aici, există oameni de bine care au dorit să sprijine, chiar să sponsorizeze tabăra, oameni de bine din municipiul Reșița care doresc să rămână anonimi, ce investesc în viitorul acestei comunități, al acestui oraș, care sunt acești copii”, a afirmat pr. Mihai Ciucur, coordonatorul Centrului de Tineret Moniom și al programului „Tabăra din Inima Satului”.

Menționez că pe parcursul desfășurării acestei tabere vom reveni cu mai multe informații și declarații de la copiii și tinerii prezenți în tabără pentru a vă face părtași la entuziasmul și bucuria lor, dar și cu imagini.

Lorena POENARU

Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, Ion Ștefan a semnat în această săptămână, 24 contracte de finanțare prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, destinate unităților administrativ-teritoriale (UAT), instituțiilor publice și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). 19 dintre acestea se adresează UAT-urilor și instituțiilor publice, în timp ce alte 5 sunt destinate sectorului IMM.

Un contract a fost semnat și cu UAT Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, pentru înființarea Centrului cultural pentru tineret în cadrul clădirii existente a bibliotecii, prin schimbarea funcțiunii acesteia, modernizarea și dotarea Centrului cultural de tineret și îmbunătățirea spațiilor publice adiacente – 752.571,40 lei.

„Este un proiect de 6.752.571,40 lei inclusiv TVA. Este fosta bibliotecă din Moldova nouă pe care o transformăm într-un centru multicultural și multifuncțional. Investiția va însemna reabilitarea termică, schimbarea tâmplăriei exterioare și interioare, recompartimentări interioare, reparații la pereți, finisaje, schimbarea instalațiilor electrice, sanitare și termice.

Se va crea o parcare de 857 de metri pătrați pentru că noi lângă centrul multicultural avem și Casa de Cultură și cum am început să avem destul de multe evenimente se crea o mare problemă de trafic în momentul în care veneau mașinile în zonă și va deservi atât Casa de Cultură cât și centrul multicultural. În interior vor fi săli pentru arte plastice, teatru, canto, sală de dans, sală de informatică, o sală pentru expoziții și o sală multifuncțională”, a declarat primarul orașului Moldova Nouă, Adrian Torma.

Edilul a mai precizat că acesta din urmă este al șaptelea proiect semnat de Primăria Moldova Nouă pe fonduri europene. din 2017 și până acum.

„Guvernul și MLPDA lucrează la un plan de măsuri economice şi sociale, care să cuprindă mai multe categorii de intervenții. În prim-planul reconstrucției economice vor fi investițiile publice, fie că discutăm despre obiective de infrastructură de transport, de infrastructură energetică, de infrastructură în domeniul sănătății, educației, în domeniul comunicațiilor ori în agricultură. În acest sens, MLPDA susține aceste investiții prin toate proiectele pe care le semnăm zilnic, în cadrul ministerului, pe programe de investiții destinate unităților administrativ-teritoriale, instituțiilor publice, dar și sectorului IMM, cu bani de la buget sau din fonduri europene”, a declarat ministrul Ion Ștefan.

Lorena POENARU

Deputatul PSD Luminița Jivan împreună cu alți 41 de parlamentari, a inițiat un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 333/2006 privind înființarea centrelor de informare și consiliere pentru tineri, prin care casele de cultura ale studenților vor putea înființa centre de tineret.

Această Lege nr. 333/2006 a fost creată în anul 2006 pentru a răspunde nevoilor de informare și consiliere ale tinerilor, responsabil de implementarea acesteia fiind Ministerul Tineretului și Sportului (MTS), prin direcțiile județene pentru sport și tineret din teritoriu.

Însă din datele aceluiași MTS, în anul 2017 un număr de aproximativ 80.000 de tineri au beneficiat de activitățile organizate, un număr redus raportat la totalul populației tinere, cu atât mai mult cu cât din cercetările realizate – Barometrul de opinie publică Tineret 2016 – reiese că tinerii consideră prioritare consilierea în carieră (55.4%) și informarea (55.2%) ca activități ce ar trebui desfășurate de aceste centre.

Prin modificările propuse de parlamentarul cărășean, Luminița Jivan și colegii ei, Ministerul Tineretului și Sportului are posibilitatea dezvoltării rețelei de centre și la nivelul Caselor de Cultură ale Studenților, instituții care își manifestă disponibilitatea în acest sens alocând bugete pe proiecte ce vizează activități de informare și consiliere, precum și activități de educație nonformală, dar care nu aveau cadrul legal pentru a face acest lucru.

„Prin modificările și completările aduse la actuala lege 333/2006, tinerii vor beneficia de informare și consiliere într-un context profesionist, dedicat special lor. De asemenea, ei vor putea participa la o serie de activități diversificate de învățare nonformală și orientare în carieră care să contribuie la dezvoltarea lor personală și profesională“, afirmă deputatul Luminița Jivan.

Sergiu TABAN

Cel de-al doilea eveniment din sfera consultării, ”Tineri. Cu viziune! Președinția Consiliului Uniunii Europene este despre TINE!”, va avea loc în data de 12 august, la Centrul de Tineret „Mansarda”, între orele 10:30 și 13:30.

Activitățile fac parte din proiectele Lucrătorul de tineret finanțat de Ministerul Tineretului și Sportului și Dialog Structurat cu tinerii 2016 co-finanțat de Comisia Europeană prin programul Erasmus +.

Scopul principal al consultărilor este acela de a a pregăti cât mai bine Președinția semestrială a Consiliului UE, care va fi preluată pentru prima dată de România în ianuarie 2019, şi pentru a reprezenta cât mai fidel aşteptările tinerilor din România.

Astfel, consultările cu tinerii se vor axa pe priorităţile tematice pe care ţara noastră ar trebui să le introducă pe agenda semestrială europeană în domeniul tineret. Aceasta demarează în 12 august, de Ziua Internațională a Tineretului, și presupune o serie de întâlniri față în față cu tineri, care se vor desfășura în umătoarea lună în toată țara.

În 2019, odată aflată la Preşedinţia Consiliului, România va trebui să propună cel puţin un proiect de concluzii pe o temă care să reflecte priorităţile ţării noastre în domeniul tineret.

Întâlnirile vor folosi tehnologia spațiului deschis o metodă interactivă ce permite participanților să propună și să contribuie la discuții plecând de la nevoile lor reale. Aceste evenimente sunt organizate cu sprijinul rețelei tineREȚEA și vor implica direct aproximativ 600 de tineri cu vârsta între 14 și 35 de ani la nivel național.  Concluziile acestui set de consultări vor sta la baza propunerilor din partea României ce vor compune prioritățile țării pe sectorul de tineret din cadrul trio-ului România, Finlanda, Croația.

CITEȘTE ȘI: Tinerii cărășeni se reunesc la Zorlențu Mare! Ministerul vrea tineret activ și implicat

Un procent de 45% dintre tinerii din România se află în risc de sărăcie și excluziune socială, în timp ce doar 17% participă în activități de voluntariat organizate și 7%, sunt implicați în cluburi de tineret conform Raportului European pe Tineret 2015. Nevoia de a investi în tineri devine din ce în ce mai acută și mai actuală, acum și în contextul în care România va deține președenția Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2019. Dacă ne dorim ca în 2030 să avem tineri mai implicați în viața societății, mai pregătiți pe plan profesional și personal, care să nu să nu fie nevoiți să plece din țară pentru studii de calitate și cu aplicabilitate, dacă ne dorim ca tinerii să poată trăi o viață armonioasă, e nevoie să pregătim pas cu pas un context mai bun și mai prielnic pentru dezvoltare.

Statele membre care dețin Președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „trio-uri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele 3 țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.

Președinţia este responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislația UE, de asigurarea continuității agendei UE, a unor procese legislative bine organizate și a cooperării dintre statele membre.

Alexandra JURCA