Serbia se pregătește să extindă termocentrala Kostolac, situată la aproximativ 20 de km de granița cu România. Construirea noii unități ar putea avea un impact negativ asupra mediului înconjurător din zonă, motiv pentru care autoritățile sârbe și cele din România vor organiza săptămâna viitoare o consultare publică pe marginea subiectului.

„În data de 31 august, la ora 12:00, la sediul Casei de Cultură din Oravița va avea loc o dezbatere publică pentru un proiect care se face în Serbia. Este o dezbatere publică organizată la nivel de ministere, având în vedere posibilul impact transfrontalier. Ministerul Mediului organizează această dezbatere, noi am anunțat Primăriile de la graniță, Coronini, Moldova Nouă, Pojejene și așa mai departe, și instituțiile direct implicate, le-am invitat să participe, așa cum poate participa orice persoană interesată. Este ceva inedit, cel puțin pentru județul Caraș, până acum nu am mai trăit o astfel de experiență, de dezbatere și sperăm să decurgă normal, să fie oameni interesați de ceea ce se va întâmpla la acel proiect”, a explicat în cadrul ședinței de Colegiu Prefectural de săptămâna aceasta Marius Vodiță, șeful Serviciului de reglementări din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin.

În cadrul dezbaterii va fi prezentat și raportul de mediu realizat de vecinii sârbi, raport ce poate fi consultat și pe site-ul Ministerului Mediului din România. Publicul interesat poate transmite în scris comentarii/opinii/observaţii justificate privind documentele afişate spre consultare, prin poştă la Ministerul Mediului– Direcţia Controlul Poluării şi Evaluare Impact, B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti si pe email la adresa aureliu.dumitrescu@mmediu.ro  sau  la APM Caraș Severin, Str. Maior Petru nr. 73, Reșița judeţul Caraș Severin, 0255 223 053 sau e-mail: office@apmcs.anpm.ro, până la data de 29 august.

Dezbaterea publică va fi urmată și de o ședință interministerială între cele două părți, română și sârbă, la care vor lua parte si reprezentanții Consiliului Județean și ai Primăriilor din zonă.

Proiectul de construire a corpului B la termocentrala de la Kostolac este finanțat de chinezi și include și extinderea unei cariere de lignit, care va alimenta termocentrala cu materie primă.

În luna iunie a acestui an, justiția din Serbia a blocat decizia guvernului sârb privind lucrările din zonă, judecătorii arătând că nu a fost luat în calcul impactul transfrontalier asupra mediului. În același timp, Comisia Economică a Națiunilor Unite i-a cerut Serbiei să consulte și autoritățile din România cu privire la studiul de impact.

foto: TE-KO Kostolac

Karina TINCUL

O parte din cărbunele de pe teritoriul fostei fabrici de cherestea din Anina ar putea ajunge în viitorul apropiat în Bosnia, administrația locală fiind deja în negocieri avansate cu o termocentrală din fosta republică iugoslavă. Prețul oferit însă de bosniaci nu este pe atât de mare pe cât sperau autoritățile din Anina, motiv pentru care primarul Gheorghe Românu este în căutarea unei soluții de compromis.

Proiectul de exploatare al cărbunelui de la Anina a fost deja amânat de câteva ori, la început din cauză nu au existat toate avizele necesare pentru demararea lucrărilor, iar mai apoi din lipsa unui cumpărător, după ce termocentrala de la Mintia a intrat în insolvență. Tonele de cărbune au rămas astfel nefolosite, în condițiile în care administrația locală are nevoie de fonduri pentru derularea a diverse proiecte, mai ales că bugetul Aninei pe anul acesta a fost drastic redus.

„Au venit bosniecii și ne-au făcut o ofertă, dar este cam mică, undeva la 23 de euro pe tonă. Noi le-am cerut 32 de euro, dar nu au vrut să mai crească prețul. În aceste condiții le-am propus să le dăm 1.500 de tone de probă, la prețul propus de ei și dacă sunt mulțumuți de modul în care arde cărbunele și doresc mai mult, să crească oferta. Pentru că la prețul propus de ei, câștigul nostru ar fi foarte mic. Așteptăm acum răspunsul lor și între timp poate  mai găsim și alți cumpărători. S-au arătat deja interesate două companii, una din Ungaria și una din România”, a explicat pentru Reper 24, primarul Gheorghe Românu.

Terenul pe care se află cărbunele este în proprietatea unei firme sârbe, cu care Consiliul Local Anina a încheiat un contract conform căruia 25% din profitul obținut în urma exploatării, adică aproximativ 1 milion de euro, va reveni Primăriei Anina, care va folosi banii pentru realizarea unor proiecte. Din zona situată pe teritoriul fostei fabrici de cherestea din oraș, ar urma să fie scoasă o cantitate de până la 200 de mii de tone de cărbune. Adâncimea de exploatare va varia între 3 și 9 metri, iar în locul cărbunelui se va pune steril.

Karina TINCUL